Un istoric semnalează nedreptatea ruşinoasă făcută Doinei Cornea: „A primit de două ori Legiunea de Onoare a Franţei, dar la Cluj-Napoca, nimic!”
0Disidenta Doina Cornea a primit numeroase distincţii internaţionale, „Legiunea de Onoare” a Franţei, titlul de cavaler acordat de Papa Ioan Paul al II-lea, a fost Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bruxelles, dar oraşul ei natal, Cluj-Napoca, nu a făcut nimic în memoria ei, spune istoricul clujean Cristian Ivaneş. El cere titlul de cetăţean de onoare şi acordarea numelui Doina Cornea unui bulevard important din oraş. Reacţia lui Boc.
Disidenta Doina Cornea a primit, după Revoluţie, numeroase distincţii internaţionale, însă în România autorităţile au fost rezervate în această privinţă.
Universitatea Liberă din Bruxelles i-a acordat, în 1989, titlul de Doctor Honoris Causa. Statul francez i-a conferit „Legiunea de Onoare” în grad de ofiţer (2000) şi în grad de comandor (2009). În anul 2000, statul român i-a conferit Ordinul „Steaua României” în grad de Mare Cruce. Regele Mihai I a decorat-o, în 2009, pe Doina Cornea cu Crucea Casei Regale a României, pentru promovarea unui spirit de libertate si demnitate, iar Papa Ioan Paul al II-lea i-a conferit titlul de Cavaler al Ordinului Sfântul Papă Silvestru.
„Doina Cornea a primit distincţii internaţionale foarte importante - două Legiuni de onoare din partea Statului francez – care reprezintă cea mai înaltă distincţie din partea statului francez. După prima Legiune de onoare oferită de francezi, s-au simţit şi autorităţile Statului român şi i-au conferit Ordinul „Steaua României” în grad de Mare Cruce. La Cluj-Napoca nimic, absolut, nimic. Excepţie este gestul făcut de Consiliul Judeţean Cluj în 2013, când i s-a acordat titlul de Cetăţean de Onoare al Judeţului. Este anormal. Cum să ai aşa personalitate în comunitate, un erou autentic şi să nu îl preţuieşti? Câţi eroi adevăraţi am avut noi?”, spune istoricul clujean Cristian Ivaneş. Acesta propune acordarea titlului de cetăţean de onoare al oraşului către Doina Cornea şi „botezarea” unei străzi sau a unui bulevard important cu numele disidentei anticomuniste.
Viaţa Doinei Cornea în 10 fotografii de arhivă
„Aceste trei chestii m-au scandalizat foarte tare”
„Pe mine momentul morţii Doinei Cornea, anul trecut, m-a marcat foarte tare. Am constatat încă atunci trei chestii anormale la Cluj-Napoca: nu exista o stradă cu numele Doina Cornea, şi nu există nici astăzi; Universităţii Babeş-Bolyai nu i-au fost de ajuns 28 de ani după Revoluţie pentru a-i decerna Doinei Cornea titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii, instituţie de la care fusese dată afară în anii 80 pe motiv de disidenţă anticomunistă; diversele administraţii locale n-au găsit timp sau oportunitatea, tot în 28 de ani de la Revoluţie, cât au avut-o pe doamna Cornea fizic, în comunitate, să îi confere titlul de cetăţean de onoare al oraşului. Aceste trei chestii m-au scandalizat foarte tare. Spre bucuria mea, totuşi Consiliul Judeţean îi conferise titlul de Cetăţean de Onoare al judeţului Cluj în 2013, oraşul nostru-nu”, explică istoricul pentru „Adevărul”.
Mihai Lucan, medicul urolog cercetat pentru delapidare, este cetăţean de onoare al municipiului Cluj-Napoca. FOTO: Inquam Photos
Mihai Lucan şi D.R. Popescu, cetăţeni de onoare. „Doina Cornea nu a avut loc de aceştia”
Ivaneş a trecut în revistă câteva dintre persoanele care au primit această distincţie din partea municipalităţii clujene: „Din 1990 şi până azi au primit titlul de cetăţean de onoare vreo 300 de persoane. Pe lângă nume respectabile, oameni merituoşi, care într-adevăr merită această distincţie – am aflat de exemplu că şi Gheorghe Hagi este cetăţean de onoare al oraşului, ceea ce e foarte OK, un sportiv de performanţă cu care ne mândrim. Găseşti, pe de altă parte, tot felul de persoane care numai titlul acesta nu l-ar fi meritat, de exemplu Iosif Constantin Drăgan (un om de afaceri român care a făcut avere în Italia-nr); Mihai Lucan (controversatul medic urolog anchetat într-un dosar de delapidare -nr); Marius Porumb – academician al cărui nume apare pe celebra listă publicată de Revista 22 a intelectualilor cooptaţi de Securitatea ceauşistă pentru influenţarea exilului românesc şi e bun, e în regulă, e onorabil; D. R. Popescu, care vine din ceauşismul pur. Acestora niciodată nu le-au fost retrasă distincţia. Doamna Cornea nu a avut loc de aceştia, nu s-a putut. Mi se pare că e o anomalie care nu mai are voie să persiste şi trebuia să se profite atâta timp cât dânsa era încă în viaţă, dar lucrul acesta nu s-a întâmplat.”
Istoricul spune că există totuşi o posibilitate de a se repara această greşeală: titlul se poate acorda şi post-mortem.
„Eu, ca persoană fizică, ca istoric, am lansat această iniţiativă cetăţenească să-i zicem. Fac această propunere în nume propriu, având ca sursă nemulţumirea mea de a vedea că nu există numele doamnei Cornea în lista celor care au primit titlul de cetăţean de onoare”, concluzionează Ivaneş.
Fotografie realizată de dispozitivul de filaj al Securităţii. Din 1982, după ce a trimis prima scrisoare la Europa Liberă, Doina Cornea a fost constant urmărită de Securitate.
„Lecţia” Doinei Cornea pentru clujeni: „curajul şi integritatea morală”
L-am întrebat pe istoricul Cristian Ivaneş ce au clujenii de învăţat de la Doina Cornea. „Avem de învăţat în primul rând curajul şi integritatea morală, sunt două lucruri care au stat alături de doamna Cornea până în ultima clipă a vieţii. Curajul de a spune adevărul, de a spune lucrurilor pe nume chiar şi atunci când erai împotriva curentului, pentru că Havel spunea că un intelectual adevărat nu este un specialist, adică cineva care se pricepe foarte bine la felia lui de specializare, nu ăsta este intelectualul, ci este cel care alege să meargă împotriva curentului, care dezvoltă o conştiinţă în comunitate, în cetate. Intelectualul este cel care spune „nu”, atunci când mulţi spun „da”, chiar când toţi spun „da”. Gândiţi-vă cât de puţini intelectuali adevăraţi avem noi astăzi, în cetatea noastră academică, universitar-medicală etc. etc. azi, cât de puţini se califică. Atunci, cu atât mai mult un astfel de personaj trebuie să devină cetăţean de onoare. Doamna Cornea era singură împotriva unui sistem represiv şi criminal. Aşa, firavă fizic, cum era, s-a opus unei armate de oameni, de securişti, de miliţieni, de militari. I s-a blocat strada, nu se putea circula pe acolo. Femeia asta a învins până la urmă. Batjocorită, umilită, scuipată, bătută cu bocancii, cu dinţi scoşi de la bocancii primiţi în gură, o mână de om de 40 de kilograme... Mi se pare că este o anomalie ca tocmai un astfel de om, pe care noi l-am avut în comunitate, să nu aibă acest titlu de cetăţean de onoare, nu e normal.”
Doina Cornea alături de fiul ei au participat la Revoluţia din 1989. FOTO: Arhivă personală
„În vreme ce doamna Cornea încasa bocanci în gură, foarte mulţi dintre decidenţii academici, politici, administrativi ai noştri de azi, atunci erau în colaborare cu regimul”
La ceremonialul de înmormântare a Doinei Cornea, care a avut loc la Casa Universitarilor, în primăvara anului trecut, au fost prezenţi puţini universitari aflaţi la conducerea UBB şi puţini reprezentanţi ai administraţiei.
Ivaneş crede că motivul este faptul că „numele Doinei Cornea produce un sentiment de incomoditate, să spunem aşa, în rândul multora, inclusiv din conducerea UBB-ului şi din conducerea Primăriei. În vreme ce doamna Cornea făcea ce făcea în anii 80 şi încasa bocanci în burtă şi în gură, în timp ce împărţea manifeste cu fiul în oraş şi trimitea scrisori la Europa liberă, foarte mulţi dintre decidenţii academici, politici, administrativi ai noştri de azi, atunci erau în colaborare cu regimul. Despre asta vorbim. Atunci erau membri în organizaţii de tineret, în te miri ce, dar erau de partea cealaltă a baricadei, nu erau cu dânsa, erau ceilalţi. În aceste condiţii, amintirea Doinei Cornea stârneşte un sentiment de „hai să nu mai povestim despre asta, sigur, sigur, un mare nume, dar hai să vorbim despre altceva”. Cam asta e reacţia. Este foarte de explicat această atitudine. De aceea nu are nici titlul de Doctor Honoris Causa al UBB, unde ea a lucrat şi de unde a fost dată afară abuziv, tocmai pe considerentul acesta. Cine să-i decerneze acest titlu? Este o nedreptate gravă şi cred că trebuie corectată. Nu cred că se poate decerna post-mortem titlul de Doctor Honoris Causa, dar măcar această datorie morală o avem, să propunem acordarea titlului de cetăţean de onoare”.
Doina Cornea şi doi dintre liderii CFSN, Silviu Brucan şi Dumitru Mazilu (decembrie 1989 - ianuarie 1990).
Trei lucruri pentru care Doina Cornea merită să fie onorată de către clujeni
L-am rugat pe Ivaneş să relateze trei elemente esenţiale din biografia Doinei Cornea pentru care disidenta anticomunistă merită să fie onorată:
„În prim rând, scrisorile către Europa liberă asumate cu numele real – Doina Cornea, lector la Facultatea de Filologie a UBB – şi trimise clandestin. Astăzi, în democraţie, multe persoane care denunţă anumite probleme ale societăţii, aleg s-o facă anonim, iar Doina Cornea, în comunism, şi-a semnat scrisorile către Europa liberă în care denunţa regimul comunist. Asta a însemnat un risc asumat colosal pentru familie, copii, slujba, din care a fost dată afară.
2. Împărţitul de manifeste în centru Clujului împreună cu fiul ei, Leontin Iuhas, într-o vreme în care clujenii umblau cu capul aplecat în pământ de la o coadă la alta, în frig şi frică, femeia asta scria de mână bileţele şi le împărţea oamenilor pe stradă. Nu le arunca pe jos, le dădea oamenilor în mână, în centrul Clujului. A fost un act de curaj pentru care a plătit bineînţeles cu arest la domiciliu, cu securişti postaţi în faţa casei, cu bătaie.
3. Şi-a dat seama foarte repede, în primele zile de după victoria Revoluţiei, despre ce este vorba şi a părăsit Consiliul Frontului Salvării Naţionale nevrând să-şi asocieze numele pentru legitimarea unui regim care de fapt nu era democratic.
Una peste asta, Doina Cornea a dat dovadă de un curaj şi de un civism, până la urmă, de la care nu putem decât să ne inspirăm.”
Emil Boc începe demersurile la al patrulea mandat de primar
Ivaneş susţine că sunt 3 modalităţi pentru ca o persoană să devină cetăţean de onoare: prin iniţiativa primarului, care să vină cu astfel propunere, prin iniţiativa unui consilier local şi prin strângere de semnături – fiind nevoie de un procente din numărul clujenilor care au drept de vot.
„Eu mi-am asumat această iniţiativă de a convinge primarul sau un consilier local să pornească acest demers. În decembrie 2019 se împlinesc 30 de ani de la răsturnarea regimului comunist, aşa că sincronizarea ar fi foarte bună. Aş vrea ca propunerea titlului de cetăţean de onoare să se facă la pachet cu acordarea numelui Doina Cornea unei străzi sau unui bulevard important. Cred că îi datorăm chestia asta, e o datorie a comunităţii faţă de memoria dânsei.”
Ivaneş a susţinut, în 16 decembrie, pentru „Adevărul”, că a luat legătura cu oficiali din Primărie şi aşteaptă răspunsul acestora.
Deputatul USR, Emanuel Ungureanu s-a prezentat, pe 24 decembrie, în şedinţa extraordinară a Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca, unde a propus ca Doina Cornea, un simbol al luptei anticomuniste, medicul Aurel Bizo şi Ana Lupaş, un artist de excepţie, să primească titlul de Cetăţeni de Onoare ai Clujului.
Primarul Emil Boc, care se află la al patrulea mandat de primar al municipiului, timp în care nu a făcut niciun demers important pentru onorarea Doinei Cornea, a fost de acord cu propunerile deputatului Emanuel Ungureanu, mai mult, a susţinut că au început demersurile în acest sens. În luna octombrie, Simona Halep a primit titlul de cetăţean de onoare al municipiului Cluj-Napoca.
Despre numirea unei străzi sau unui bulevard cu numele Doinei Cornea nu s-a discutat.
Citeşte şi
VIDEO FOTO Doina Cornea, condusă pe ultimul drum. „Lasă în urmă două Românii“
Se încarcă comentariile...
