Cine a fost Zsolt Torok, alpinistul care a cucerit Himalaya, dar a murit pe Negoiu. Declaraţia de dragoste făcută României

Zsolt Torok, într-una dintre expediţiile sale pe cei mai înaliţi munţi din lume

Szolt Torok (45 de ani), unul dintre cei mai experimentaţi alpinişti români, care a cucerit cei mai înalţi munţi din lume, a fost găsit mort sâmbătă, 17 august, într-o prăpastie din Făgăraş, în zona vârfului Negoiu. Alpinistul arădean fusese dat dispărut de către soţia sa care n-a mai putut lua legătura cu el încă de miercuri, 14 august.

Salvamontiştii din Argeş şi Sibiu au demarat căutările, iar în cursul zilei de sâmbătă, 17 august, au găsit trupul celebrului alpinist român la baza vârfului Negoiu, în munţii Făgăraş. Cel mai probabil, Torok a alunecat de pe o stâncă şi s-a prăbuşit în gol.

Zsolt Torok este considerat unul dintre cei mai tehnici alpinişti români, coordonator a zeci de expediţii pe cei mai înalţi munţi din lume, în Himalaya, în Alpi sau în Anzii Cordilieri. A fost ales de patru ori Sportivul Anului, premiul fiind acordat de FRAE (Federaţia Romană de Alpinism şi Escaladă).

La începutul anului 2019, alpinistul arădean finalizase cu success o ascensiune în Himalaya, considerată o performanţă unică în alpinismul mondial. Alături de alţi doi români, Teofil Vlad şi Romeo Popa, Zsolt a reuşit să abordeze un traseu în Himalaya pe care nimeni nu l-a mai parcurs până atunci cu succes. Este vorba despre o ascensiune în Peretele Sudic al muntelui Pumori, care are o altitudine maximă de 7.165 metri.

”Pumori este considerat un vârf deosebit de periculos şi de dificil de urcat. Foarte mică este rata de succes chiar şi pe cea mai uşoară rută. În alpinism cele mai uşoare rute sunt cele clasice. Pumori este un munte ucigaş sau ucigător mai bine zis. Vârful a mai fost urcat pe diferite trasee. Premieră mondială noi am făcut abordând o linie nouă de traseu, abordarea unui perete în premieră mondială. Nu este o premieră mondială de vârf, ci de traseu de alpinism. Pe de altă parte suntem prima echipă din România care reuşeşte să urce acest vârf. Cea mai valoroasă izbândă în alpinism este atunci când te duci să faci o premieră pentru că este creaţia ta în totalitate, este dependent de inteligenţa ta dacă reuşeşti sau nu să duci la capăt misiunea. Totul depinde de cum îţi croieşti traseul, cum îţi imaginezi că pe acolo se poate trece şi la zece metri mai sus, cum faci linia, cum te adaptezi terenului, cum reacţionezi dacă nu merge planul  A, cum reconfigurezi traseul, cum rezişti în atâtea zile. Despre asta este vorba”, a declarat Zsolt Torok într-un interviu acordat în martie 2019, pentru ”Adevărul”.

Nu a fost nici pe departe singura expediţie periculoasă finalizată cu success pentru Zsolt Torok. Experienţa sa în alpinism este de-a dreptul impresionantă:

Ghetarul Eiger, 3690m – Elvetia, 2 august 2000;

Varful Matterhorn, 4478m, creasta Hornli – Elvetia, 10 august 2000, Cap de coarda, coechipier Radu Savin;

Varful Grossglockner, 3798m culoarul central – Austria, 8 iulie 2003, Cap de coarda, coechipier Adrian Lancrangean (Negru);

Varful Collac, 2715m – Italia, Varf urcat pentru antrenament, pe via ferrata de dificultate medie, Financieri, coechipieri Olteanu Luisa, Adrian Lancrangean, Sorin Muresan;

Varful Pitz Boe, 3152m – Italia, Ascensiune solitara cu scop de antrenament pe via ferata, Cezare Piacetta, de dificultate mare, recomandat cu coarda pentru echipa;

Varful Marmolada, 3342m – Italia (prin peretele Nordic), Observatii, legate de ascensiune, sunt la capitolul Ascensiuni solitare;

Varful Mont Blanc, 4807m – Franta, August 2002, Tr Aiguille du Midi – Mont Modit – Mont Blanc du Tacul – Mont Blanc;Traseul Joaeux et Lotus in La Flame de Piere 5+, Franta, August 2003 Cap de coarda, coechipier Romeo Voiciuc;

Peretele N-E Grandes Jorasses 4207 m, ED traseul Gervasutti, Franta;

Creasta Mitteleg 5+ Eiger 3970 m;

Peretele Nordic Eiger traseul Heckmaier ED+ 3970 m;

Monch 4099m traseul Nolan;

Jungfrau 4157 m traseul clasic;

Cho Oyu 8150 m ruta clasica parte Nordica Tibet, Himalaya;

Traseul MAI-KA TD superior Franta Grandes Jorasses;

Traseu in Petit Dru traversarea TD superior, Franta, peretele sudic;

Aconcagua traseul normal 6962m Anzii Cordilieri;

Aconcagua Ghetarul Polonez PD 6962m (varianta directa) Anzii Cordilieri;

Island Peak 6189 m, Himalaya 2008;

Ama Dablam pana peste Dablam 6600m din 6812m, Himalaya 2008;

Varful Grossglockner, 3798m, Austria 2009:

Traseul Mayerlrampe – NorthWest Grat;

Traseul Bergfuhrer – Gr. M5 (Mixt 5);

Traseul Pallavicini;

Grandes Jorasses – Pilierul Walker ED + traseul Ricardo Cassin, Franta;

Expeditie K2 – 2010 – pe traseul Abruzzi – ascensiune pana la 7600 m;

Ascensiune in verticala – Maratonul Marilor Pereti 2011 – 16450 m. in 5 tari alpine – 16 trasee istorice:

Copov Strebber Slovenia Triglav perete nordic;

Brechtesgardener route Austria Watzmann perete estic;

Cassin Italia Tre Cime (Cima Piccolissima) perete sudic;

Zsigmondy Emil Italia Tre Cime (Cima Piccola) perete Vestic;

Commici Italia Tre Cime (Cima Grande) perete nordic;

Cassin Italia Tre Cime(Cima Ovest) perete nordic;

Winatzer – Olimpo – Stenico Italia Marmolada perete sudic;

Tirolezilor – Messner Direct Italia Marmolada perete sudic;

Cassin Elvetia Piz Badille perete nordic;

Schmidt Elvetia Matterhorn perete nordic;

Pierre Alain Franta Petti Dru perete nordic;

Rebuffat Franta Aiguille du Midi perete sudic;

O Solle Mio Franta Grand Capuccin perete estic;

Classic Franta Dent Du Geant perete nord vestic;

Linceaul Franta Grandes Jourasses perete nordic;

Integrala Peuterey Italia Masiv Du Mont Blanc pereti sudici si estici, creasta;

Expeditia Nanga Parbat 2012 incercare solitara pina la 6600 m;

Expeditie Himalaya 2013 – Varful Nanga Parbat 8125 m – urcat pe Versant Rupal – Ruta Schell.

Alpinistul arădean este autorul celebrei fotografii în care regele Mihai I este surprins în sala de aşteptare a unui aeroport din Austria. Se întâmpla în noiembrie 2006, când Zsolt tocmai se întorcea dintr-o expediţie pe Himalaya.

„Stăteam în sala de aşteptare la Viena. Luam avionul către Timişoara. La un moment dat a apărut un domn de înaltă ţinută şi s-a aşezat pe un scaun. Semăna foarte tare cu Regele României aşa că m-am gândit să îl întreb «Nu vă supăraţi, dumneavoastră sunteţi Regele Romaniei...?». El, zâmbind, mi-a spus că da”, scrie, după atâţia ani de la întâlnirea cu Regele, alpinistul arădean pe Facebook.

 „Am rugat să mi se facă o poză şi Regina a luat aparatul meu şi a făcut. Am fost foarte bucuros şi emoţionat. Eu i-am vorbit Regelui despre mine, despre expediţii şi chiar m-a felicitat. Când am urcat în avion am stat lângă cel care îi însoţea. Era secretar sau ceva de genul. L-am întrebat cum de Regele călătoreşte la fel cu oamenii de rând şi a răspuns că el este modest. Toţi mergeau la Timişoara la o conferinţă ce avea loc la universitate”, povestea Torok în anul 2014, atunci când a decis să publice fotografia pe Facebook.

Torok a fost acuzat pe nedrept că ar denigra România, prin prisma originii sale maghiare, din cauza unui cont fals de Facebook făcut pe numele alpinistului şi înţesat cu postări antinaţionaliste. Alpinistul a probat în întreaga lui existenţă că este mândru de cetăţenia română şi a publicat în decembrie 2018, la aniversarea centenarului, una dintre cele mai frumoase declaraţii de dragoste făcute în acea perioadă României: „La mulţi ani România, la mulţi ani tuturor celor care simt împreună pentru această ţară şi îi doresc binele!”, a scris atunci Torok pe Facebook.