16 ianuarie: Ziua în care a început operaţiunea „Furtună în deşert”
0Data de 16 ianuarie marchează momente decisive în politică, ştiinţă sau cultură, de la apariția țaratului rus până la declanșarea operațiunii „Furtună în deșert” și evenimente care au schimbat.

1547: Ivan al IV-lea al Moscovei se autointitulează „țar” al Rusiei
La 16 ianuarie 1547, Marele Duce Ivan al IV-lea al Moscovei, cunoscut în istorie drept Ivan cel Groaznic, este încoronat primul țar al Rusiei, moment care marchează dispariția Marelui Ducat al Moscovei, existent de 264 de ani, și apariția țaratului rus.

Autointitulându-se „Cezar” (Țar), Ivan inaugurează o nouă etapă în istoria Rusiei, titlu care nu mai fusese purtat până atunci.
În primii ani de domnie, Ivan al IV-lea s-a remarcat prin reforme considerate populare, orientate spre consolidarea statului și modernizarea structurilor sale. Deschiderea către Europa a contribuit la transformări administrative și militare, inclusiv la organizarea primei armate profesioniste. În același timp, politica expansionistă a dus la anexarea de teritorii și la conflicte armate cu tătarii, Polonia și Suedia.
1919: SUA adoptă legea prohibiţiei
La 16 ianuarie 1919, în Statele Unite intră în vigoare un amendament la Constituție care interzice fabricarea, vânzarea și consumul băuturilor alcoolice. Cunoscută sub numele de „Legea prohibiției”, această măsură avea scopul de a combate alcoolismul și efectele sale sociale, dar a generat consecințe neașteptate, precum dezvoltarea pieței negre și a crimei organizate.
Prohibiția a rămas în vigoare până la 5 decembrie 1933, când a fost abrogată.
1928: S-a născut regizorul Virgil Calotescu
Virgil Calotescu s-a născut la 16 ianuarie 1928, în Dobroteasa, județul Argeș (localitate aflată astăzi în județul Olt), şi a fost unul dintre regizorii importanți ai cinematografiei românești, activ atât în filmul documentar, cât și în cel de ficțiune.
Absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București în 1950, Calotescu a debutat în cinematografie la studioul Sahia Film, unde a regizat în 1952 documentarul „Daruri smulse naturii”, după un scenariu de Pompiliu Gîlmeanu. De-a lungul carierei, a realizat filme cu teme diverse, lăsând o amprentă distinctă asupra filmului românesc. A murit la 6 mai 1991, la București.
1932: S-a născut Victor Ciocâltea, primul şahist român care l-a învins pe celebrul Bobby Fischer
Născut la 16 ianuarie 1932, la București, Victor Ciocâltea a fost una dintre cele mai carismatice figuri ale șahului românesc. Înainte de a se dedica acestui sport, a fost component al lotului național de juniori la tenis de masă.

Talentul său pentru șah s-a făcut remarcat încă din anii de liceu, la „Gheorghe Lazăr”.
În 1952, la doar 20 de ani, a devenit pentru prima dată campion național, titlu pe care l-a câștigat de opt ori.
Momentul de referință al carierei sale a venit în 1962, la turneul de la Varna, când l-a învins pe Bobby Fischer, considerat de mulți cel mai mare şahist din istorie.
Mare maestru internațional, Ciocâltea a fost în anii ’70 căpitan al echipei naționale a României, fiind extrem de apreciat de presă și public pentru stilul său spectaculos și firea prietenoasă. A participat la peste 100 de turnee internaționale.
Moartea sa subită, la 51 de ani, în septembrie 1983, la Barcelona, a fost urmată de un episod dramatic: autoritățile comuniste nu s-au implicat în repatriere, iar soția sa a fost nevoită să transporte urna cu cenușa lui în România, cu mașina personală. Astăzi, memoria sa este păstrată prin „Memorialul Victor Ciocâltea”.
1942: Actriţa Carole Lombard moare, alături de alţi 21 de pasageri, după prăbuşirea avionului cu care călătorea
La 16 ianuarie 1942, zborul 3 al companiei TWA s-a prăbușit, toate cele 22 de persoane aflate la bord, printre care și celebra actriță Carole Lombard, pierzându-şi viaţa.

Născută Jane Alice Peters, Carole Lombard a fost una dintre vedetele Hollywoodului anilor ’30 și ’40. A murit în plin război mondial, accidentul aviatic punând capăt unei cariere strălucite și unei vieți dedicate cinematografiei.
1942: S-a născut Aurel Dragoş Munteanu, președinte al Consiliului de Securitate al ONU
Aurel Dragoș Munteanu s-a născut la 16 ianuarie 1942, în comuna Buda, astăzi Lăpușna, în Republica Moldova. Prozator și eseist, el a avut și un rol major în viața publică românească după 1989.
A fost primul director al TVR postdecembriste și a ocupat funcții diplomatice importante, inclusiv cea de ambasador al României la ONU și în SUA, ajungând președinte al Consiliului de Securitate al ONU.
A murit la New York, în 2005, fiind înmormântat la Washington D.C.
1945: S-a semnat Convenția economică româno-sovietică privind despăgubirile de război
La 16 ianuarie 1945 a avut loc întrevederea dintre premierul Nicolae Rădescu și mareșalul sovietic Rodion Malinovski, în urma căreia a fost semnată convenția de aplicare a clauzelor Armistițiului din 12 septembrie 1944.
Documentul obliga România să livreze Uniunii Sovietice, până în 1950, bunuri în valoare de 300 de milioane de dolari, incluzând petrol, cereale, animale, material lemnos și echipamente industriale.
1951: S-a născut actorul Radu Gheorghe
Născut la Tulcea, Radu Gheorghe este un actor român cunoscut pentru versatilitatea sa artistică, activ atât în teatru și film, cât și în muzică și pantomimă.
Absolvent al IATC „Ion Luca Caragiale” în 1975, a avut o carieră bogată și, prin rolurile sale, a contribuit inclusiv la promovarea stand-up comedy-ului în România.
1969: Studentul Jan Palach şi-a dat foc, la Praga
La 16 ianuarie 1969, studentul Jan Palach și-a dat foc în Piața Wenceslas din Praga, într-un gest extrem de protest față de pasivitatea societății după invazia Cehoslovaciei de către trupele Pactului de la Varșovia.

Moartea sa a provocat un ecou internațional puternic și a devenit un simbol al rezistenței morale împotriva opresiunii, devenind, ulterior, inclusiv subiect de film.
1974: S-a născut top-modelul Kate Moss
Kate Moss s-a născut la 16 ianuarie 1974, la Croydon, Londra. Descoperită la doar 14 ani, ea a devenit rapid una dintre cele mai influente figuri din lumea modei.

Cu o carieră de peste 25 de ani, Moss a redefinit standardele frumuseții și a fondat propria agenție de modeling în 2016.
1991: Începe operaţiunea „Furtună în deşert”
La 16 ianuarie 1991, la ora 3.00, ora Bagdadului, a fost declanșată operațiunea militară multinațională „Furtună în deșert” („Desert Storm”), una dintre cele mai ample intervenții armate din a doua jumătate a secolului XX. Acțiunea a avut ca obiectiv eliberarea Kuweitului, stat invadat și anexat de Irakul condus de Saddam Hussein la 2 august 1990. Invazia a fost justificată de liderul irakian prin pretinse drepturi istorice asupra Kuweitului, dar în realitate a urmărit controlul asupra resurselor petroliere ale emiratului.

Ocuparea Kuweitului
În primele ore ale dimineții de 2 august 1990, peste 100.000 de soldați irakieni, sprijiniți de aproximativ 700 de tancuri și de aviație, au pătruns pe teritoriul kuweitian, ocupând rapid capitala și principalele obiective strategice. Forțele irakiene au instaurat un „guvern provizoriu”, iar Saddam Hussein a proclamat anexarea Kuweitului, amenințând că va transforma orașul Kuweit într-un „cimitir” dacă vreo altă țară ar încerca să conteste această decizie.
Agresiunea a provocat o reacție fermă a comunității internaționale. Consiliul de Securitate al ONU a condamnat invazia și a impus un embargo economic sever împotriva Irakului, solicitând retragerea imediată a trupelor.
Operațiunea „Furtună în deșert”
Întrucât Bagdadul a refuzat să se conformeze rezoluțiilor ONU, s-a format o largă coaliție internațională, condusă de Statele Unite, din care făceau parte, printre altele, Marea Britanie, Arabia Saudită, Franța și Kuweitul.
Operațiunea „Furtună în deșert” a debutat cu o campanie aeriană masivă, considerată una dintre cele mai sofisticate din istoria militară modernă. Avioanele coaliției au lovit infrastructura militară irakiană, centrele de comandă, bazele aeriene, depozitele de armament și comunicațiile, folosind tehnologie de ultimă generație. Grosul forțelor aeriene a fost asigurat de Statele Unite.
După peste o lună de bombardamente, ofensiva terestră a fost lansată la sfârșitul lunii februarie 1991.
În doar câteva zile, trupele irakiene au fost înfrânte, iar la 27 februarie 1991 Kuweitul a fost eliberat.
Deși operațiunea s-a încheiat rapid, consecințele conflictului au fost de durată. Irakul a rămas sub un regim strict de sancțiuni internaționale și de control al ONU, existând suspiciuni persistente privind producerea clandestină de arme chimice și bacteriologice.
Refuzul regimului lui Saddam Hussein de a coopera pe deplin cu inspectorii internaționali a dus ulterior la noi intervenții militare, inclusiv bombardamentele americano-britanice din decembrie 1998, cunoscute sub numele de operațiunea „Vulpea deșertului”.
1995: A murit Ştefan Popescu, poet, prozator şi traducător
Ștefan Popescu, cunoscut în lumea literară și sub pseudonimul Sabin Vasia, a fost una dintre personalitățile prolifice ale literaturii române din a doua jumătate a secolului XX.
Provenind dintr-un mediu multicultural, el a avut o activitate literară extrem de diversă, publicând aproximativ 50 de volume de poezie, proză, teatru și traduceri. Scrierile sale s-au remarcat printr-o voce distinctă, originală, situată în afara curentelor dominante, contribuind la îmbogățirea peisajului literar românesc postbelic.
2005: Adriana Iliescu devine cea mai vârstnică femeie din lume care dă naștere unui copil
În anul 2005, Adriana Iliescu, în vârstă de 66 de ani, a intrat în atenția presei internaționale după ce a devenit cea mai vârstnică femeie din lume care a născut un copil.

Sarcina a fost posibilă în urma unui tratament de fertilitate de lungă durată, iar nașterea a fost una cu riscuri majore, fiica sa, Eliza, născându-se prematur şi cântărind doar 1,3 kilograme.
Cazul a stârnit dezbateri ample la nivel global privind limitele etice și medicale ale reproducerii asistate.
2021: A murit producătorul şi textierul american Phil Spector
Născut la 26 decembrie 1939, în New York, Phil Spector a devenit celebru în anii ’60 ca întemeietor al tehnicii de producție „Wall of Sound”, un stil inovator care presupunea suprapunerea densă a instrumentelor și vocilor pentru a crea un sunet amplu, grandios, perfect adaptat difuzării radio. Prin această abordare, Spector a revoluționat modul de producție muzicală și a influențat generații întregi de producători.

În perioada sa de maximă glorie, Phil Spector a produs peste 25 de hituri care au intrat în Top 40 american între 1960 și 1965, colaborând cu artiști și formații de prim rang, precum The Ronettes, The Crystals și The Righteous Brothers. Cântecul „You've Lost That Lovin' Feelin'”, realizat pentru The Righteous Brothers, a fost creditat ulterior de BMI drept cea mai difuzată piesă la posturile de radio americane din secolul XX.
Mai târziu, Spector și-a extins colaborările, lucrând cu Ike și Tina Turner, John Lennon, George Harrison și trupa Ramones. A fost, de asemenea, producătorul albumului „Let It Be” al formației The Beatles și al coloanei sonore pentru „Concertul pentru Bangladesh”, distinsă cu premiul Grammy.
În 1989, contribuțiile sale excepționale la muzica modernă au fost recunoscute prin includerea sa în Rock and Roll Hall of Fame, în categoria non-performer. Cu toate acestea, viața sa personală a fost marcată de excese, conflicte și episoade violente, care au umbrit progresiv reputația sa profesională.
În 2003, moartea actriței Lana Clarkson, împușcată în locuința lui din Alhambra, California, a declanșat unul dintre cele mai mediatizate procese din industria divertismentului. După un proces îndelungat, Phil Spector a fost condamnat în 2009 pentru crimă de gradul doi, primind o sentință cuprinsă între 19 ani de închisoare și detenție pe viață.
Phil Spector a murit la 16 ianuarie 2021, la vârsta de 81 de ani, în timp ce ispășea pedeapsa în statul California.























































