15 august. Ziua în care s-a născut Grigore Gheba. Povestea vieţii celui mai cunoscut autor de culegeri de matematică din România
0Ziua de 15 august marchează de-a lungul istoriei o serrie de evenimente importante, de la execuţia domnitorului român Constantin Brâncoveanu şi a fiilor săi, până la naşterea celui mai cunoscut autor de culegeri de matematică, Grigore Gheba.
1714 - Execuția lui Constantin Brâncoveanu și a fiilor săi
Domn al Țării Românești timp de 26 de ani, Constantin Brâncoveanu a avut un sfârşit tragic, care l-a plasat în rândul sfinţilor.
În ziua în care a împlinit 60 de ani, după luni de suferință în temnița otomană, a fost decapitat pe malul Bosforului împreună cu cei patru fii ai săi și ginerele său, după ce a refuzat să renunţe la creştinism, pentru a-şi salva propria viaţă şi pe cea a fiilor săi. Trupurile lor au fost recuperate și îngropate în secret, iar mormântul a rămas necunoscut timp de două secole.
1769: S-a născut Napoleon Bonaparte
Născut pe 15 august 1769, Napoleon Bonaparte s-a impus în timpul Republicii Franceze, conducând victorios campanii militare împotriva Coalițiilor ce amenințau Franța. În 1799, a preluat puterea prin lovitură de stat, devenind Prim Consul, iar în 1804 s-a încoronat împărat. A dominat Europa printr-o serie de victorii, însă invazia Rusiei în 1812 i-a adus mari pierderi.
Înfrânt la Leipzig în 1813 și forțat să abdice în 1814, a fost exilat pe Elba, de unde a evadat pentru a reveni la putere, fiind învins definitiv la Waterloo în 1815.
A murit în exil pe insula Sfânta Elena, de cancer la stomac, însă există în continuare teorii care spun că ar fi fost otrăvit.
1806: A fost pusă piatra de temelie a Arcului de Triumf din Paris
Inspirat de discursul lui Napoleon după bătălia de la Austerlitz, decretul pentru ridicarea Arcului a fost emis în 1806, iar piatra de temelie pusă pe 15 august în acelaşi an, de ziua împăratului. Lucrările au fost întrerupte după 1815, reluate în 1826 și finalizate în 1836 sub Ludovic-Filip, cu sculpturi reprezentative precum „La Marseillaise” și „Triumful din 1810”.
Arcul a fost inaugurat pe 29 iulie 1836 pentru a celebra „Revoluția din iulie”.
1865: S-a născut Mikao Usui, fondatorul Reiki
Pe 15 august 1865 s-a născut japonezul Mikao Usui, creatorul Reiki, o practică spirituală folosită pentru terapii complementare ce tratează afecțiuni psihice și emoționale. A fondat Asociația Usui Reiki Ryoho și a instruit peste 2000 de elevi, răspândind astfel această metodă în lume.
1881: A murit Alexandru Golescu
Participant activ la Revoluția din 1848 și prim-ministru în 1870, Alexandru Golescu a fost un susținător al eliberării țărănimii din iobăgie și al împroprietăririi.
Provenea dintr-o familie influentă și a fondat societăți secrete pentru reforme politice. A studiat la Paris și a avut un impact important asupra vieții politice românești.
1888: A apărut cotidianului „Adevărul”
Fondat de Alexandru Beldiman, „Adevărul” este unul dintre cele mai longevive ziare românești, cu o istorie marcată de interdicții și renașteri.
Cu toate că anul de naştere al ziarului este 1888, Alexandru Beldiman, fondatorul cotidianului, a încercat să dea naştere unei publicaţii cu acelaşi nume încă din 1871. Astfel, pe 15 decembrie 1871 a văzut lumina tiparului, la Iaşi, săptămânalul „Adeverulu”, care apărea în fiecare miercuri, dar acesta a avut o viaţă scurtă, încetându-şi apariţia la 15 aprilie 1872, după numai 13 numere publicate.
Între aceste date se scrie o istorie scurtă şi zbuciumată: Alexandru Beldiman a fost dat în judecată pentru conţinutul antidinastic al gazetei, dar a fost achitat de un juriu prezidat de Vasile Alecsandri.
În 1888, pe 15 august, cu sprijinul financiar al fiului lui Cuza, Alexandru Beldiman a scos din nou publicaţia „Adeverul”, de data aceasta cu apariţie zilnică. În 1916, publicaţia dispare, ca urmare a intrării României în Primul Război Mondial, şi reapare la începutul anului 1919.
În 1937, „Adeverul“ este interzis de guvernul Octavian Goga – A.C. Cuza şi îşi reia apariţia nouă ani mai târziu. Pentru o scurtă perioadă, însă, întrucât la 31 martie 1951 regimul comunist suprimă apariţia acestui ziar.
„Adevărul“ reapare pe 25 decembrie 1989, având, de atunci şi până astăzi, o prezenţă neîntreruptă pe piaţa media din România.
1914: A fost inaugurat Canalului Panama
Canalul Panama, construit prin eforturi franceze și americane, leagă oceanele Atlantic și Pacific, scurtând considerabil traseele maritime. Lucrările au fost dificile, cu numeroase victime, dar canalul a schimbat radical comerțul și navigația mondială.
Istoria Canalului Panama este însă una mai veche, conceptul unui astfel de canal existând încă de la începutul secolului al XVI-lea şi o prima încercare de construcție având loc începând cu 1880, sub conducerea francezului Ferdinand de Lesseps.
După ce această încercare a eșuat, proiectul a fost terminat în cele din urmă de Statele Unite, și canalul s-a deschis în 1914, notează Wikipedia.
Potrivit aceleiaşi surse, construcţia Canalului Panama, care are o lungime de 77 de kilometri, nu a fost deloc uşoară, într-o perioadă în care boli precum malaria şi febra galbenă făceau ravagii printre muncitori şi alunecările masive de teren îngreunau proiectul. Se estimează că la construcția canalului au murit până la 27.500 de muncitori.
1912: S-a născut celebrul matematician român Grigore Gheba
Renumit pentru culegerile sale de matematică, Grigore Gheba a avut o viață marcată de război, prizonierat și conflicte cu autoritățile comuniste. A dedicat întreaga viață învățământului matematic, contribuind la educația a milioane de elevi cu manualele sale.
Grigore Gheba este considerat, fără dubiu, cel mai important autor de culegeri de matematică din România. Puţini ştiu însă că destinul său a fost unul plin de greutăți, iar în anul 1975 faima sa a ajuns la un nivel atât de mare, încât autoritățile comuniste i-au interzis să mai publice culegerile.
Viața lui Grigore Gheba a fost marcată de experiențe dure în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Ca general de armată la începutul războiului, el a luptat pe front în cadrul artileriei, în regiunea Transnistriei, unde a fost angajat în confruntări cu armata rusă. În anul 1942, a fost capturat și a trecut prin trei lagăre de prizonieri, inclusiv cele din Siberia, o experiență extrem de dureroasă și dificilă, iar când a scăpat de acolo s-a înscris în Divizia Tudor Vladimirescu, o unitate românească care lupta împotriva trupelor germane.
De-a lungul războiului, a fost rănit de două ori și a primit opt decorații pentru curajul său.
Un moment tragic din viața sa a fost participarea la bătălia de la cotul Donului, o operațiune militară care s-a soldat cu peste 150.000 de victime în rândul soldaților români. Grigore Gheba a avut norocul să scape cu viață, dar a fost luat prizonier de ruși și a fost ținut captiv timp de un an întreg.
După încheierea războiului, a fost numit prefect al județului Râmnicu-Sărat în anul 1947, o perioadă în care România încă traversa vremuri tulburi. Însă, din cauza unor conflicte puternice cu autoritățile comuniste, care insista să-l cooptaze în rândurile Partidului Comunist Român, el a refuzat constant să devină membru și, în cele din urmă, a demisionat din această funcție. Astfel, a ales să se dedice cu pasiune matematicii.
După această experiență administrativă nereușită, Gheba a urmat cursurile Facultății de Matematică a Universității București, acolo unde și-a aprofundat cunoștințele și și-a consolidat pasiunea pentru matematică.
Prima sa culegere de matematică a fost publicată în anul 1958, iar ultima a apărut în 2004, când Gheba avea deja 91 de ani, demonstrând astfel o longevitate excepțională și o dedicare neîntreruptă față de această știință.
Faima sa a atins apogeul în anii ’70, în special în 1975, înainte de interdicția ce i-a fost impusă. În cartea sa „Între viață și moarte”, Grigore Gheba mărturisește cu emoție și sinceritate: „Pasiunea mea pentru matematici m-a subjugat de copil, marcându-mi întreaga existență. Ca elev, apoi ca student, iar mai târziu ca profesor, nu m-am împăcat defel cu însușirea superficială a noțiunilor de matematică, dar mai ales cu modul de prezentare de către profesori, care sigur respectau manualele, neclare și confuze, pline de erori.”
Această critică a metodologiei didactice a motivat de fapt activitatea lui Grigore Gheba, iar începând cu anii ’50, aproape niciun elev din România nu era lipsit de o culegere semnată de el. Se spunea chiar că Gheba „a scos la tablă toți elevii din țară”, datorită calității și clarității excepționale a culegerilor sale pentru învățământul gimnazial.
În acele vremuri, toate orele de matematică ale profesorilor din România se desfășurau aproape exclusiv pe baza culegerilor lui Gheba, iar elevii erau atât de implicați, încât „visau și noaptea problemele din culegerea de Gheba,” după cum povesteau mulți dintre cei care au învățat după lucrările sale.
În cariera sa impresionantă, Grigore Gheba a redactat nu mai puțin de 34 de culegeri, care s-au vândut în tiraje totale ce au depășit șase milioane de exemplare, un record impresionant pentru România.
Într-un interviu, el a explicat cu modestie și claritate motivația sa profundă: „Am vrut ca elevii să înțeleagă matematică. Să o înțeleagă ca pe un exercițiu al minții. Și creierul are nevoie de gimnastică. Altfel, nu asimilezi nimic. Asta am învățat-o de la savantul Moisil, care mi-a fost sfătuitor.”
Astfel, Grigore Gheba rămâne o figură emblematică a învățământului românesc, un om care a știut să combine experiențele dure ale vieții cu pasiunea pentru matematică și cu dorința sinceră de a transmite cunoștințele într-un mod clar și accesibil.
1916: Germania declară război României
Sub presiunea unui ultimatum, România intră în Primul Război Mondial alături de Antantă. Deși obține succese inițiale, armata suferă înfrângeri majore ce duc la refugierea guvernului în Moldova și ocuparea unei mari părți din teritoriu de către inamici.
1931: A apărut ziarul comunist „Scînteia”
Organul oficial al Partidului Comunist Român, „Scînteia” a apărut în anul 1931 şi a marcat viața politică și culturală a țării până în 1989. Tirajele uriașe și rolul propagandistic au făcut din el un simbol al regimului comunist.
1947: Reforma monetară în România
La 15 august 1947, o nouă reformă a schimbat moneda veche cu lei noi, raportul fiind de 20.000 lei vechi pentru 1 leu nou şi aplicându-se limite diferite în funcție de profesie și condiții sociale. Astfel, familiile de țărani puteau schimba cel mai mult 5 milioane de lei, iar dacă aveau dovada că au livrat statului cota de produse mai aveau voie să schimbe în plus 2,5 milioane. Salariații, pensionarii și cei cu profesii liberale recunoscute oficial aveau dreptul să schimbe 3 milioane de lei, iar restul populaţiei, 1,5 milioane de lei vechi. Sumele neschimbate au fost blocate, afectând grav economiile românilor.
1992: A murit îndrăgita artistă Anda Călugăreanu
Cunoscută pentru activitatea în muzică ușoară și folk, Anda Călugăreanu a fost o prezență iubită pe scena românească. A colaborat cu formații și artiști celebri, participând la numeroase festivaluri și turnee în țară și străinătate.
Prima apariție mai importantă a fost cu formația Sincron, la Sala Palatului din București, în anul 1965, dar ani de-a rândul a colaborat ani la Cenaclul „Flacăra”. O perioadă destul de îndelungată a format, împreună cu actorii Dan Tufaru, cu care a și fost căsătorită, și Florian Pittiș, un trio muzical-cupletistic, care, în regia lui Alexandru Bocăneț, a fost unul dintre punctele de atracție ale spectacolelor de estradă ale Televiziunii. Rămân celebre, de asemenea, cupletele sale alături de un alt mare actor român, Toma Caragiu.
Se încarcă comentariile...
