O stradă din Cluj-Napoca se va numi Doina Cornea. Primul pas spre repararea unei nedreptăţi ruşinoase

O stradă din Cluj-Napoca se va numi Doina Cornea. Primul pas spre repararea unei nedreptăţi ruşinoase

Strada unde a trăit Doina Cornea şi care a fost, la un moment-dat, păzită cu stricteţe de Securitate, va purta numele disidentei. FOTO: Fundaţia Doina Cornea

Strada din Cluj-Napoca unde a locuit Doina Cornea va primi numele disidentei anticomuniste. Fiul Doinei Cornea a dezvăluit pentru „Adevărul” că Emil Boc l-a sunat chiar după moartea mamei sale şi l-a întrebat dacă este de acord cu un astfel de proiect. Au trecut de atunci mai bine de doi ani de zile.

Ştiri pe aceeaşi temă

Strada unde a locuit Doina Cornea din Cluj-Napoca va primi numele disidentei anticomuniste. Fiul Doinei Cornea a dezvăluit pentru „Adevărul” că Emil Boc l-a sunat chiar după moartea mamei sale şi l-a întrebat dacă este de acord cu un astfel de proiect. Au trecut de atunci mai bine de doi ani de zile.  
Consilierii locali clujeni vor vota, în 2 iulie, proiectul privind modificarea numelui străzii pe care a locuit şi a avut domiciliu forţat disidenta Doina Cornea. Astfel, strada Alba Iulia din Cluj-Napoca, unde locuiesc 36 de persoane, se va numi strada Doina Cornea.  Dizidenta anticomunistă a murit în 4 mai 2018 la locuinţa sa de pe str. Alba Iulia, la vârsta de 89 de ani.
 


Fiul Doinei Cornea: „Este o acţiune pe care primarul a demarat-o exact momentul în care a plecat mama. Atunci m-a sunat şi mi-a spus că va face. Nu ştiu de ce a durat aşa mult”



Leontin Iuhas a povestit pentru „Adevărul” că  fost sunat de primarul Emil Boc la puţin timp după moartea mamei sale, Doina Cornea: „Mă bucur de această iniţiativă. I-am mulţumit şi personal domnului primar Emil Boc. Este o acţiune pe care a demarat-o exact în momentul în care a plecat mama (4 mai 2018-nr). Atunci m-a sunat şi mi-a spus că va începe demersurile. Nu ştiu de ce a durat aşa de mult. Primarul m-a întrebat dacă sunt de acord. Eu i-am spus că nu pot să fiu de acord sau nu, dar dacă mă întreabă, eu aş dori să-i fie dat numele străzii unde mama a locuit mai mult de două treimi din viaţă, mai ales că nu e o stradă al cărui nume să aibă tradiţie, pentru că sunt străzi în Cluj care au aceeaşi denumire de sute de ani.”
 

Strada unde locuia Doina Cornea a fost supravegheată scrupulos de Securitate şi de Miliţie.


„A primit cea mai înaltă distincţie a statului francez, dar la Cluj, nimic”


 
Adevărul” scria în 2019 despre campania unui istoric clujean Cristian Ivaneş care urmărea două obiective importante: 1. Atribuirea numelui Dnei Doina Cornea unei străzi din Cluj. 2. Decernarea post-mortem a titlului de Cetăţean de onoare al municipiului către Doina Cornea. „Primul obiectiv a fost atins. Fac din nou apel la Consiliul Local şi la domnul primar pentru atingerea grabnică şi a celui de al doilea!”, a scris Ivaneş pe pagina lui de Facebook. 
Universitatea Liberă din Bruxelles i-a acordat, în 1989, titlul de Doctor Honoris Causa. Statul francez i-a conferit „Legiunea de Onoare” în grad de ofiţer (2000) şi în grad de comandor (2009). În anul 2000, statul român i-a conferit Ordinul „Steaua României” în grad de Mare Cruce. Regele Mihai I a decorat-o, în 2009, pe Doina Cornea cu Crucea Casei Regale a României, pentru promovarea unui spirit de libertate si demnitate, iar Papa Ioan Paul al II-lea i-a conferit titlul de Cavaler al Ordinului Sfântul Papă Silvestru.
„Doina Cornea a primit distincţii internaţionale foarte importante - două Legiuni de onoare din partea Statului francez – care reprezintă cea mai înaltă distincţie din partea statului francez. După prima Legiune de onoare oferită de francezi, s-au simţit şi autorităţile Statului român şi i-au conferit Ordinul „Steaua României” în grad de Mare Cruce. La Cluj-Napoca nimic, absolut, nimic. Excepţie este gestul făcut de Consiliul Judeţean Cluj în 2013, când i s-a acordat titlul de Cetăţean de Onoare al Judeţului. Este anormal. Cum să ai aşa personalitate în comunitate, un erou autentic şi să nu îl preţuieşti? Câţi eroi adevăraţi am avut noi?”, spunea istoricul clujean Cristian Ivaneş în decembrie 2019.
 
 

„Lecţia” Doinei Cornea pentru clujeni: „curajul şi integritatea morală”

 
L-am întrebat pe istoricul Cristian Ivaneş ce au clujenii de învăţat de la Doina Cornea. „Avem de învăţat în primul rând curajul şi integritatea morală, sunt două lucruri care au stat alături de doamna Cornea până în ultima clipă a vieţii. Curajul de a spune adevărul, de a spune lucrurilor pe nume chiar şi atunci când erai împotriva curentului, pentru că Havel spunea că un intelectual adevărat nu este un specialist, adică cineva care se pricepe foarte bine la felia lui de specializare, nu ăsta este intelectualul, ci este cel care alege să meargă împotriva curentului, care dezvoltă o conştiinţă în comunitate, în cetate. Intelectualul este cel care spune „nu”, atunci când mulţi spun „da”, chiar când toţi spun „da”. Gândiţi-vă cât de puţini intelectuali adevăraţi avem noi astăzi, în cetatea noastră academică, universitar-medicală etc. etc. azi, cât de puţini se califică. Atunci, cu atât mai mult un astfel de personaj trebuie să devină cetăţean de onoare. Doamna Cornea era singură împotriva unui sistem represiv şi criminal. Aşa, firavă fizic, cum era, s-a opus unei armate de oameni, de securişti, de miliţieni, de militari. I s-a blocat strada, nu se putea circula pe acolo. Femeia asta a învins până la urmă. Batjocorită, umilită, scuipată, bătută cu bocancii, cu dinţi scoşi de la bocancii primiţi în gură, o mână de om de 40 de kilograme... Mi se pare că este o anomalie ca tocmai un astfel de om, pe care noi l-am avut în comunitate, să nu aibă acest titlu de cetăţean de onoare, nu e normal.”
 
 

Doina Cornea împreună cu Leontin Iuhas (stânga) în zilele Revoluţiei din 1989 (Cluj).Doina Cornea alături de fiul ei au participat la Revoluţia din 1989. FOTO: Arhivă personală


„În vreme ce doamna Cornea încasa bocanci în  gură, foarte mulţi dintre decidenţii academici, politici, administrativi ai noştri de azi, atunci erau în colaborare cu regimul”

La ceremonialul de înmormântare a Doinei Cornea, care a avut loc la Casa Universitarilor, în primăvara anului trecut, au fost prezenţi puţini universitari aflaţi la conducerea UBB şi puţini reprezentanţi ai administraţiei.

Ivaneş crede că motivul este faptul că „numele Doinei Cornea produce un sentiment de incomoditate, să spunem aşa, în rândul multora, inclusiv din conducerea UBB-ului şi din conducerea Primăriei. În vreme ce doamna Cornea făcea ce făcea în anii 80 şi încasa bocanci în burtă şi în  gură, în timp ce împărţea manifeste cu fiul în oraş şi trimitea scrisori la Europa liberă, foarte mulţi dintre decidenţii academici, politici, administrativi ai noştri de azi, atunci erau în colaborare cu regimul. Despre asta vorbim. Atunci erau membri în organizaţii de tineret, în te miri ce, dar erau de partea cealaltă a baricadei, nu erau cu dânsa, erau ceilalţi. În aceste condiţii, amintirea Doinei Cornea stârneşte un sentiment de „hai să nu mai povestim despre asta, sigur, sigur, un mare nume, dar hai să vorbim despre altceva”. Cam asta e reacţia. Este foarte de explicat această atitudine. De aceea nu are nici titlul de Doctor Honoris Causa al UBB, unde ea a lucrat şi de unde a fost dată afară abuziv, tocmai pe considerentul acesta. Cine să-i decerneze acest titlu? Este o nedreptate gravă şi cred că trebuie corectată. Nu cred că se poate decerna post-mortem titlul de Doctor Honoris Causa, dar măcar această datorie morală o avem, să propunem acordarea titlului de cetăţean de onoare”. 
 
 
Doina Cornea şi doi dintre liderii CFSN, Silviu Brucan şi Dumitru Mazilu (decembrie 1989 - ianuarie 1990). Doina Cornea şi doi dintre liderii CFSN, Silviu Brucan şi Dumitru Mazilu (decembrie 1989 - ianuarie 1990). 


Trei lucruri pentru care Doina Cornea merită să fie onorată de către clujeni

 
L-am rugat pe Ivaneş să relateze trei elemente esenţiale din biografia Doinei Cornea pentru care disidenta anticomunistă merită să fie onorată: 
 
„În prim rând, scrisorile către Europa liberă asumate cu numele real – Doina Cornea, lector la Facultatea de Filologie a UBB – şi trimise clandestin. Astăzi, în democraţie, multe persoane care denunţă anumite probleme ale societăţii, aleg s-o facă anonim, iar Doina Cornea, în comunism, şi-a semnat scrisorile către Europa liberă în care denunţa regimul comunist. Asta a însemnat  un risc asumat colosal pentru familie, copii, slujba, din care a fost dată afară. 

2. Împărţitul de manifeste în centru Clujului împreună cu fiul ei, Leontin Iuhas, într-o vreme în care clujenii umblau cu capul aplecat în pământ de la o coadă la alta, în frig şi frică, femeia asta scria de mână bileţele şi le împărţea oamenilor pe stradă. Nu le arunca pe jos, le dădea oamenilor în mână, în centrul Clujului. A fost un act de curaj pentru care a plătit bineînţeles cu arest la domiciliu, cu securişti postaţi în faţa casei, cu bătaie. 
 
3. Şi-a dat seama foarte repede, în primele zile de după victoria Revoluţiei, despre ce este vorba şi a părăsit Consiliul Frontului Salvării Naţionale nevrând să-şi asocieze numele pentru legitimarea unui regim care de fapt nu era democratic. 
Una peste asta, Doina Cornea a dat dovadă de un curaj şi de un civism, până la urmă, de la care nu putem decât să ne inspirăm.”

La o şedinţă a Consiliului Local Cluj-Napoca de la finalul anului trecut, Emil Boc susţinea că este în lucru şi un proiect privind acordarea titlului de Cetăţean de onoare post-mortem pentru Doina Cornea. Probabil că ceremonia va fi organizată şi mai aproape de data alegerilor. 

Citeşte şi

Un istoric semnalează nedreptatea ruşinoasă făcută Doinei Cornea: „A primit de două ori Legiunea de Onoare a Franţei, dar la Cluj-Napoca, nimic!”

VIDEO FOTO Doina Cornea, condusă pe ultimul drum. „Lasă în urmă două Românii“

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările