14 noiembrie, ziua în care s-a născut Iulia Hasdeu, copilul fenomen al culturii române
0Iulia Hasdeu a fost considerată copilul fenomen al culturii române şi a fost răpusă de o boală necruţătoare la numai 18 ani.
14 noiembrie 1869: S-a născut Iulia Haşdeu, fiica scriitorului B.P.Hasdeu
Iulia Hasdeu a fost considerată copilul fenomen al culturii române şi a fost răpusă de o boală necruţătoare la numai 18 ani.
Copilul de o inteligenţă sclipitoare vorbea fluent limba franceză încă de la vârsta de doi ani şi a creat nuvele când avea 7 ani. Genialitatea fiicei lui Haşdeu a continuat să se manifeste şi la vârsta adolescenţei. La numai 16 ani, în 1886, Iulia Haşdeu a devenit prima româncă înscrisă la Universitatea Sorbona, unde i-a uimit pe profesori.
Tot la Sorboba au apărut primele semne ale bolii, când avea 17 ani. Datorită preocupărilor pentru studiu, a ignorat boala iar în aprilie 1888 a fost nevoită să abandoneze studiile. Părinţii au dus-o la Montreux, apoi în Elveţia, la medici renumiţi, care i-au prevăzut vindecarea, dar boala a avansat galopant.
După luni de chin, Iulia Hasdeu a ajuns să se împace cu moartea, care a răpit-o pe 29 septembrie 1888.
Marele scriitor Bogdan Petriceicu Hasdeu nu s-a resemnat cu moartea fiicei sale şi a plâns-o luni în şir, aşteptând un semn de la ea. De aici şi scopul pe care şi l-a făcut, de a regăsi spiritul acesteia prin orice mijloace.
Scriitorul s-a refugiat în spiritism şi a luat decizia să ridice pentru fiica sa, la Câmpina, un castel, după planurile pe care însăşi Iulia i le-ar fi transmis tatălui de pe lumea cealaltă. Scriitorul era convins că „Marele Templu“ este casa fiicei sale.
14 noiembrie 1878: Dobrogea redevine parte a României
La 14 noiembrie 1878, o divizie romana a trecut Dunarea în Dobrogea, prilej cu care însuși domnitorul Carol I a adresat dobrogenilor o Proclamație:
“Locuitori de orice nationalitate si religie, Dobrogea – vechea posesiune a lui Mircea cel Batran – de astazi face parte din Romania. Voi de acum atarnati de un Stat unde nu vointa arbitrara, ci numai legea dezbatuta si încuviintata de natiune hotaraste si ocarmuieste. Cele mai sfinte si mai scumpe bunuri ale omenirii: viata, onoarea si proprietatea sunt puse sub scutul unei Constitutii pe care ne-o ravnesc multe tari straine”.
Războiul ruso-româno-turc de la 1877-1878 a marcat cucerirea pe câmpul de luptă a independenţei de stat a României. Deşi semnaseră, la 4 aprilie 1877, o convenţie cu România, reprezentanţii ruşi nu au acceptat, iniţial, o participare directă a armatei române pe frontul din Balcani. Pe fondul desfăşurării ostilităţilor militare la Plevna, când al doilea asalt al trupelor ruse a fost înfrânt, marele duce Nicolae a trimis o telegramă prinţului Carol al României, în care a cerut ajutorul trupelor române.
România a obţinut, după încheierea conflictului, în cadrul Congresului Internaţional de la Berlin (1/13 iunie-1/13 iulie 1878), recunoaşterea independenţei de stat şi revenirea în cadrul graniţelor naţionale a Dobrogei, cu Delta Dunării şi Insula Şerpilor. La 14 noiembrie 1878, autorităţile române au preluat, oficial, administraţia Dobrogei, potrivit volumului "Istoria României în date" (2003).
Unirea Dobrogei cu teritoriul naţional reprezenta, după unirea Moldovei cu Ţara Românească din anul 1859, o nouă şi importantă etapă în cadrul procesului de desăvârşire a unităţii de stat a românilor, proces definitivat prin Marea Unire din 1918.
14 noiembrie 1889: S-a născut Jawaharlal Nehru, fost prim-ministru al Indiei
Jawaharlal Nehru (n.14 noiembrie 1889; d. 27 mai 1964) a fost om de stat indian și prim-ministru al țării în perioada 15 august 1947 – 27 mai 1964. A fost primul premier al Indiei de când aceasta a devenit stat independent.
A fost unul dintre principalii fondatori ai Mișcării de Nealiniere și a devenit o personalitate marcantă pe plan internațional.
14 noiembrie 1948: S-a născut regele Charles al III-lea al Marii Britanii și Irlandei de Nord
Charles al III-lea (Charles Philip Arthur George Mountbatten-Windsor) este actualul Rege al Regatului Unit. Charles este fiul reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit și al soțului ei, Prințul Philip, Duce de Edinburgh. Este de asemenea Duce de Cornwall și Duce de Rothesay, titluri purtate în mod tradițional de moștenitorul tronului Angliei, respectiv al Scoției. Regele Charles este moștenitorul care a purtat cel mai mult timp acest titlu de prinț în întreaga istorie a Marii Britanii.
Devenit simbolul unei vieţi petrecute în aşteptare, fiul cel mare al suveranei britanice a trebuit să aştepte până la vârsta de 73 de ani pentru a urca pe tron.
Născut la 14 noiembrie 1948, Philip Arthur George Mountbatten-Windsor a fost numit din prima secundă a vieţii sale "Prinţul Charles". Mama lui, regina Elisabeta a II-a, aparţinea Casei de Windsor, iar tatăl său, Prinţul Philipp, iniţial prinţ al Greciei şi Danemarcei, şi-a schimbat acest titlu cu cel de Mountbatten.
Odată cu urcarea mamei sale pe tronul Marii Britanii, în 1952, micuţul Charles, în vârstă de patru ani, a devenit automat prinţ moştenitor. Contrar tradiţiei, Charles a urmat cursurile unei şcoli primare obişnuite din Londra.
Originea sa nu i-a uşurat anii de şcoală. Dimpotrivă. Colegii îl tachinau adesea, şi din cauza urechilor sale clăpăuge. Ca elev nu a avut rezultate prea bune, rămânând într-un an chiar repetent. Charles a fost înscris apoi la un internat de elită din Scoţia. "O şcoală germană în care domnește disciplina severă".
Educaţia severă din internat nu a fost deloc pe placul Prinţului Charles. Despre experiența acelor ani avea să vorbească frecvent, ca adult, în diferite interviuri. Regina îl susţine în dorinţa lui de a studia la Cambridge arheologie.
După ce Prințul de Wales, Charles, şi-a încheiat pregătirea militară - la Royal Navy şi la Royal Air Force. Pe 29 iulie 1981 s-a căsătorit cu tânăra Lady Diana Spencer. Nunta avea să fie una de vis, urmărită cu sufletul la gură de milioane de telespectatori în faţa micilor ecrane.
Fidelitatea nu e chiar calitatea sa forte ca soţ. Inima îi fusese cucerită deja de altă femeie, iar căsătoria cu foarte tânăra Diana a avut motive pur pragmatice. Amanta sa secretă era Camilla Parker-Bowles, la vremea aceea şi ea căsătorită. Diana s-a plâns mai târziu că a avut parte de o "căsnicie în trei".
Accidentul tragic de mașină, din august 1997, căruia Diana nu-i supraviețuiește, schimbă radical lucrurile. Prințul Charles se va îngriji de acum înainte, în totalitate, de cei doi băieți William și Harry.
Pe lângă vânătoarea de vulpi, pentru care a fost adesea criticat în presă, Charles este mare amator de schi. Charles a fost supranumit și "Prințul Verde" datorită preocupării sale pentru ecologie. El este susținătorul multor proiecte sustenabile, ecologice, urbaniste. Inclusiv în Transilvania. Prințul Charles promovează și inițiative sociale în beneficiul tinerilor.
Regele Charles al-II-lea s-a îndrăgostit de Transilvania încă de la prima sa vizită în România, făcută în 1998. De atunci, revine constant în țara noastră, unde se spune ca deține in jur de 10 proprietăți. Cea mai cunoscută dintre ele se află în satul transilvănean Viscri, ajuns faimos în toată Europa datorită lui. Zona a căpătat un potențial turistic fantastic, mai ales după apariția, în 2011, a documentarului Wild Carpathia, în care Prințul Charles este un adevărat ambasador al României.
“Pășunile de aici sunt de-a dreptul unice la nivel european și mondial. N-am mai văzut ceva asemănător, n-a mai rămas așa ceva nicăieri. Sunt o bijuterie din coroana României. Poate oamenii nu văd asta, dar România este o țară minunată”, a spus prințul Charles, acum regele Charles al III-lea, în documentarul Wild Carpathia.
Prima proprietate în România a cumpărat-o în 2003: este vorba despre una dintre casele din satul Breb, veche de câteva sute de ani, pe care a restaurat-o. Tot l-a Breb și-a mai adus încă trei case de lemn pe care le-a cumpărat din zonă și le-a strămutat în satul maramureșan, devenit celebru în Marea Britanie. A încercat să păstreze autenticitatea acestor locuințe. Toate casele pe care le-a reabilitat au fost făcute cu materiale tradiționale.
14 noiembrie 1975: S-a născut atleta Gabriela Szabo, multiplă campioană olimpică
Gabriela Szabo a făcut pentru prima oară cunoştinţă cu sportul la 13 ani, cu prilejul unui cros şcolar. Atunci, un tânăr şi ambiţios antrenor, Zsolt Gyongyossy, cel care, peste ani, avea să-i devină soţ, a remarcat potenţialul extraordinar al fetiţei din Bistriţa, reuşind să o convingă să vină la atletism.
Ce a urmat este deja legendă. După doar doi ani, în 1991, micuţa sportivă devenea campioană europeană de junioare, performanţă repetată doi ani mai târziu. La Mondialele juvenile a câştigat, de asemenea, o medalie de aur şi una de argint.
Trecerea la seniori s-a făcut tot în triumf, din 1994 şi până în 2002 Gabi reuşind să aducă acasă cel puţin un trofeu important în fiecare an.
A urcat de zece ori pe podiumul Campionatelor Mondiale, atât în sală, cât şi în aer liber, de şapte ori pe cea mai înaltă treaptă, iar la Europene a obţinut cinci medalii, dintre care două de aur.
În 1999, Gabi a câştigat toate etapele circuitului Golden League, la fel ca şi danezul Wilson Kipketer, cei doi împărţindu-şi cecul de un milion de dolari oferit ca premiu de Federaţia Internaţională de Atletism.
În acelaşi an, a fost desemnată cea mai bună atletă a lumii, iar Asociaţia Internaţională a Presei Sportive a declarat-o cea mai bună sportivă din lume.
Deşi a primit oferte tentante de a concura pentru alte ţări, Gabriela Szabo a refuzat de fiecare dată, neacceptând să reprezinte decât culorile României.
Un capitol special în cariera acestei mari sportive îl reprezintă Jocurile Olimpice. Medalia de argint obţinută la 1.500 m, în 1996, la Atlanta, a reprezentat doar un preambul a ceea ce avea să se întâmple patru ani mai târziu, la Sydney, când Gabriela Szabo a devenit campioană la 5.000 m şi a obţinut bronzul la 1.500 m. Retrasă din activitate în 2004,
14 noiembrie 2015: Au avut loc atentatele teroriste de la Paris din 2015
În noaptea de 13 spre 14 noiembrie 2015, trei comandouri alcătuite din nouă jihadişti din cadrul grupării Statul Islamic (SI) au ucis 130 de persoane şi au rănit alte peste 350 de persoane.
Atacurile au avut loc în sala de concerte pariziană Bataclan - 90 de morţi -, pe terase ale mai multor baruri şi restaurante - 39 de morţi - şi în apropiere de Stade de France - un mort.
Ancheta a relevat o celulă jihadistă cu ramificaţii în Europa, în principal în Belgia.
Această celulă a comis atacuri pe aeroport şi în metrou, la Bruxelles, la 22 martie 2016, soldate cu 32 de morţi.
În ancheta cu privire la atentatele de la 14 noiembrie, aproximativ 15 suspecţi sunt vizaţi deja de către justiţia din Franţa, unde urmează să se desfăşoare procesul, după încheierea investigaţiilor, peste aproximativ un an.
14 noiembrie: Ziua Dobrogei.
În data de 19 noiembrie 2013 a fost adoptat de Senat proiectul de lege privind instituirea Zilei Dobrogei, iar la 9 septembrie 2015 documentul a fost votat de plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional.
Alegerea acestei date face trimitere la Războiul de Independenţă sau războiul ruso-româno-turc, încheiat în 1878, în urma căruia Dobrogea a revenit la teritoriul naţional, potrivit legii publicate pe www.cdep.ro. În data de 7 octombrie 2015 a fost publicată, în Monitorul Oficial, Legea 230/2015 privind instituirea acestei zile.
Sărbătorirea anuală a Zilei Dobrogei poate fi marcată de autorităţile centrale şi locale, de instituţiile publice de cultură din ţară şi din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cu caracter cultural-ştiinţific, potrivit prevederilor legii. În plus, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot sprijini, atât material, cât şi logistic, evenimentele organizate cu acest prilej, iar Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune pot include în program emisiuni culturale pe această temă, dar şi transmisiuni de la manifestările dedicate acestei zile.
Se încarcă comentariile...
