79 de ani de la testul care a schimbat lumea: „Eram foarte îngrijoraţi că nemţii ar fi putut crea mai devreme bomba atomică“
0În urmă cu 79 de ani, la 16 iulie 1945, în deșertul Alamogordo din SUA, a avut loc primul test al unei bombe atomice, în care s-au folosit șase kilograme de plutoniu și care a declanșat o explozie echivalentă cu puterea a 19 kilotone de TNT. Proiectul Manhattan, cum este cunoscut în istorie, a avut ca rezultat crearea primelor arme nucleare.
Filmul „Oppenheimer", drama despre ştiinţă, politică şi responsabilitate morală, în regia lui Christopher Nolan, care a câştigat șapte premii Oscar, printre care şi cel pentru cel mai bun film, în cadrul celei de-a 96-a gale a premiilor Oscar, desfăşurate în primăvara acestui an, l-a readus în atenția lumii pe fizicianului J. Robert Oppenheimer, considerat părintele bombei atomice.
„Am făcut un film despre un om care a creat bomba atomică şi, de bine sau de rău, trăim în lumea lui Oppenheimer. Aşa că aş dori să dedic acest premiu celor care luptă pentru pace din întreaga lume", declara actorul irlandez Cillian Murphy, după ce a câştigat premiul pentru cea mai bună interpretare masculină, în rolul fizicianului J. Robert Oppenheimer.
Cum s-a ajuns la Proiectul Manhattan, așa cum a rămas el în istorie, e o poveste reală care a început în în 1939, când preşedintele american Franklin D. Roosevelt a fost avertizat de către fizicienii Leo Szilard şi Eugene Wigner cu privire la intenţia Germaniei naziste de a fabrica bomba atomică.
În urma mai multor consultări, Roosevelt l-a însărcinat pe Robert Oppenheimer cu dezvoltarea proiectului secret Manhattan - unul dintre cele mai scumpe proiecte din istorie, evaluat la două miliarde de dolari, în care au fost implicate aproximativ 125.000 de persoane - a cărui denumire provine de la cartierul din New York cu acelaşi nume ce găzduieşte Universitatea Columbia, locul unde au avut loc primele cercetări privind dezvoltarea bombei nucleare.
Unul dintre cele mai scumpe proiecte din istorie
Oppenheimer a strâns cei mai străluciţi oameni de ştiinţă din Statele Unite, Marea Britanie, Canada şi Germania, printre care s-au numărat și descoperitorul fisiunii nucleare, italianul Enrico Fermi (Premiul Nobel pentru Fizică în 1938), danezul Niels Bohr (Premiul Nobel pentru Fizică în 1922) și fizicianul german de origine evreiască Hans Albrecht Bethe, așa cum relata, pentru Deutsche Welle, directoarea Muzeului de Istorie din Los Alamos, Heather McClanahan.
Tinerii cercetătorii angajaţi în proiectul Manhattan aveau sarcina să valorifice toate cunoştinţele dobândite şi disponibile la acel moment pentru a dezvolta tehnologii de îmbogăţire a uraniului şi de purificare chimică a plutoniului în scopul creării unor arme de distrugere în masă eficiente.
Puțină lume știe că vârsta medie a celor implicaţi în proiectul Manhattan era de numai 26 de ani.
„Eram foarte îngrijoraţi de faptul că nemţii ar fi putut crea mai devreme bomba atomică“, relata, potrivit unui articol publicat de Deutsche Welle în 2015, chimistul William Hudgens, cel care, în urmă cu aproape opt decenii, lucra sub conducerea „părintelui bombei atomice“.
Trinity, primul test nuclear din istorie
Materializarea acestor eforturi a avut loc pe 16 iulie 1945, la Alamogordo, în sudul New Mexico, cu primul test nuclear, denumit Trinity, realizat cu o bombă pe bază de plutoniu, considerată atât de ingineri, cât şi de oamenii de ştiinţă, mai complexă decât cea pe bază de uraniu.
Locul unde a avut loc primul test nuclear - unde și astăzi nivelul radiaţiilor este de zece ori peste limita normală - poate fi vizitat în prezent doar câteva zile pe an, majoritatea celor care ajung aici fiind studenţi la chimie şi fizică.
Ce a urmat
La doar câteva zile de la testul Trinity, pe 6 august 1945, Statele Unite ale Americii au efectuat primele şi singurele atacuri nucleare din istorie.
Un bombardier B29 Enola Gay american a lansat atunci bomba atomică Little Boy, pe bază de uraniu îmbogăţit, peste oraşul japonez Hiroshima.
85.000 de oameni au murit în urma atacului.
Trei zile mai târziu, pe 9 august, Fat Man, o bombă pe bază de plutoniu, a fost lansată la Nagasaki, omorând aproximativ 40.000 de persoane doar în ziua atacului. Numărul total al victimelor nu a fost niciodată stabilit cu exact, estimările mergând până la 246.000 de morţi.
Cele două atacuri nucleare au schimbat însă soarta celui de-Al Doilea Război Mondial. Pe 14 august 1945, Japonia a acceptat condiţiile capitulării, ceea ce a dus a încheierea conflictului mondial.
În opinia lui William Hudgens, care nu a regretat niciodată evenimentele din august 1945, atacurile nucleare de la Hiroshima şi Nagasaki au grăbit capitularea Japoniei, au scurtat cel de-al Doilea Război Mondial şi au salvat milioane de vieţi.
Și mulţi dintre oamenii de știință angrenați în proiectul Manhattan au considerat același lucru.
Robert Oppenheimer a ajuns însă să privească diferit atacurile nucleare din Japonia. Mai târziu, într-o conversaţie cu preşedintele american Harry Truman, la Casa Albă, el a recunoscut că a simţit sânge pe mâini.
Senzația nu l-a părăsit pe „părintele bombei atomice“ nici când și-a dat ultima suflare, în 1967.
Se încarcă comentariile...
