Prima româncă aleasă consilier judeţean în Marea Britanie. „Gândesc în engleză. Nu mă văd întorcându-mă în România“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
alexandra bulat

Alexandra Bulat este primul român ales consilier de comitat în Regatul Unit. Tânăra româncă de 27 de ani a candidat pe listele Partidului Laburist şi s-a clasat pe primul loc în circumscripţia Abbey din oraşul Cambridge.

Alexandra Bulat trăieşte în Regatul Unit încă din 2012, a absolvit Facultatea de Sociologie şi Studii Media în vara anului 2015, la University College Londra, iar din 2020 2020, a devenit doctor în sociologie politică şi studii de migraţie la Cambridge. 

Într-un interviu acordat pentru „Adevărul”, Alexandra a povestit că de când locuieşte în Regatul Unit a lucrat în peste 15 locuri, de la job-uri de studenţi, la început, până la proiecte de cercetare la University College London, British Library şi London School of Economics.

A lucrat ca asistent de cercetare, asistent universitar, intervievator, translator, proofreader şi mentor. În 2017, s-a implicat în organizaţia the3million, cea mai mare organizaţie în Regatul Unit care militează pentru drepturile cetăţenilor europeni. Pe lângă activitatea pe care o desfăşoară la the3million, lucrează ca Research Associate la Universitatea Strathclyde, pe un proiect despre experienţele europenilor post-Brexit. În paralel, ea s-a implicat şi în politicăm şi face voluntariat în calitate de consilier pe imigraţie cu o organizaţie numită UK Butterflies.

ADEVĂRUL: Sunteţi primul român ales consilier în Regatul Unit. De când v-aţi mutat aici şi cum aţi reuşit să vă acomodaţi în această ţară?

Alexandra Bulat: Am locuit în Regatul Unit în 1997 pentru câteva luni, când aveam 2-3 ani. Tatăl meu a lucrat în sistemul de sănătate din Regat, NHS, în acea periodă. Din păcate, nu am reuşit să ne stabilim aici în anii '90. Însa de atunci mi-a rămas în minte că vreau sa mă întorc şi m-am întors după 15 ani, în 2012.

Am venit în Regatul Unit cu intenţia să locuiesc aici permanent, iar studiul a fost o modalitate care mi-a permis să ajung aici. Deşi am fost o elevă cu „10 pe linie”, inclusiv la Bacalaureat, mi-a fost greu să mă adaptez la început. Pentru câteva luni bune mi-a fost greu să comunic cu alţi colegi, deoarece nu vorbeam limba engleză foarte bine. Însă din al doilea an de facultate, cred ca m-am obişnuit, mi-am făcut prieteni şi totul a fost ok. Tot în al doilea an l-am întâlnit pe James, partenerul meu şi suntem împreună de 8 ani. James, fiind născut în Anglia, m-a ajutat mult cu limba engleză, inclusiv la facultate.

S-a implicat în politică după Brexit

alexandra bulat

Alexandra Bulat după ce a primit cetăţenia britanică. Acum are dublă cetăţenie. FOTO Arhivă personală

- Când aţi decis să vă implicaţi în politică şi ce anume v-a convins să faceţi acest pas?

Când am ajuns în Regatul Unit, ştiam foarte puţine sau chiar deloc despre drepturile mele. Nu am ştiut, de exemplu, că aveam dreptul la vot în alegerile locale ca cetăţean UE, până când am aflat din întâmplare de la nişte prieteni.

Nu m-a interesat foarte mult politica până în 2016, când am avut referendum-ul Brexit şi mi-am dat seama cum deciziile politice mă pot afecta direct. Am început să merg la tot felul de evenimente despre drepturile europenilor şi m-am implicat ca voluntar în organizaţia the3million. M-am înscris într-un partid politic, Labour Party, în 2017, când am realizat că nu trebuie să fii cetăţean britanic ca să fii membru de partid in Regatul Unit.

- Cunoaşteţi şi alţi români implicaţi în politică în Regat?

Am realizat că nu prea sunt români în politică. De exemplu, au fost 800.000 de aplicaţii de la români în Regatul Unit pentru noul statut de rezident (pre-settled sau settled status) până în decembrie 2020, conform datelor oficiale. Am găsit doar doi reprezentanţi români la nivel local în toată ţara. Însă nu m-am implicat în politică doar pentru că vreau să văd mai mulţi români, europeni sau imigranţi în general activi in politică.

Eu mă consider acasă în Cambridge, unde locuiesc, şi consider că este important ca politica dintr-o ţară să reflecteze comunităţile. Sunt implicată în politică nu doar ca cetăţean român şi britanic, dar şi ca femeie, ca persoană tânără, ca cineva care a întâmpinat diverse greutăţi în viaţă şi mai ales ca cineva care locuieşte în Cambridge, căreia îi pasă de viitorul acestei zone.

Vocea românilor din Regatul Unit

- Aţi devenit vocea românilor, şi nu numai a lor, în Regatul Unit. Cum sunt priviţi românii de aici şi cum luptaţi împotriva stereotipurilor şi a campaniilor contra românilor?

Da, am întâlnit multe comentarii negative faţă de români, inclusiv faţă de mine, mai ales că am început să fac campanie pe drepturile cetăţenilor şi am devenit foarte activă online. Realitatea nu este foarte diferită comparativ cu alte ţări. Sunt opinii mixte despre imigraţie, inclusiv în presă.

În diverse ţări şi perioade diferite, un alt grup de imigranţi este învinuit pentru ceea ce sunt, de regulă, eşecurile guvernelor. Se întâmplă că românii şi bulgarii au început să vină în număr mare după criza economică din 2007-2008 şi nu au fost primiţi foarte bine mai ales de presa de dreapta de timp tabloid, cum ar fi Daily Mail. Cu 50-60 de ani mai devreme, aceleaşi lucruri negative erau spuse despre cetăţenii din Commonwealth care se stabileau în număr mai mare în Regatul Unit la vremea respectivă.

Nu mă susţine nimeni în special şi nu cred că am nevoie de sprijin din cauza comentariilor negative. Perseverez pentru că m-am obişnuit şi nimic nu mă surprinde, din fericire sau din păcate, depinde cum vedem lucrurile. Profit de orice ocazie să vorbesc împotriva rasismului, xenofobiei şi stereotipurilor negative.

- Cum aţi trăit Brexit-ul şi cum percepeţi perioada post Brexit? Regretă acum britanicii alegerea făcută?

Opiniile sunt împărţite în 2021 aproape la fel cum erau în 2016. Poate puţin mai mulţi sunt pro-UE acum, deoarece au fost nişte schimbări demografice în electorat şi da, poate că unii regretă cum au votat în 2016, dar am întâlnit şi persoane care au votat Remain în 2016, iar acum susţin Brexit-ul. Personal, am prieteni care au votat şi cu Brexit-ul şi împotrivă, iar acest lucru este o decizie personală, la fel cum oamenii pot decide partidul sau candidatul pentru care vor să voteze.

În 2016, nu aveam cetăţenia britanică şi nu am avut voie să votez. M-am simţit exclusă, pentru că, pentru mine, conceptul de acasă este Regatul Unit şi doresc să am dreptul să îmi exprim opiniile în deciziile care mă afectează direct. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care am aplicat pentru cetăţenia britanică anul trecut, ca să pot să votez în toate alegerile care mă afectează ca persoană stabilită în Regatul Unit. Votul a fost în 2016, iar perioada de tranziţie s-a încheiat pe 31 decembrie 2021. Într-un fel, deşi efectele economice se simt acum, Brexit-ul este parte din istorie acum, iar cea mai importantă întrebare pentru mine este cum mergem înainte ca societate de aici.

- Care sunt cele mai dese probleme cu care se confruntă românii în Marea Britanie?

Depinde foarte mult de context, cred. Studenţii români au cu totul alte probleme faţă de doctorii români, care şi ei, la rândul lor, întâmpină alte feluri de greutăţi faţă de românii care, de multe ori, sunt exploataţi în domeniile de muncă prost plătite.

În calitate de consilier de imigraţie, dar şi în cercetare, am avut plăcerea să vorbesc cu români cu diverse experienţe şi din toate domeniile. Sunt multe probleme, cred că cineva ar putea scrie o întreagă carte pe această tema. Mulţi români pur şi simplu nu sunt bine informaţi despre drepturile lor, iar acest lucru crează probleme mult mai mari. De exemplu, am întâlnit români care au aflat de la mine că există un salariu minim în Regatul Unit. După ce au aflat acest lucru şi cum să obţină un loc de muncă în care să nu fie exploataţi, aceste probleme, din fericire, au dispărut pentru ei.

Pe aceeaşi temă a accesului la informaţii, încă găsesc români care nu ştiu ce trebuie să facă pentru protejarea drepturilor după Brexit. Dacă românii care au ajuns în Regatul Unit înainte de 31 decembrie 2020 nu depun o cerere la EU Settlement Scheme până la termenul limită de 30 iunie 2021, vor deveni rezidenţi ilegali şi îşi vor pierde dreptul la muncă, dreptul de a închiria o proprietate şi de a avea ajutor social, printre altele. Dacă ar fi să aleg un domeniu în care autorităţile române pot lucra mai mult cu cele britanice este furnizarea informaţiilor de calitate despre drepturile de bază ale românilor în Regatul Unit, pe înţelesul tuturor.

Se simte acasă în Regatul Unit

- Vă vedeţi într-o bună zi poate întorcându-vă în România?

Sinceră să fiu, ultima dată când am fost în ţară, am ajuns în Iaşi, a fost în 2013, un an după ce am plecat. După aceea, am ajuns în România încă o dată când am fost invitată la o conferinţa academică în 2016, dar la Bucureşti, urmată de o mică vacanţă la mare.

Când spun acest lucru oamenilor, mulţi sunt şocaţi, pentru că într-adevăr experienţele mele nu sunt similare cu majoritatea românilor care cred că ajung în România cel puţin de două ori pe an de sărbători. Însă eu am plecat în 2012 cu gândul să rămân aici permanent. Anul trecut, am obţinut cetăţenia britanică, acum am candidat în alegerile de aici.

Toata viaţa mea de adult, toate studiile şi toată experienţa de muncă sunt în Regatul Unit, iar partenerul meu este britanic. Gândesc în limba engleză acum, iar vocabularul meu în limba română nu cred că s-a mai dezvoltat de la 18 ani. Nu mă văd întorcându-mă în România nu doar din punct de vedere psihologic sau emoţional, dar şi din punct de vedere practic. 

Pe aceeaşi temă: 

Cum s-a schimbat viaţa unei românce care a primit o bursă de la Bill Gates: M-am simţit trădată de educaţia politică primită în România 

Îi ajută pe români să-şi găsească joburi bine plătite în Belgia: „Se pune mare accent pe competenţe, nu pe diplome sau alte hârtii“

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite