Începutul şi sfârşitul unei minuni arhitectonice. Cum au distrus germanii „Cuibul Reginei“, clădirea construită în portul Constanţa „între cer şi apă“
0
Pe digul farului verde, între apă şi cer, Regina Elisabeta şi-a construit un cuib, de unde ura vapoarelor „Drum bun“. Echipajul se aduna pe punte şi o saluta pe regină. "Adevărul" vă prezintă povestea zbuciumată a acestei construcţii.
Ridicarea Cuibului Reginei este strâns legată de inaugurarea podului Regele Carol I de la Cernavodă, în 1895. În lumea atipică a începutului secolului trecut ne poartă George Versami, cel care are în grijă expoziţia permanentă din Portul Constanţa, amenajată în locul unde odinioară se scria istorie.
În anul 1909, data oficială de inaugurare a Portului Constanţa, în semn de omagiu pentru familia regală, constructorii portuari au ridicat în anii 1909 – 1910 clădirea Pavilionului Regal. Era o construcţie de lemn, cu o terasă acoperită cu o prelată, mai mult decât modestă, amplasată pe un picior din piatră şi beton şi susţinută de console metalice.
Cea mai frumoasă descriere a clădirii a făcut-o Regina Maria. „Carmen Sylva, regina-poetă. O văd în picioare, pe terasa îngrădită cu fier a căsuţei clădite penru ea, pe un dig care se întinde în mare la intrarea portului Constanţa. O căsuţă ciudată, zidită de inginerii portului, cu odăi ce semănau cu cabinele vapoarelor... Carmen Sylva iubise totdeauna marea cu o iubire romantică, şi era una dintre puţinele fiinţe cărora le era cu adevărat drag vântul...“
Regina Maria continuă: "Constanţa, la rândul ei, o iubea pe bătrâna regină Elisabeta. Adunată în jurul ei, mulţi dintre locuitorii ei, fără să-i pese de rangul lor social, şi întinsă pe şezlongul de pânză, cu dantela de «frivolite» în mână, intra cu ei în nesfârşite convorbiri, revărsând un potop nesecat de cuvinte şi lăsându-se ea însăşi răpită de vraja propriului glas“.
Vizita ţarului rus, eveniment epocal
Evenimentul care a marcat, în cea mai mare măsură, istoria Pavilionului Regal, l-a constituit vizita ţarului Nicolae al II-lea şi a familiei sale la Constanţa, în iunie 1914. Înalţii oaspeţi, care veneau „să şteargă vechea jignire de la 1877 – 1987 până azi ce nu încetase a-l ustura pe regele Carol şi să întărească noua înţelegere dintre Rusia şi România“ au fost întâmpinaţi de întreaga familie regală română, de membrii guvernului şi reprezentanţi ai autorităţilor locale.
Când yachtul imperial Standard a intrat în port, „regele şi regina, cu părul ei alb şi cu lungile ei veşminte albe, semănând cu o preoteasă din Grecia antică, sunt în pragul pavilionului şi răspund la salutul ţarului şi al familiei imperiale ruseşti“.
Debarcarea FOTO Ambasada Federaţiei Ruse
Operaţiunile de acostare au fost executate sub comanda lui Jean Bart. Toţi invitaţii au intrat apoi în Pavilionul Reginei.
După saluturile oficiale, prezentarea invitaţilor şi trecerea în revistă a gărzii de onoare, cortegiul s-a deplasat la catedrală, pentru oficierea unui Te Deum. A urmat apoi o vizită în Portul Constanţa, unde ţarul şi regele au vizitat silozurile. În acest tmp, împărăteasa, regina şi principesele s-au dus la pavilionul regal.
Preceptorul ţareviciului Alexei ne-a lăsat o descriere a locului în care a fost servit dejunul regal:
„Regina stătea ore întregi ascultând marea pe terasa ce părea suspenată între cer şi valuri, acolo unde marile păsări marine puteau pătrunde în solititudinea ei“.
Ziua s-a încheiat cu un dineu de gală oferit înalţilor oaspeţi, după care familia regală rusă s-a dus la pavilionul reginei şi a urmărit, de pe terasă, retragerea cu torţe a trupelor, în frunte cu toate muzicile militare. La lumina focurilor de artificii şi în uralele entuziaste ale constănţenilor, yachtul imperial, de pe puntea căruia răsunau acordurile imnului regal românesc, a ridicat ancora.
Trupele germane au distrus Cuibul Reginei
În 1916, oraşul şi portul au fost ocupate de trupele germano-bulgare. Administraţia străină a fost dezastruoasă pentru portul Constanţa. Ce nu a putut fi dezmembrat a fost distrus. Aceasta a fost şi soarta Pavilionului Regal. Iată ce se notează într-un proces verbal din data de 16 ianuarie 1919: „Subsemnaţii inginer Al. Theodoroff, şeful Diviziei de Exploatre şi Întreţinere din Serviciul Porturilor Maritime şi Gh. Manura impiegat, am constatat următoarele stricăciuni cauzate de armatele de ocupaţie la Pavilionul Regal: 38 mp uşi şi tăblii distruse, 40 mp ferestre distruse, 52 mp geamuri sparte... Costul total de refacere – 200.000 de lei“.
Distrugerile provocate de război în întreaga ţară nu au permis refacerea Pavilionul Regal decât în 1923, când s-au cerut mai multe oferte.
Din păcate, pe 19 ianuarie 1927, un puternic incendiu a izbucnit în interiorul aripei stângi, în odaia de recepţie. Cuibul reginei a ars în întregime.
Ministerul Comunicaţiilor a decis atunci ca noua clădire să se execute din beton armat, pentru a nu avea aceeaşi soartă. Arhitectul Victor Stephănescu a fost cel care a modificat vechiul plan al construcţiei. Lucrările de reparaţii şi amenajare din perioada 1927 – 1928 au transformat vechiul pavilion în clădirea care, în parte, există şi în prezent.
În data de 5 septembrie 1936, o telegramă expediată de la Casteul Bran consemnează una dintre ultimele vizite ale Reginei Maria la Pavilion. „Regina va sosi la Pavilion la 8 septembrie dimineaţa şi va pleca în în seara aceleiaşi zile. Majestatea Sa va lua dejunul şi va sta în după amiaza zilei în pavilion. Rugăm a se interesa ca pe terasa pavilionului să fie o masă şi scaune pentru zece persoane. Dejunul şi tot ce este necesar vom aduce noi“.
Regele Mihai la Constanţa FOTO Arhivă George Varsami
Istorie sub buldozere
În 1963, sub pretextul construirii drumului de acces rutier în Portul Constanţa s-a decis demolarea părţii superioare a digului de larg şi a Cuibului Reginei. După demolarea a mai mult de jumătate din pavilion, s-a dispus sistarea acestei lucrări şi amenajarea lui cu birouri pentru organizarea de şantier.
Parterul a fost închis cu pereţi din zidărie de cărămidă şi piatră brută, au fost demolate placa în consolă şi profilele metalice de susţinere, iar camerele de la etaj au fost extinse până la limita planşeului. Faţadele de est şi de nord au fost închise cu pereţi drepţi şi cenuşii. Pavilionul Regal era lipsit de farmecul său, acea impresie de plutire pe marea cea mare. Ulterior, clădirea a devenit muzeu.
Însuşi Regele Mihai a venit să petreacă puţin timp la Cuibul Reginei, în 1998, cu nostalgia clipelor petrecute aici în anii copilăriei.
Vă mai recomandăm:
Dobrogea, cel mai frumos pământ al României - botezată după un slav
Se încarcă comentariile...
