Moţul tomatelor naşte controverse: stimulare chimică sau trăsătura unui hibrid bulgăresc? VIDEO
0
Din ce în ce mai mulţi clienţi din pieţe evită să cumpere tomate ţuguiate, convinşi că moţul ar fi un indiciu al stimulării plantei cu chimicale, pentru coacere rapidă. Au dreptate doar pe jumătate, spun specialiştii, care susţin că există cel puţin o varietate de tomate cu acel mucron, ce-i drept, nu foarte pronunţat.
În pieţe, iau naştere frecvent adevărate dispute între comercianţi şi clienţi despre toxicitatea roşiilor cu moţ. De fiecare dată, oamenii sunt liniştiţi din spatele tarabelor cu explicaţia că ţuguiul tomatei este doar o trăsătură a hibridului Prekos.
Horticultorii confirmă existenţa acestui mucron la roşiile bulgăreşti Prekos, pe care mulţi legumicultori români le aleg pentru gustul plăcut şi mai ales caracterul timpuriu.
”Sunt foarte puţine soiuri de cultură care în mod natural produc acest mucron dat de gena B. Practic, este un caracter de soi, aşa cum este la Prekos. Moţul este însă mai mic şi apare la 20 la sută dintre roşiile de pe o plantă”, spune Costel Vânătoru, cercetător la SCDL Buzău.
Potrivit specialiştilor, Prekos F1 este un hibrid foarte timpuriu, recomandat pentru producţia de primăvară în sere şi solarii. Această varietate de tomate ajunge la maturitate în 95 de zile de la semănare.
Unii dintre legumicultori se feresc să cultive hibridul cu această trăsătură, pentru a evita reacţiile negative ale clienţilor care au impresia că toate roşiile ţuguiate sunt stimulate chimic.
”Eu îl evit pentru că există acea confuzie că sunt tratate cu anumite substanţe care le grăbesc coacerea. La noi, doar dacă face un pic de moţ lumea întreabă dacă nu cumva le-am dat cu ceva” spune Mircea Tatu, fermier din judeţul Buzău.
Mircea Tatu spune că la Prekos moţul este mic Foto: I. Bunilă
Acesta recoltează tomate din solariile proprii de la jumătatea lunii martie. Spune însă că la această performanţă a ajuns prin investiţii mari în spaţii încălzite şi metode naturale dar scumpe de polenizare şi fertilizare.
”Noi creştem roşiile destul de natural. Aici nu se stropeşte cu nimic. Vedeţi bondarii circulă prin solar tot timpul? Dacă ar fi cea mai mică susbtanţă chimică, bondarii ar muri”, spune legumicultorul din Buzău.
Pentru a face diferenţa între o roşie maturată forţat şi una din varietatea bulgărească, horticultorii ne sfătuiesc să fim atenţi dacă are moţul foarte pronunţat, cep lemnos în interior, vinişoare verzui şi lipsesc seminţele. Aceste semne indică intervenţia cu substanţe de stimulare asupra tomatei.
Vă recomandăm să mai citiţi:
„Biblia“ vaccinului anti-COVID, tradusă pe înţelesul oamenilor de către preoţi
Se încarcă comentariile...
