Video 23 martie: 179 de ani de la incendiul care a distrus „cea mai populată și bogată parte a Bucureștiului”
0Pe 23 martie 1847, Bucureștiul a fost devastat de „Marele incendiu“. În 1945 a fost legiferată reforma agrară în România, iar în 1949 s-a născut Mircea Vintilă. 23 martie este și ziua în care a murit celebra actriță Liz Taylor. Ziua mondială a meteorologiei este marcată oficial pe 23 martie.
1821: În contextul Revoluției de la 1821, se ajunge la o înțelegere între Tudor Vladimirescu și boierii rămași în București, consfințită printr-un jurământ reciproc de credință
În baza acestui acord, Tudor Vladimirescu acceptă „vremelnica stăpânire” a țării, formată din boierii considerați patrioți, urmând să conducă alături de aceștia. La rândul lor, boierii afirmă că „pornirea slugerului Tudor nu este rea”, ceea ce echivalează cu o legitimare a acțiunilor sale de către clasa politică.
Deși mult timp a fost interpretată ca o revoltă socială îndreptată împotriva abuzurilor boierești, mișcarea condusă de Tudor Vladimirescu a avut și o puternică dimensiune politică. Potrivit unor istorici, componenta socială ar fi fost folosită drept pretext pentru a sprijini lupta de eliberare a grecilor de sub dominația otomană, în timp ce susținerea reală venea inclusiv din partea unor boieri.
1847: S-a născut Alexandru D. Xenopol, istoric, filosof si critic literar, membru al Academiei Romane
Alexandru Dimitrie Xenopol (1847–1920) a fost una dintre figurile marcante ale culturii române, remarcându-se ca istoric, economist, filosof și scriitor. Prin studiile sale dedicate istoriei și filozofiei istoriei, a avut un impact semnificativ asupra formării gândirii istorice din România. Este cunoscut în special pentru teoria sa asupra evoluției istorice și pentru ampla lucrare „Istoria românilor din Dacia Traiană”.
S-a născut la 23 martie 1847, la Iași, într-o familie de origine greacă. Tatăl său era funcționar public, iar mama provenea dintr-un mediu cu tradiție în educație. Încă din copilărie a arătat o înclinație puternică spre lectură și studiul istoriei. A studiat la Academia Mihăileană și la Universitatea din Iași, unde s-a evidențiat prin capacitățile sale intelectuale. Ulterior, și-a continuat studiile în Germania, obținând doctorate atât în filozofie, cât și în drept, perioadă în care a intrat în contact cu ideile marilor gânditori europeni, care i-au influențat profund viziunea.
După revenirea în țară, a ocupat mai multe funcții administrative și academice. A fost profesor la Universitatea din Iași, iar ulterior a devenit rector al instituției. De asemenea, a fost membru al Academiei Române și a contribuit activ la dezvoltarea învățământului superior românesc.
Cea mai importantă operă a sa rămâne „Istoria românilor din Dacia Traiană”, publicată în șase volume între 1888 și 1893, una dintre primele sinteze academice solide dedicate istoriei românilor, fundamentată pe o metodologie riguroasă și pe surse documentare relevante.
Totodată, Xenopol a fost primul istoric care a formulat o teorie coerentă privind continuitatea românilor pe teritoriul fostei Dacii după retragerea romană. El a respins ipotezele conform cărora formarea poporului român ar fi avut loc la sud de Dunăre, susținând în schimb o evoluție autohtonă.
1847: Un uriaş incendiu a devastat Bucureştiul
Marele incendiu din București, cunoscut și sub numele de „Focul cel Mare”, a fost cea mai gravă catastrofă care a afectat vreodată București, pe atunci capitala Principatului Țara Românească. Izbucnit la 23 martie 1847, incendiul a distrus peste 1.850 de clădiri, adică aproximativ o treime din oraș, inclusiv – după cum remarca domnitorul Gheorghe Bibescu – „cea mai populată și bogată parte a Bucureștilor”.
Focul a mistuit în special zona comercială din centrul orașului, alcătuită din construcții mici, aglomerate și realizate în mare parte din lemn. După dezastru, acestea au fost înlocuite treptat cu clădiri solide din piatră, cu două niveluri, inspirate din arhitectura austriacă, în care la parter funcționau magazinele sau atelierele, iar etajul era destinat locuinței.
1949: S-a născut Mircea Vintilă, interpret de muzică folk
Mircea Vintilă face parte din prima generație de artiști folk din România, afirmată în anii ’70. Născut la 23 martie 1949, în București, a avut încă din copilărie o pasiune pentru muzică. A urmat Școala de Muzică, apoi a absolvit Liceul „Gheorghe Lazăr” și, ulterior, Institutul de Construcții, în 1974.
Debutul său artistic a avut loc alături de nume importante ale folkului românesc, precum Mircea Florian, Marcela Saftiuc și Doru Stănculescu, în cadrul primului festival studențesc de folk din 1971, organizat la clubul „303” al Politehnicii din București. A continuat să cânte în spații consacrate precum clubul „Universitas”, Casa de Cultură a Studenților „Grigore Preoteasa” și în cadrul Cenaclului Flacăra.
17 martie: S-a născut Florin Răducioiu, singurul fotbalist român care a jucat în toate cele cinci mari campionate ale EuropeiLa cea de-a doua ediție a festivalului „Primăvara baladelor”, a obținut Marele Premiu cu piesa „Lordul John”. Ulterior, a câștigat premiul „Teletop” al Televiziunii Române cu melodia „Bade Ioane”, iar piesa „Făt Frumos” i-a adus distincția Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România.
În 1992, alături de Mircea Baniciu, Florian Pittiş și Vlady Cnejevici, a fondat trupa Pasărea Colibri, cu care a susținut numeroase turnee în țară și în străinătate (SUA, Canada, Germania) și a lansat mai multe materiale discografice. În 2003, s-a despărțit de trupă, după lansarea albumelor „Încă 2000 de ani” (2001) și „10 ani” (2003).
1983: Primul avion de pasageri produs în România, RomBac 1-11, a efectuat primul zbor internațional, pe ruta București-Londra
După anul 1970, Republica Socialistă România a decis să intre în rândul țărilor capabile să producă avioane de pasageri cu reacție, un domeniu rezervat până atunci unui număr restrâns de state.
În lipsa resurselor financiare și a experienței necesare, existau două opțiuni: realizarea unei societăți mixte cu un partener extern pentru producerea unui avion conceput în Occident sau achiziționarea unei licențe, metodă deja aplicată cu succes în industria elicopterelor.
În toamna anului 1972, România a inițiat negocieri cu Fokker, ajungându-se ulterior la un acord de principiu pentru modelul VFW-614. Planul prevedea înființarea unei companii mixte româno–vest-germane, care ar fi trebuit să înceapă producția cel târziu în 1975. Autoritățile de la București își doreau ca proiectul să fie finanțat de partenerul extern sau de guvernul de la Bonn, eventual printr-un credit avantajos. Însă, din cauza lipsei cererii pe piață, proiectul a stagnat și a fost, în cele din urmă, abandonat.
Cu toate acestea, obiectivul de a produce un avion de pasageri cu reacție a rămas o prioritate. Astfel, guvernul român a decis să achiziționeze licența unui model deja consacrat.
Au fost purtate negocieri cu British Aircraft Corporation pentru modelul BAC 1-11, cu Boeing pentru modelul 727 și cu McDonnell Douglas pentru modelul DC-9.
În final, a fost ales modelul BAC 1-11, din mai multe motive: aeronava era deja utilizată de TAROM, relațiile cu producătorul britanic erau foarte bune, în România se realizau deja componente structurale pentru acest tip de avion (aproximativ 8% din fiecare aparat), iar instituțiile financiare din Marea Britanie au oferit condiții de creditare avantajoase.
2011: a murit Elizabeth Taylor, actriță americană
Elizabeth Taylor s-a născut la 27 februarie 1932, la Londra, într-o familie de americani stabiliți în Marea Britanie. În 1942, familia s-a mutat în Statele Unite, iar la doar 10 ani a debutat în film cu „Lassie Come Home”, deschizând astfel drumul unei cariere cinematografice impresionante.
Până în 1958, la vârsta de 26 de ani, jucase deja în 28 de filme și fusese nominalizată de trei ori la premiile Oscar. Considerată una dintre cele mai răsfățate vedete de la Hollywood, dar și una dintre cele mai bine plătite, Taylor a făcut istorie în 1962, când a primit peste un milion de dolari pentru rolul din „Cleopatra”.
Actrița a apărut de 14 ori pe coperta revistei People, fiind depășită doar de Prințesa Diana. În 1995, a fost inclusă în topul celor mai sexy 100 de actrițe din istoria cinematografiei și clasată pe locul 11 în ierarhia celor mai mari actrițe din toate timpurile. O stradă din statul Iowa îi poartă numele.
De-a lungul carierei, Elizabeth Taylor a jucat în peste 50 de filme și a obținut numeroase premii importante. A câștigat premiul Oscar în 1960 pentru rolul din „Butterfield 8” și din nou în 1966 pentru „Who's Afraid of Virginia Woolf?”, rol care i-a adus și premiul Academiei Britanice. De asemenea, a fost recompensată la Festivalul Internațional de Film de la Berlin și a primit, în 1993, Premiul Academiei pentru întreaga carieră.
Dincolo de film, actrița s-a implicat activ în acțiuni caritabile, devenind, încă din anii ’80, o voce importantă în lupta împotriva SIDA. În 1991, a fondat Elizabeth Taylor AIDS Foundation, dedicată sprijinirii persoanelor afectate de această boală.
Viața personală a fost la fel de intensă ca și cariera sa. Relația cu Richard Burton a devenit una dintre cele mai celebre povești de dragoste de la Hollywood. Cei doi s-au cunoscut pe platourile filmului „Cleopatra”, au început o relație deși erau căsătoriți cu alte persoane, apoi s-au căsătorit în 1964, în Africa de Sud. După zece ani au divorțat, pentru ca în 1975 să se recăsătorească pentru scurt timp. Povestea lor a rămas emblematică, iar Taylor a publicat ulterior scrisorile de dragoste primite de la Burton.
Ziua mondială a meteorologiei este marcată oficial pe 23 martie
Încă din 1961, Ziua mondială a meteorologiei (‘World Meteorological Day’) este marcată la 23 martie, în fiecare an, această dată reprezentând în 1950 ziua în care a intrat în vigoare Convenția Organizației Națiunilor Unite (ONU), care a transformat vechea Organizație Meteorologică Internațională într-o organizație interguvernamentală, cunoscută sub numele de Organizația Meteorologică Mondială (‘World Meteorological Organization – WMO).
Se încarcă comentariile...
