7 august: A fost înființată Primăria București. Cine a fost primul edil și cum a reformat orașul
0Pe 7 august, în 1864, a fost înființată Primăria București, primul edil ales fiind Barbu Vlădoianu. În aceeași zi, dar în 1876, s-a născut Mata Hari, spioană în serviciul Germaniei în timpul Primului Război Mondial, iar 1911 a murit Badea Cârțan, țăranul care a luptat pentru independența românilor din Transilvania.
936: încoronarea regelui Otto I al Germaniei
Otto I cel Mare, fiul lui Henric I regele germanilor și al Matildei de Ringelheim, a fost duce al saxonilor, rege romano-german și primul împărat al Sfântului Imperiu Roman.
1782: George Washington a înființat Insigna de Merit Militar.
Insigna de Merit Militar înființată de George Washington era destinată decorării soldaților răniți pe câmpul de luptă.
Mai târziu decorația a fost redenumită, mai poetic, Inima Purpurie (Purple Heart), potrivit Wikipedia.
1864: Înființarea Primăriei București.
Pe 7 august, în 1864 a fost înființată Primăria București, primul primar ales fiind Barbu Vlădoianu.
În timpul primului său mandat ca edil al Capitalei, morile de apă de pe râul Dâmbovița au fost desființate și a fost proiectat un sistem de canalizare a râului pentru a împiedica inundațiile constante până la acea dată, potrivit Wikipedia.
Vlădoianu a organizat primul corp de pietrari, în vederea pietruirii străzilor Bucureștiului.
În 1865, Barbu Vlădoianu a înființat Oficiul de stare civilă și în același an a semnat contractul de cesiune pentru construirea primei linii de cale ferată de pe teritoriul României: București - Giurgiu.
În cel de-al doilea mandat, Barbu Vlădoianu a dispus începerea lucrărilor de pavare cu gresie și granit a Podului Mogoșoaia (actuala Calea Victoriei, din 1878). În 1872, lucrările au fost finalizate.
Prima linie de tramvai tras de cai („tramcar”) a fost inaugurată în decembrie 1872 și făcea legătura între Gara Târgoviștei (actuala Gară de Nord) și bariera Moșilor.
Barbu Vlădoianu a ocupat funcția de ministru de război (al Apărării Naționale) între 21 februarie 1859 și 3 mai 1859.
Barbu Vlădoianu murit în 1876 și a fost înmormântat la cimitirul Bellu din București
O stradă din sectorul 1 al Capitalei îi poartă astăzi numele.
1876: s-a născut Mata Hari, dansatoare olandeză, spioană în serviciul Germaniei în timpul Primului Război Mondial
Pe numele său real Margaretha Zelle. Mata Hari s-a născut în anul 1876 în orașul olandez Leewarden.
În copilărie, a fost o fată cu totul banală, și la fel de banală a fost și ca elevă.
În anul 1902, când s-a trezit fără nici un mijloc de subzistență, a decis să practice dansul, ceea ce-și dorise dintotdeauna.
La Paris exista un public amator de stilul de dansuri provocatoare la care visa ea, astfel că, în anul 1905, ea a decis să se mute în capitala franceză, unde a adoptat numele de Mata Hari. Necăsătorită fiind, Margaretha a avut o mulțime de realații, în mare parte cu ofițeri.
După izbucnirea Primului Război Mondial, acest stil de viață avea să o ruineze.
Rămasă inițial la Paris, Mata Hari a decis în 1916 să se întoarcă în Olanda, care era țară neutră. La Haga, a început să practice spionajul fără prea mult efort. A reușit să cucerească un diplomat german, care i-a cerut detalii despre dispunerea armatei franceze în două locuri: la Somme, unde germanii se așteptau la o ofensivă anglo-franceză, și la Verdun, care fusese puternic fortificat. Diplomatul german i-a promis bani în schimbul informațiilor.
Ulterior, francezii au susținut că Mata Hari obținuse informații secrete despre armata Franței, prin intermediul ofițerilor francezi, pe care îi cucerise cu șarmul său, ceea ce pare puțin probabil.
Afost denunțată autorităților franceze în anul 1917, când se întorsese la Paris pentru a-i transmite unui ofițer german informații despre dispunerea francezilor. A fost arestată, judecată, condamnată la moarte și executată prin împușcare pe 15 octombrie 1917, scrie Historia.
1911: a murit Badea Cârțan, țăran român, luptător pentru independența românilor din Transilvania
Povestea lui Gheorghe Cârţan din Sibiu, cunoscut ca Badea Cârţan, este o lecţie despre luptă neobosită pentru dreptate: când vremurile n-au fost prielnice, s-a dus, chiar şi la Curtea din Viena, să-şi ceară drepturile.
Istoria lui Gheorghe Cârţan este o lecţie despre curaj.
Ani la rând, Badea s-a ascuns în România, pentru a nu fi înrolat în armata austro-ungară. A dorit, însă, să lupte pentru poporul român: în Războiul de Independenţă (1877-1878), s-a înrolat voluntar – oile sale, o turmă serioasă, de 1.200 de capete, au fost rechiziţionate de Armata română.
Lui Badea din Sibiu i-au rămas doar doi berbeci şi 30 de oi.După încheierea războiului, s-a întors în Transilvania, unde a avut numai de pătimit. A fost amendat în nenumărate rânduri, după ce oile sale au păscut pe pământurile unor saşi. În zadar s-a plâns autorităţilor, tot a fost nevoit să plătească despăgubiri mult mai mari decât pagubele făcute de turma lui.
A făcut plângere chiar la împăratul Austro-Ungariei Franz Josef, dar nu a primit niciun răspuns.
Tăcerea imperială nu l-a mulţumit, aşa că a plecat să se înfăţişeze Curţii din Viena. Fără sorţi de izbândă şi această tentativă de a-şi găsi dreptatea.
Câţiva ani mai târziu, după ce a fost arestat şi bătut de jandarmi pentru că, în mai 1894, a mers la procesul memorandiştilor de la Cluj, care cereau împăratului Austro-Ungariei drepturi etnice pentru români egale cu ale populaţiei maghiare, precum şi încetarea persecuţiilor şi a încercărilor de maghiarizare a transilvănenilor.
A reușit atunci să ajungă în faţa lui Franz Josef căruia i-a arătat rănile, iar împăratul a promis pedepsirea vinovaților. Animat de sentimente unioniste, Badea Cârţan a mers, în 1895, pe jos până la Bucureşti, pentru a vedea statuia lui Mihai Viteazul, pe care îl considera un mare erou al românilor, primul care a reuşit unirea celor trei provincii istorice. După ce şi-a văzut visul împlinit, Badea Cârţan s-a culcat în zăpadă, neavând bani să tragă la un han.
Dimineaţa, a fost găsit de un făgărăşean, Ion Grama, care era om de serviciu la Liga Culturală, iar prin intermediul acestuia, a fost prezentat profesorului V.A. Urechia, președintele Ligii. Aşa se face că Badea Cârţan a rămas mai mult timp în Bucureşti şi a vizitat Ateneul Român şi Academia Română, dar, cel mai important, i-a cunoscut pe marii intelectuali ai vremii: Nicolae Iorga, George Coşbuc, Şt.O. Iosif, Spiru Haret, Toma Stelian, Take Ionescu şi I.C. Brătianu.
Marea dorinţă a lui Badea Cârţan a fost însă să ajungă la Roma, să vadă Columna lui Traian, să vadă originile latine ale neamului românesc. Profesorul V.A. Urechia i-a dat câţiva bani de drum, iar Badea a luat drumul Romei în ianuarie 1896, cu traista plină de haine şi merinde, dar şi cu un pumn de pământ din grădina casei şi boabe de grâu, pentru a le duce ofrandă urmaşilor Romei.
A umblat 43 de zile şi a rupt patru perechi de opinci, dar a ajuns la Roma, trecând prin Timişoara, Szeged, Budapesta, Viena, Salzburg, Innsbruck şi Genova.
În faţa Columnei lui Traian, Badea Cârţan a presărat pământul românesc şi boabele de grâu, apoi, ostenit de drum, s-a culcat la baza Columnei, unde a dormit până a doua zi. Când s-a trezit, era înconjurat de o mulţime de curioşi.
Unul dintre ei, văzând costumul popular românesc pe care-l purta țăranul, care se asemăna foarte mult cu hainele purtate de dacii de pe monument, a exclamat uimit: „Un dac a coborât de pe Columnă!“.
Vestea că un român a venit pe jos până la Roma s-a răspândit în toată Italia, mai multe ziare ale epocii relatând despre el.
1953: s-a născut Viorel Hrebenciuc, politician român
Viorel Hrebenciuc este un politician român, membru al Partidul Social Democrat. În perioada comunistă a fost membru în comitetul județean al PCR Bacău.
A fost primar al orașului Bacău și prefect al județului Bacău. În perioada 1992-1996, a fost șeful Secretariatului General al Guvernului (SGG).
Pe 14 septembrie 2021, Viorel Hrebenciuc a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti, la trei ani de închisoare cu executare în dosarul privind licenţa Giga TV. În acelaşi dosar, au mai fost judecaţi fostul primar al municipiului Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan - condamnat la 4 ani şi 6 luni de închisoare, fosta şefă CNA Laura Georgescu - 4 ani şi 4 luni de închisoare şi Narcisa Iorga, fost membru CNA, condamnată la 3 ani de închisoare cu suspendare şi la 120 de zile de muncă în folosul comunităţii la ADP Sector 2 sau sector 6. Sentinţa a fost pronunţată la mai mult de şase ani după ce dosarul a fost trimis în instanţă.
Fostul lider PSD a fost însă pus în libertate la mai puţin de un an de la condamnare, ca urmare a unei decizii definitive luate de Tribunalul Ilfov .Tribunalul a admis, practic, recursul lui Hrebenciuc la decizia instanţei judecătoriei Sectorului 4, care îi respinsese iniţial cererea de liberare condiţionată.
1961: s-a născut Octavian Morariu, fost jucător român de rugby, membru al CIO
Octavian Morariu este un fost jucător de rugby român, care a devenit conducător sportiv.
A fost președinte al Comitetului Olimpic și Sportiv Român (COSR), iar în luna martie 2025 a fost ales în Comitetul Executiv al CIO, în cadrul celei de-a 144-a Sesiuni a Comitetului Internațional Olimpic, de la Costa Navarino (Grecia).
1971: s-a încheiat zborul lunar american Apollo 15, cu o aterizare sigură în Pacific,
Apollo 15 a fost a reprezentat o misiune cu echipaj uman din programul Apollo, a patra care a aselenizat și a opta care și-a încheiat misiunea cu succes.
A fost prima din ceea ce s-au numit „J missions”, sejururi de lungă durată pe Lună cu o concentrare mai mare pe știință decât ar fi fost posibil în misiunile anterioare. De asemenea, a fost prima misiune în care a fost folosit Vehiculul Lunar Rover.
Misiunea a început la 26 iulie 1971 și s-a încheiat pe 7 august, cu o aterizare sigură în Pacific, deși una dintre cele trei parașute ale capsulei nu s-a deschis.
NASA a numit-o cel mai de succes zbor cu echipaj uman realizat vreodată.
1974: a murit Virginia Apgar, chirurg și anestezist american
Medic specialist în anestezie obstetricală, Dr. Virginia Apgar a fost cea care a propus pentru prima dată, în anul 1952, o metodă de evaluare a nou-născutului la scurt timp după naştere, scăzând numărul deceselor.
A venit pe lume la 7 iunie 1909 în New Jersey, fiind cea mai mică dintre cei trei copii ai lui Helen May şi Charles Emory Apgar. A urmat Colegiul Mount Holyoke, unde a studiat zoologia, fiziologia şi chimia, în 1933 a absolvit Facultatea de Medicină de la Universitatea Columbia şi, patru ani mai târziu, rezidențiatul în chirurgie.
Allen Whipple, preşedintele secţiei de chirurgie de la Columbia-Presbyterian Medical Center, i-a spus tinerei că a văzut multe femei care, încercând să devină chirurgi de succes, au eşuat, astfel că a încurajat-o să se specializeze în anestezie, conform paginii de Facebook Dosare secrete.
Virginia a ținut cont de recomandări şi a început specializarea în anestezie, lucrând timp de şase luni la Universitatea din Wisconsin – Madison, unde a înfiinţat primul departament de anestezie din Statele Unite, apoi a studiat pentru încă şase luni la Spitalul Bellevue din New York. Tânăra a primit certificarea în anestezie în 1937 şi a revenit la P&S în 1938 ca director al diviziei nou înfiinţate de anestezie.
A devenit prima femeie care a condus o divizie la Columbia-Presbyterian Medical Center, iar în anii ‘40, a fost administrator, profesor, recrutor, coordonator şi medic practician al departamentului.
În 1953, ea a introdus primul test al evaluării stării de sănătate a nou-născuţilor, numit scorul Apgar, un sistem standard de evaluare clinică rapidă a nou-născutului imediat după naştere - la 1 minut, respectiv la 5 minute. Metoda îl ajută pe medicul neonatolog să decidă dacă bebeluşul are nevoie de tratament imediat, în primele lui momente de viaţă.
Este un test rapid, simplu şi nedureros pentru copil în care sunt evaluate 5 semne: culoarea pielii, frecvenţa cardiacă, reactivitatea la stimuli, tonusul muscular şi respiraţia.
Grație acestei proceduri medicale extrem de simple, rata mortalităţii infantile din Statele Unite a scăzut după 1950, iar în anii ‘60, multe spitale din Statele Unite foloseau constant scorul Apgar.
1998: Atentatele cu bombe de la ambasade americane din Nairobi (Kenya) și Dar es Salaam (Tanzania).
În dimineaţa zilei de 7 august 1998, aveau loc cele mai sângeroase atentate teroriste îndreptate vreodată asupra unor ambasade americane.
O explozie puternică s-a putut auzi în jurul orei locale 10.35 la Nairobi, capitala Kenyei. Bubuitura a fost atât de puternică încât s-a auzit de la o distanţă de cinci kilotrei, iar suflul exploziei a spart toate geamurile unei clădiri aflate la o distanţă de peste un kilometru.
257 de persoane (din care 12 americani) și-au pierdut viața în atentate, revendicate de „Armata islamică pentru eliberarea locurilor sfinte”
2009: a murit Tatiana Stepa, cântăreață română de muzică folk
Cântăreață română de muzică folk Tatiana Stepa a murit pe 7 august 2009.
Primul loc în care tatiana Stepa a auzit muzică folk a fost Cenaclul Flacăra. Studiase vioara ani de zile, așa că nu i-a fost greu să cânte la chitară.
În septembrie 1982, pe stadionul din Făgăraș, a debutat în Cenaclul Flacăra cu un cântec numit „Și-am să-mi fac o doină“ (versuri Adrian Gavrilă), rămânând în componența acestuia până în anul 1985.
Între 1992 și1996, a fost membră a Cenaclului „Totuși Iubirea", participând la peste 2.000 de spectacole, atingând un maxim de 50.000 de spectatori la un concert aniversar de la Galați.
Adrian Păunescu a considerat-o un simbol al muzicii folk românești.
După interdicția din 1985 a Cenaclului „Flacăra" și a ei ca artistă, a lucrat vreme de 11 ani la mina Lupeni, apoi, ca tehnoredactor de carte, la București.
Între 1996 și 2009 a mai susținut peste 1.000 de spectacole pe majoritatea scenelor marilor orașe din România, Italia, Germania, Franța, Republica Moldova, Bulgaria.
2018: a murit Dumitru Fărcaș, taragotist de muzică populară
Dumitru Fărcaș s-a născut pe 12 mai 1938, în satul Groși, județul Satu Mare (astăzi în județul Maramureș), Regatul României, într-o familie cu tradiție muzicală; bunicul, tatăl și cei doi frați mai mari au cântat la fluier. După ce s-a familiarizat cu instrumentul, s-a înscris la liceul de muzică în 1956.
Din 1962 până în 1967 a urmat cursurile la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, în cadrul Facultății de Interpretare, la clasa de oboi.
Și-a început cariera profesională în anul 1960, când s-a angajat ca instrumentist la Ansamblul „Maramureșul” din Baia Mare În 1962, a preluat Ansamblul „Mărțișorul” al Casei de cultură a studenților din Cluj-Napoca, împreună cu care a obținut numeroase premii naționale și internaționale.
Dumitru Fărcaș a murit la vârsta de 80 de ani, în urma unui infarct.
Se încarcă comentariile...
