Cum a ajuns consumul de carne să ne facă oamenii de astăzi. Ce mâncau strămoşii noştri

Cum a ajuns consumul de carne să ne facă oamenii de astăzi. Ce mâncau strămoşii noştri

Evoluţia a fost accelerată prin consumul de carne FOTO bbc.com

Specialiştii cred că un factor cheie al evoluţiei omului a fost consumul de carne. Nutrienţii din carne i-ar fi ajutat creierul să se dezvolte şi totodată l-au făcut mai inteligent. Carnea a fost însă doar o parte a dietei omului paleolitic.

Ştiri pe aceeaşi temă

În secolul XXI consumul de carne a ajuns o chestiune controversată pentru o parte a omenirii. Mai mult decât atât există studii care arată că reducerea consumului de carne poate îmbunătăţi sănătatea, iar carnea roşie, în special, ar trebui evitată. 

Pe de altă parte, studiile oamenilor de ştiinţă implicaţi în studierea evoluţiei umane, arată că de fapt consumul de carne este cel care ne-a făcut ceea ce suntem astăzi. Adică creaturile inteligente care domină lumea. În fapt, consumul de carne ar fi fost unul dintre factorii cheie ai evoluţiei umane.  

De la rădăcini şi fructe la carne crudă
 
În urma studiilor făcute pe primii strămoşi ai omului, în special pe australophitecii de acum câteva milioane de ani, s-a ajuns la concluzia că primii hominizi erau strict vegetarieni. 

Mai precis consumau fructe, nuci şi rădăcini, în zonele împădurite ale Africii. Şi poate am fi rămas la acelaşi stadiu, spun unii specialişti, dacă nu ne-am fi schimbat radical dieta. Mai precis, acum 2.6 milioane de ani, homo habilis a început să consume carne.
 
La început, probabil de la animale mici, păsări sau reptile,în general uşor de prins iar mai apoi odată cu evoluţia hominizilor prin vânătoarea animalelor de talie mai mare care ofereau mai multă carne.  Biologii Katherine Zink şi Daniel Lieberman, de la Harvard au arătat că humanoizii din specia australopitecinelor nevoiţi să mănânce rădăcini, trebuiau să treacă prin 15 milioane de cicluri de mestecare pe an. 

Carnea, chiar şi crudă era o alternativă mai calorică şi mai uşor de mâncat.  Acest moment, spun oamenii de ştiinţă a fost crucial în evoluţia omului. Revoluţia s-a produs în special la Homo Erectus. Acesta a diversificat dieta slab-calitativă bazată doar pe plante a Australopitecilor prin introducerea consumului de carne, bogată în calorii. Mai mult decât atât, era preferată măduva, bogată în substanţe hrănitoare. 
 
Carne mai multă, creier mai mare
 
Paleoantropoligistul Peter Wheeler dar şi Leslie Aiello, spun că de fapt creierul tot mai mare al hominizilor avea nevoie de multe calorii, mai ales din carne. Studiile arată că un creier uman foloseşte 20% din energia corpului, numai atunci când se odihneşte. La marile primate doar 8%. Pe scurt, creierul uman avea nevoie de o dietă cât mai bogată în proteine şi nutrienţi. 

Cu o dietă variată şi nu bazată doar pe plante, inclusiv intestinul uman a devenit mai scurt, capabil să elibereze mai mulţi nutrienţi într-un timp mai scurt. Aceeaşi specialişti spun că mâncatul cărnii a devenit crucial pentru evoluţia creierului strămoşilor noştri.  

Acelaşi lucru este susţinut şi de specialiştii Adrian C. Williams şi Lisa J. Hill în studiul ”Meat and nicotinamide: a casual role in human evolution,history,demographics”.  Mai precis aceştia spun că o serie de substanţe din carne au dus la mărirea considerabilă a creierului şi a inteligenţei.
 
„Vânătoarea şi consumul de carne a fost un pas critic în evoluţia umană dar şi a animalelor. Un element cheie prezent în carne este vitamina B3/nicotinamida. Consumul de carne şi nicotinamidă a crescut constant la prădători încă din Cambrian, ducând la dezvoltarea tot mai mare a creierului. Totul a culminat cu evoluţia de 3 milioane de ani a lui Homo Sapiens şi succesul nostru demografic. Noi vedem evoluţia umană, istoria recentă dar şi tranziţia agricolă şi demografică prin prisma consumului de carne şi nicotinamidă.  Consumul de carne a fost corelat cu fertilitate moderată, inteligenţă sporită, sănătate bună ”, se arată în studiu.
 
„A fost ratată o jumătate a poveştii”
 
Consumul de carne era un deziderat al omului primitiv pentru obţinerea de energie şi nutrienţi dar nu consumau doar carne. Din contră consumul de carne era destul de moderat, prin prisma faptului că vânătoarea era dificilă şi nu întotdeauna încununată de succes. Pe scurt, mâncau carne atunci când reuşeau să facă rost. 

Dieta omului paleolitic, vânător-culegător era destul de variată şi pe alocuri „raw”. Încă de acum 350.000 de ani în urmă a început să gătească carnea, dar pe lângă această consuma numeroase fructe şi legume crude găsite în sălbăticie. La acestea se adăugau tot felul de seminţe şi nuci.
 
În timp ce bărbaţii plecau la vânătoare în căutarea cărnii, femeile şi copiii adunau plante. În cazul în care vânătoarea nu era încununată de succes, oamenii erau nevoiţi să se mulţumească cu plantele, seminţele şi fructele adunate de femei. În plus carnea de peşte era consumată frecvent, având în vedere că oamenii obişnuiau să-şi amplaseze adăposturile temporare sau să ocupe peşterile din apropierea cursurilor de apă. 

„Este o părere consistentă despre faptul că vânătoarea şi consumul de carne ne-au făcut oamenii de astăzi. Sincer eu cred că a fost ratată o jumătate a poveştii. Cu siguranţă îşi doreau carne dar în realitate se bazau mult şi pe dieta formată din plante”, spune Amanda Henry, paleontolog la Institutul Max Planck. 

O etapă importantă a fost cea a civilizaţiilor agricole din neolotic care a schimbat din nou dieta umană. Printre altele am reuşit să depăşim intoleranţa la lactoză, comună la omul paleolitic. 
 
Vă recomandăm să citiţi şi:
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările