16 iulie: A avut loc primul test nuclear, denumit Trinity, realizat cu o bombă pe bază de plutoniu
0La data de 16 iulie 1782 a avut loc premierea mondială a operei „Răpirea din Serai”, a cărei muzică a fost scrisă de Mozart. Tot pe 16 iulie s-au născut marele actor Gheorghe Cozorici și interpretul de muzică populară Tiberiu Ceia.
1782: A avut loc premiera mondială a operei „Răpirea din Serai” de Wolfgang Amadeus Mozart
„Răpirea din serai” (conform titlului original „Die Entführung aus dem Serail”) este o operă a cărei muzică a fost scrisă de Wolfgang Amadeus Mozart pe un libret de Stephanie Gottlieb, care a revizuit libretul cu același titlu scris de Christoph Friedrich Bretzner.
Premiera absolută a operei a avut loc la 16 iulie 1782, la „Teatrul Național” din Viena.
1911: S-a născut actrița si dansatoarea americană Gincer Rogers
Virginia Katherine McMath, cunoscută sub numele Ginger Rogers, este una dintre cele mai faimoase vedete din Epoca de Aur a Hollywood-ului. Ea s-a născut la 16 iulie 1911 în Missouri, Statel Unite, și a fost o cântăreață, dansatoare și actriță americană de teatru și film, laureată a premiului Oscar, în 1941.
Ginger Rogers este în mare parte renumită pentru că a fost partenera de dans a lui Fred Astaire. Iar dansul a fost uneori dureros pentru ea, mai ales când urca pe scenă alături de Fred Astaire, care era un perfecţionist notoriu, scrie Jeffrey Allen în „The Complete Idiot’s Guide to Ballroom Dancing”. În timpul filmării „Swing Time”, Rogers a făcut faţă durerilor extreme de picior.
Ea a scris în autobiografia ei că a continuat să danseze, deşi o dureau foarte mult picioarele. La un moment dat, şi-a scos pantofii şi aceştia erau plini de sânge. Producătorii au recomandat să înceteze filmările, dar Rogers a vrut să finalizeze scena.
Ginger Rogers a murit pe 25 aprilie 1995, la vârsta de 83 de ani.
1933: S-a născut cunoscutul actor român de teatru şi film Gheorghe Cozorici
Actorul Gheorghe Cozorici s-a născut la 16 iulie 1933, în localitatea Arbore, din judeţul Suceava. A absolvit Institutul de Artă Dramatică din București în 1956, făcând parte din „promoția de aur”, alături de George Constantin, Amza Pellea, Silviu Stănculescu, Sanda Toma, Mircea Albulescu, Silvia Popovici, Gina Patrichi. A lucrat inițial la Teatrul Național din București, apoi a plecat la Teatrul Național din Craiova.
La debutul său în teatru, la numai 24 de ani, lui Gheorghe Cozorici i se dă rolul Hamlet, prinţului Danemarcei.
Începând din 1959, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, „vreme de peste trei decenii Gheorghe Cozorici a putut fi admirat pentru felul lui unic de a îmbrăca profunzimile rolului, cu eleganţă şi sobrietate, cu o voce de neuitat, în numeroase spectacole'', după cum se arată într-un comunicat al Teatrului Naţional din Bucureşti.
În 1962 s-a lansat în cinematografie jucând în „Partea ta de vină”. A interpretat, de asemenea, roluri în: „Pădurea spânzuraţilor" (1964), „Gioconda fără surâs" (1967), „Prea mic pentru un război atât de mare" (1969), „Ciprian Porumbescu” (1972), „Ştefan cel Mare - Vaslui 1475" şi "Fraţii Jderi" (1974), „Aurel Vlaicu" (1977), „Ciuleandra" (1984) etc.
Ultimul film în care a jucat Gheorghe Cozorici a fost „Moartea unui artist”, în 1989. Gheorghe Cozorici a murit la 18 decembrie 1993 la Bucureşti şi a fost înmormântat în Cimitirul Bellu.
1940: S-a născut interpretul de muzică populară Tiberiu Ceia
Născut la Timișoara, Tiberiu Ceia a început să cânte de la vârsta de doar cinci ani și a debutat în anul 1967 pe scena Operei din Timișoara. A studiat la Școala Tehnică Financiară timp de doi ani, ulterior alegând să urmeze Facultatea de Filologie din cadrul Universității din Timișoara.
A fost profesor de Limba și Literatura română, director de școală, director de Ansamblu artistic, redactor șef și director la Studioul TVR Timişoara.
Amintim câteva dintre piesele sale: „Frumoasă vecina noastră”, „Cruce albă de mesteacăn”, „Busuioc de prin Banat” și „Tot așa mă bate gândul”.
Interpretul de muzică populară a murit la 29 martie 2023.
1941: Unităţi române ale Diviziei 1 Blindată au pătruns prin lupte în partea de nord a orașului Chişinău în cadrul celui de-Al Doilea Război Mondial
Pe 16 iulie 1941, ora 3:00, la două săptămâni de la începutul operațiunilor militare ale Armatelor 3 și 4 Române și a Armatei 11 germane în Basarabia, unităţile Diviziei 1 Blindată sub comanda generalului Sion au pătruns prin lupte în partea de nord a orașului Chişinău.
Divizia 72, care după lupte grele dar victorioase deschise drumul prin Călărași, către Chișinău, a luat în stăpînire partea de vest a orașului. O parte decisivă în obținerea succesului general l-a avut și Devizia 50. În seara zilei de 16 iulie 1941, orașul Chișinău, capitala Basarabiei, a fost eliberat de Armata Română.
În dimineața zilei de 17 iulie, majoritatea așezărilor au îmbrăcat straie de sărbătoare, unde toate edificiile publice erau poavazate cu drapele române și germane. La catedrale s-a ținut un TE-deum la care au asistat prefecții și primarii, militarii și locuitorii. Populația a ascultat la radio cuvântarea Regelui Mihai I al României:
„Împreună cu mama mea, țara întreagă, ne închinăm cu smerenie înaintea ofițerilor, subofițerilor și trupei române și germane, care și-au jertfit viața pentru dezrobirea pămîntului strămoșesc. Iar vouă ostași care v-ați vărsat sîngele pentru țară, pentru onoarea neamului și pentru tron vă închin recunoștința noastră caldă și mărturia de griji ce v-o purtăm. Prin faptele voastre ne-a spălat umilirea și ne-a deschis mîndru drumul viitorului. Trăiască România și toți cei ce-au luptat și sîngerat pentru ea!”.
În zilele următoare, Divizia 1 Blindată a continuat, purtând lupte înverşunate, să urmărească diviziile 90 şi 95 puşcaşi sovietice care se retrăgeau spre Tighina.
1945: A avut loc primul test nuclear
La 16 iulie 1945, în deșertul Alamogordo din SUA a avut loc primul test al unei bombe atomice „Trinity Test”, în care s-au folosit șase kilograme de plutoniu și care a declanșat o explozie echivalentă cu puterea a 19 kilotone de TNT. Proiectul Manhattan, cum este cunoscut în istorie, a avut ca rezultat crearea primelor arme nucleare.
Trinity a fost primul test al tehnologiei pentru bomba atomică (varianta cu implozie cu plutoniu – fisiune lansată asupra orașului japonez Nagasaki).
Proiectul Manhattan a fost proiectul de dezvoltare a primei arme nucleare (cunoscută popular ca bomba atomică). Cercetarea științifică a fost condusă de fizicianul american J. Robert Oppenheimer. Născut dintr-un mic program de cercetare în 1939, Proiectul Manhattan a ajuns să angreneze peste 130.000 de oameni și să coste aproape 2 miliarde de dolari. A avut ca rezultat crearea multor puncte de producție și cercetare care au operat în secret.
Oppenheimer a strâns cei mai străluciţi oameni de ştiinţă din Statele Unite, Marea Britanie, Canada şi Germania, printre care s-au numărat și descoperitorul fisiunii nucleare, italianul Enrico Fermi (Premiul Nobel pentru Fizică în 1938), danezul Niels Bohr (Premiul Nobel pentru Fizică în 1922) și fizicianul german de origine evreiască Hans Albrecht Bethe, așa cum relata, pentru Deutsche Welle, directoarea Muzeului de Istorie din Los Alamos, Heather McClanahan.
Materializarea acestor eforturi a avut loc pe 16 iulie 1945, la Alamogordo, în sudul New Mexico, cu primul test nuclear, denumit Trinity, realizat cu o bombă pe bază de plutoniu, considerată atât de ingineri, cât şi de oamenii de ştiinţă, mai complexă decât cea pe bază de uraniu.
La doar câteva zile de la testul Trinity, pe 6 august 1945, Statele Unite ale Americii au efectuat primele şi singurele atacuri nucleare din istorie. Un bombardier B29 Enola Gay american a lansat atunci bomba atomică „Little Boy”, pe bază de uraniu îmbogăţit, peste oraşul japonez Hiroshima, murind 85.000 de oameni în urma atacului.
Trei zile mai târziu, pe 9 august, „Fat Man”, o bombă pe bază de plutoniu, a fost lansată la Nagasaki, omorând aproximativ 40.000 de persoane doar în ziua atacului. Numărul total al victimelor nu a fost niciodată stabilit cu exactitate, estimările mergând până la 246.000 de morţi.
2012: A murit Jon Lord, fondatorul trupei Deep Purple
Jon Lord s-a născut la 9 iunie 1941 în Leicester, Marea Britanie. Compozitor şi claviaturist englez, el a fost recunoscut pentru sunetul de blues-rock, fiind privit, de asemenea, ca un pionier în domeniul fusion rockului.
El a fost membru fondator, în 1968, al trupei britanice Deep Purple. De asemenea, a colaborat pe parcursul carierei sale cu alte trupe, precum Whitesnake și Paice, Ashton & Lord. Acesta a fost o prezență constantă în Deep Purple până în anul 2002, când a părăsit definitiv trupa.
În plus, Lord a fost coautor al multor piese de succes ale formației britanice, inclusiv al hitului „Smoke On The Water“. De asemenea, formația a fost inclusă în Cartea Recordurilor la categoria „Cea mai zgomotoasă trupă din lume”.
Cea mai cunoscută compoziţie a artistului britanic a fost „Concerto for Group and Orchestra", care a fost interpretată pentru prima oară la Royal Albert Hall în 1969.
Jon Lord a murit în data de 16 iulie 2012, la 71 de ani,
Se încarcă comentariile...
