Banii sau iubirea. Cine aduce fericirea?

Banii sau iubirea. Cine aduce fericirea?

Banii iti asigura confortul, dar nu iti garanteaza fericirea. Iubirea te face sa te simti implinit, dar poate rezista in lipsa banilor?

Lumea întreagă pare că se învârte în jurul banilor, însă cum stau lucrurile când vine vorba de iubire şi împlinire personală, contează mai mult confortul financiar sau să ai cu cine să împarţi bune şi rele?

Andrei are 34 de ani şi se află în căutarea marii iubiri. Până atunci schimbă partenerele ca un star hollywoodian. Dar nu fost dintotdeauna aşa, după cum îi place să spună.

Viaţa amoroasă şi-a început-o cu relaţii de durată, în care a investit sentimente puternice şi din care a ieşit „şifonat“. Una dintre aceste iubiri este cea trăită cu Izabela, o fată frumoasă, deşteaptă şi cu mai mulţi bani decât el.

„Cu Izabela a fost dragoste la prima vedere. Ea era cu cinci ani mai mare decât mine, dar ne-am înţeles din prima clipă de minune. Provenea dintr-o familie bogată, care a ajutat-o să-şi deschidă o afacere. Business-ul a mers foarte bine, dar a obligat-o să părăsească plaiurile mioritice. Astfel, după un an de relaţie, ne-am mutat la Londra. Acolo, în cea mai mare parte a timpului se ocupa de afaceri, iar eu «tăiam frunză la câini»“, povesteşte Andrei.

Pentru a nu se simţi frustrat că şi-a abandonat familia, serviciul şi prietenii, Izabela i-a oferit lui Andrei o „diurnă“ de 500 de euro, pe care s-o folosească după bunul plac până se întorcea ea de la birou.

La Londra, am dus o viaţă pe care mulţi şi-ar dori-o. Aveam bani şi nu eram obligat să fac nimic toată ziua. Viaţa de huzur s-a terminat, brusc, când, am descoperit în calculator nişte fotografii ale iubitei mele, cu ea şi un alt bărbat. Până s-a întors de la birou, eu îmi făcusem bagajul şi-mi rezervasem un bilet de avion pentru a mă întoarce în ţară,

îşi încheie povestea Andrei.

Banii, expresia dorinţei de putere
Un studiu făcut de Discovery Networks, spune că femeile caută la un partener înţelegere (89%), onestitate (78%) şi simţul umorului (54%). Situaţia financiară nu este situată pe primele locuri în topul calităţilor.

Potrivit unui alt studiu, realizat de Oficiul Naţional de Statistică din Marea Britanie, fericirea oamenilor este influenţată mai mult de tipul de relaţie pe care îl au cu o persoană de sex opus, decât de salariul câştigat. Concluzia este valabilă atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.

În viziunea psihologilor rezultatele studiului demonstrează că nevoile de ataşament şi de siguranţă emoţională – satisfăcute prin căsnicie – sunt prioritare celor de ordin material.

Chiar dacă ne dorim o viaţă de cuplu împlinită, nu putem nega importanţa banilor. Uneori aceştia fac şi desfac căsătorii.

Psihanaliştii asociază banii cu conflicte legate de putere, control şi agresivitate.

Dacă într-un cuplu predomină discuţiile despre bani, este foarte probabil ca lupta dintre ei să fie o luptă pentru putere. Importanţa banilor într-o relaţie de cuplu ţine de conflictele interioare ale fiecăruia, de imaginea despre sine, despre nevoia de a se poziţiona superior în raport cu ceilalţi, spune Rîcu.

Generozitate, nu răzbunare
Când apar discuţii pe tema banilor în viaţa unui cuplu, important este dacă ele pot fi depăşite sau dacă scot la iveală alte aspecte neplăcute ale relaţiei dintre cei doi. Psihologul Oana Tudor, de la Psyevolution, din Bucureşti, este de părere că ambele situaţii sunt posibile.

„Se poate depăşi momentul dacă amândoi conştientizează că au o dificultate materială şi vor să schimbe lucrul ăsta. Dar şi de la bani se poate ajunge la alte probleme de cuplu. Încep reproşurile, unul dintre partenerii de cuplu devine nemulţumit sau acumulează frustrări şi tensiuni, se poate ajunge chiar la despărţire din cauza baniilor“.

Pe de altă parte, psihologul Virgil Rîcu este de părere că de întotdeauna se ajunge la altele, pornind de la problemele financiare.

„Problema cuplului nu ţine de bani, ci de cum îşi negociază ei priorităţile, cum se raportează fiecare la nevoile celuilalt. A spune că se ceartă din cauza banilor este o manieră de a privi lucrurile simplistă şi reducţionistă. În spatele discuţiilor legate de bani, există întotdeauna reproşuri vis-a-vis de insensibilitate, nepăsare, rejecţie («tu nu ţii niciodată cont de nevoile mele», «eu trebuie să mă sacrific de fiecare dată», «ţie nu-ţi pasă de cum mă simt eu»). Dacă cei doi ar rezona emoţional, asta ar duce la generozitate, nu la răzbunări“, spune acesta.

Dominator şi dominat
Dacă banii sunt în strânsă legătură cu puterea şi cu aprecierea (de sine sau a celorlalţi), atunci în cazul relaţiilor de cuplu, partenerul cu venituri mai mari, deţine puterea în relaţie?

Specialiştii sunt de părere că, deşi tacite şi nerecunoscute, comparaţia şi competiţia în cuplu sunt inevitabile. „Cel cu venituri mici adesea se simte incapabil să câştige competiţia, iar pentru a proteja relaţia de efectele invidiei, va dezvolta tot felul de mecanisme de apărare şi strategii de reglare a stimei de sine. De exemplu, se refugiază într-un sistem de valori în care alte lucruri sunt importante. Dezvoltă preocupări intelectuale şi artistice şi încearcă să se autoconvingă că banii nu sunt importanţi. Evident, nu ar renunţa la partenerul care aduce bani pentru un artist cu venituri inconsistente, dar poate avea un love affair în secret cu acest gen de persoane“, spune psihologul Virgil Rîcu.

În alte cazuri, partenerul cu venituri mai mici poate îmbrăţişa sistemul de valori al celuilalt, poate accepta faptul că banii sunt importanţi şi pentru el, dar pretinde că nu observă faptul că celălalt face bani, nu el însuşi.

„Se poate produce o identificare cu celălalt: el (celălalt) devine «noi». Noi facem, noi negociem contracte importante, noi achiziţionăm proprietăţi, când de fapt doar celălalt face aceste lucruri. În felul acesta, partenerul cu venituri mici se simte valoros şi important prin asocierea cu partenerul prosper“, adaugă psihoterapeutul.

De partea cealaltă, partenerul cu venituri mari în cuplu se simte valoros prin contribuţia pe care o aduce la bunăstarea cuplului, se simte puternic şi simte că are un ascendent asupra celuilalt. Specialiştii spun că dacă iubeşte controlul – altfel spus, dacă se teme să nu fie parasite –, va întreţine această situaţie în cuplu şi va sabota – mai mult sau mai puţin inconştient – eforturile partenerului de a creşte profesional.

Părinte sau iubit?
Multe persoane care iubesc puterea au nevoie de un partener pe care să-l simtă în totalitate la dispoziţia lor şi atunci chiar le convine ca celălalt să nu lucreze.

„În cazul unui bărbat, ceea ce se pune în act este dorinţa infantilă a băiatului de a o avea pe mama permanent disponibilă pentru el în timp ce el se joacă realizând fapte eroice. În cazul unei femei care întreţine un bărbat, ceea ce se pune în act este fantezia unei mame care creşte un copil ce nu se poate descurca fără ea. Inconştient, ei îi convine că el nu se poate descurca fără ea, întrucât asta pare a-i garanta că nu o va părăsi“, spune Virgil Rîcu.

Concluzionând, specialiştii spun despre cuplurile în care există diferenţe majore între veniturile partenerilor şi care rezistă pe termen lung, că sunt mai degrabă cupluri de tipul părinte-copil decât adult-adult.

Căsătoria-parteneriat, stabilă şi longevivă
Se poate întâmpla şi ca liantul unei relaţii să fie situaţia materială foarte bună a celor doi parteneri. În popor se spune că respectivii „îşi unesc averile“. De altfel, în urmă cu mulţi ani căsătoriile aşa se şi încheiau, între parteneri cu o situaţie materială asemănătoare. Căsătoria din dragoste era mai degrabă o excepţie decât o regulă.

Dacă cei doi văd căsătoria ca pe un parteneriat de afaceri, de multe ori asistăm la mariaje foarte stabile şi longevive. Vorbim despre un cuplu adult-adult. Există mai mult respect între parteneri decât în relaţiile pasionale, fiecare se gândeşte cum acţiunile proprii îl vor afecta pe celălalt şi, chiar dacă relaţia nu este savuroasă şi încărcată de adrenalină, în timp se dezvoltă o afecţiune care începe să semene cu dragostea. De multe ori, relaţia se menţine solidă chiar dacă unul sau ambii parteneri au legături extraconjugale,

spune Virgil Rîcu.

Ai tai, ai mei sau ai nostri? Cand exista iubire, raspunsul este simplu.

Cu banii la comun sau separat?
Atunci când un cuplu vrea să îşi ducă relaţia la un nivel superior – să se mute împreună, fiecare partener îşi pune întrebarea dacă este mai bine sau nu să îşi pună veniturile la comun. Răspunsul depinde de cât de uniţi sunt cei doi parteneri şi de cât de mult contează pentru ei latura materială.

„Un cuplu care pune totul la comun, inclusiv banii, funcţionează pe baza unei fantasme de fuziune: «noi doi suntem unul, prin urmare facem totul în comun, gătim împreună, spălăm vasele împreună, nu ieşim separat cu prietenii, ci doar împreună, banii mei sunt şi ai tăi şi viceversa»“, spune psihologul Virgil Rîcu.

Pe de altă parte, un cuplu în care banii nu se pun toţi la comun, fiecare cu câştigul lui, dar fiecare îşi aduce partea sa de contribuţie la cheltuielile casei, în mod echitabil, este un cuplu în care graniţele sunt mai vizibile şi mai uşor de respectat.

„Aceşti parteneri au un grad de maturitate emoţională mai ridicat, acceptă şi tolerează mai bine diferenţele – «accept că tu ai putea gândi diferit, că ţie ar putea să îţi placă alte lucruri decât mie» –, nu transformă aceste diferenţe în puncte ireconciliabile“, adaugă psihologul.

citeste totul despre: