11 iulie: Dimitrie Cantemir, mintea strălucită care a cucerit Berlinul

În ziua de 11 iulie, anul 1714, Dimitrie Cantemir, fost domn al Moldovei, a fost ales membru de onoare al Academiei de la Berlin. Tot pe 11 iulie, în 1997, preşedintele american Bill Clinton s-a aflat într-o vizită scurtă la Bucureşti.

Dimitrie Cantemir/FOTO: Arhivă

1714: Dimitrie Cantemir este ales membru de onoare al Academiei din Berlin

Născut pe 26 octombrie 1674, în satul Silișteni, Argeș, Dimitrie Cantemir a fost numit domn al Moldovei, cu ajutorul lui Şerban Cantacuzino, domnul Ţării Româneşti.

Academia din Berlin/FOTO: Wikipedia

Dimitrie Cantemir a primit o educație aleasă, studiind la Constantinopol, unde a învățat mai multe limbi și a intrat în contact cu filosofia și cultura clasică. A fost membru al Academiei de Științe din Berlin, scrie Enciclopedia României.

În 1693 a fost ales domn al Moldovei, însă Poarta Otomană nu i-a confirmat domnia, astfel că s-a întors la Constantinopol, unde a devenit reprezentant diplomatic al fratelui său, Antioh Cantemir.

În 1699, Dimitrie Cantemir s-a căsătorit cu domniţa Casandra, fiica lui Şerban Cantacuzino, fost domn al Ţării Româneşti. Stabilit la Istanbul, Dimitrie Cantemir a scris mai multe lucrări de teologie, filosofie și logică, iar în 1705 a finalizat „Istoria ieroglifică”, considerată prima mare operă în proză din literatura română.

A murit în 1723, în Rusia, iar în 1935 rămășițele sale au fost aduse în România și reînhumate la Biserica Domnească Trei Ierarhi din Iași.

1934: Se naște celebrul designer italian Giorgio Armani

Născut pe 11 iulie 1934, în Piacenza, Italia, Giorgio Armani a fost un designer de modă și fondatorul casei de lux Giorgio Armani S.p.A.

Giorgio Armani/FOTO: Getty Images

Armani a studiat pentru scurt timp medicina la Universitatea din Milano, însă a renunțat pentru a efectua serviciul militar.

După ce și-a început cariera în modă la La Rinascente și a creat colecții pentru Nino Cerruti, Giorgio Armani și-a fondat propriul brand în 1975, pe care l-a transformat într-un imperiu global, extins de la îmbrăcăminte la parfumuri, cosmetice, mobilier și hoteluri.

De-a lungul carierei, a realizat costume pentru peste 100 de filme și a promovat moda sustenabilă, interzicând în 2007 participarea modelelor subponderale la prezentările sale.

A devenit celebru pentru stilul său minimalist și pentru sacourile și costumele cu croială deconstruită, care au redefinit eleganța masculină și feminină. De asemenea, a avut un rol important în conturarea stilului vedetelor pe covorul roșu.

Giorgio Armani s-a stins din viață pe 4 septembrie 2025, la Milano.

1940: România se retrage din Societatea Națiunilor

Societatea Națiunilor, înființată în 1919 după Primul Război Mondial, a fost prima organizație internațională creată pentru menținerea păcii, prevenirea războaielor și soluționarea disputelor dintre state. România este una dintre țările fondatoare.

Lipsită însă de o forță militară proprie și dependentă de sprijinul marilor puteri, organizația nu a reușit să oprească agresiunile din anii 1930, iar izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial i-a marcat eșecul. După război, a fost înlocuită de Organizația Națiunilor Unite (ONU).

Îm 1940, România s-a retras din Societatea Națiunilor.

1955: Se naște actrița Mariana Buruiană

Născută pe 11 iulie 1955, în Arad, Mariana Buruiană este actriță, traducătoare și scriitoare. Este cunoscută pentru rolurile din filme precum „Melodii la Costinești” (regia Constantin Păun, 1982), „Figuranții” (regia Malvina Ursianu, 1987), „Domnișoara Christina” (regia Viorel Sergovici, 1992), dar și ca autoare a cărții „Taina mărturisirii” (ed. Herald, 1998).

Mariana Buruiană/Cinemagia

A urmat cursurile Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale' din București” (promoția 1978, clasa Marin Moraru și Adriana Popovici), potrivit Uniunii Teatrale din România - UNITER, scrie Agerpres.

A fost colegă de generație cu Marcel Iureș, Adrian Pintea, Mirela Gorea, Dragoș Pâslaru, Micaela Caracaș.

A debutat în film în 1975 și pe scena Teatrului Tineretului din Piatra Neamț în 1978, iar între 1981 și 1995 a fost actriță a Teatrului Bulandra.

S-a remarcat prin rolurile din serialul Lumini și umbre, filmul Domnișoara Christina și numeroase spectacole de teatru, colaborând cu regizori importanți ai cinematografiei românești. În 1995 a renunțat la cariera artistică și a ales viața monahală.

Ulterior, a scris volumul „Taina Mărturisirii”, a tradus mai multe cărți și a predat tehnica vorbirii la Universitatea „Spiru Haret” până în 2008.

1978: Un camion se prăbușește și explodează într-un loc de campare de pe o coastă din Tarragona, ucigând 216 persoane

Dezastrul de la Los Alfaques a fost provocat de explozia unei autocisterne în apropierea unui camping de pe litoral, la 11 iulie 1978, în Alcanar, Spania.

Cisterna transporta 23 de tone de propilenă lichefiată, o substanță extrem de inflamabilă. Explozia a ucis 215 persoane și a provocat arsuri grave altor aproximativ 200. Dintre victimele decedate, 178 erau cetățeni francezi.

Mai multe persoane din cadrul companiei care deținea autocisterna au fost trimise în judecată pentru neglijență penală. Tragedia a determinat autoritățile spaniole să adopte noi reglementări, care permit circulația vehiculelor ce transportă mărfuri periculoase prin zonele locuite doar pe timpul nopții.

Majoritatea victimelor erau turiști aflați în vacanță din Franța și din alte țări europene, cazați în campingul Los Alfaques, situat pe malul mării, la kilometrul 159 al drumului național N-340, la aproximativ doi kilometri sud de orașul Sant Carles de la Ràpita.

1997: Președintele SUA, Bill Clinton, vizită scurtă la București

La 11 iulie 1997, preşedintele american Bill Clinton s-a aflat într-o vizită la Bucureşti, fiind primit de preşedintele român Emil Constantinescu, scrie Agerpres.

Emil Constantinescu și Bill Clinton/FOTO: Arhivă

A fost cea de-a treia vizită a unui preşedinte american în ţara noastră, după cea a lui Richard Nixon, la 2-3 august 1969 şi cea a lui Gerald Ford, la 2-3 august 1975.

Vizita preşedintelui Statelor Unite s-a produs la doar câteva zile după summit-ul NATO de la Madrid, la care România nu a fost invitată să adere la Alianţă, spre deosebire de alte ţări est-europene.

Discursul ţinut de Bill Clinton în Piaţa Universităţii, în faţa a zeci de mii de oameni, a dat, însă, semnalul că intrarea României în NATO se va produce în cele din urmă.

Cu prilejul vizitei la Bucureşti a preşedintelui american, a fost lansat Parteneriatul Strategic bilateral, cadrul extins de colaborare vizând consolidarea relaţiilor bilaterale, susţinerea procesului de reformă şi a demersurilor de integrare euro-atlantică ale ţării noastre, promovarea rolului României ca factor de stabilitate şi securitate în Europa de sud-est.

Lansat în 1997, Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite a devenit un pilon al relațiilor bilaterale și un sprijin pentru reformele interne ale României. După vizita președintelui Bill Clinton la București, cele două state au stabilit, printr-un schimb de scrisori și consultări diplomatice, principalele domenii de cooperare.