12 septembrie: 80 de ani de la semnarea Convenţiei de armistiţiu dintre guvernul român și guvernele Naţiunilor Unite în condițiile umilitoare dictate de URSS
0Tot pe 12 septembrie s-a născut scriitorul Ion Agârbiceanu, s-a înființat Universitatea din Cluj Napoca, a murit activistul antiapartheid, Steven Biko.
1882: S-a născut scriitorul român Ion Agârbiceanu
Creatorul personajului „Fefeleaga”, Ion Agârbiceanu, membru al Academiei Române, scriitor şi preot, a făcut politică în vremuri grele pentru România.
Preotul care a activat pe front în Primul Război Mondial şi mai apoi a fost director de ziar în Cluj a deţinut mai multe funcţii în primul Parlament al României Mari. Pentru prima dată a fost ales parlamentar în 1919, apoi a mai obţinut un mandat în perioada 1922-1926. A fost ales ulterior senator şi chiar a deţinut funcţia de vicepreşedinte al Senatului României. Ion Agârbiceanu a murit în 1963.
1919: A fost emis Decretul – lege privind înființarea Universității Regele Ferdinand din Cluj
Primul rector a fost Sextil Puscariu. Universitatea maghiara din Cluj se refugiaza la Szeged. În aceiasi zi, Consiliul Dirigent al Transilvaniei emite un Decret-lege pentru reforma agrara si introducerea votului universal.
Prin decretul regal nr. 4090 din 12 septembrie 1919 Universitatea Franz Joseph din Cluj a fost transformată cu începere din ziua de 1 octombrie 1919 în universitate românească, cu patru facultăți: Drept, Medicină, Litere și Filozofie, Științe. Profesorii și studenții maghiari s-au refugiat pentru trei semestre la Budapesta, apoi la Szeged. În 1927, după moartea regelui Ferdinand, Universitatea din Cluj adoptă oficial numele regelui, și devine Universitatea Regele Ferdinand I din Cluj.
În toamna anului 1940 Universitatea Ferenc József din Szeged s-a întors la Cluj, iar Universitatea Regele Ferdinand s-a refugiat la Sibiu și Timișoara, unde a funcționat fără întrerupere până în anul 1945. După revenirea la Cluj a funcționat până în anul 1948, când a devenit Universitatea Victor Babeș.
1940: S-a născut actriță americană Linda Gray
Linda Gray, unul dintre starurile serialului Dallas, împlinește 84 de ani. S-a născut în Santa Monica - California. A devenit mamă de tânără, dar și model. Deși familia nu agrea ideea ca Linda să devină actriță, a fost distribuită în serialul „Dallas”, producția ce avea să-i schimbe viața.
A ajuns la un nivel de celebritate la care nici nu visase. Rolul Sue Ellen Ewing i-a adus două Globuri de Aur și un Premiu Emmy.
1943: Dictatorul fascist italian Benito Mussolini este salvat de un comando de parașutiști germani
Mussolini este salvat de un comando de parașutiști germani, condusi de Otto Skorzeny, din clădirea hotelului de pe muntele Gran Sasso din Abruzzi, unde se afla in detentie, in aşa-numita operaţiune „Stejarul” .
La putin timp Mussolini a format un guvern fascist la Salo in nordul Italiei, care a continuat razboiul alaturi de Hitler, pana aproape de capitularea Germaniei lui Hitler.
1944: La Moscova, a fost semnată Convenţia de armistiţiu dintre guvernul român şi guvernele Naţiunilor Unite
Convenția a fost semnată în condiţiile dictate de URSS, prin care se consfinţea starea de fapt a ieşirii României din războiul cu Aliaţii occidentali şi URSS şi întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste.
Reprezentanţii Guvernului şi Inaltului Comandament Roman la Moscova au fost: Ministrul de Stat şi Ministru de Justiţie L. Pătrăşcanu, Ministrul Subsecretar de Stat al Afacerilor Interne, Adjutantul Majestăţii Sale Regelui României, General D. Damaceanu, Principele B. Stirbey şi G. Popp, având depline puteri.
Reprezentantul Inaltului Comandament Aliat (Sovietic) a fost Mareşal al Uniunii Sovietice R. Ya. Malinowski, deplin împuternicit pentru aceasta de către Guvernele Uniunii Sovietice, Regatului Unit şi Statelor Unite ale Americii.
După Lovitura de stat de la 23 august şi până la 12 septembrie 1944, în absența unui armistițiu semnat, trupele sovietice au tratat în continuare pe români drept inamici, un număr de 114.000- 160.000 de soldați români fiind luați prizonieri de război de către sovietici fără luptă, ca urmare a ordinului de încetare a focului dat de rege
Acestia au fost trimiși pe jos în lagăre din Uniunea Sovietică; aproximativ o treime dintre ei murind pe drum.
La articolul 16, Convenţia prevedea scoaterea din circulaţie a tuturor publicaţiilor fasciste şi legionare, pretext pentru regimul comunist de a scoate din circuitul public privat texte importante referitoare la unitatea statului român, la tradiţiile româneşti, ori la românii din alte ţări.
Pe lista autorilor interzişi figurau mari nume ale culturii noastre naţionale cum ar fi : Gheorghe Şincai, Nicoale Iorga, Mihai Eminescu, Mircea Eliade şi chiar marele dramaturg de origine evreiască, Mihail Sebastian.
1977: Steven Biko, activist antiapartheid, a murit din cauza traumelor suferite în urma bătăilor aplicate de către autoritățile din Africa de Sud
Cu o săptămână înainte de a muri, Biko a fost rănit puternic la cap în timpul unui interogatoriu. Cinci poliţişti l-au torturat ore în şir, abandonându-l într-o baltă de sânge şi în stare de inconştienţă. În locul îngrijirilor medicale, a fost legat pentru 24 de ore de un grilaj de fier. Abia după o zi, doi medici l-au examinat constatând că Biko are grave leziuni pe creier şi că nu este capabil să se mişte. În ciuda stării grave a sănătăţii lui, medicii au precizat că deţinutul poate fi transportat la Pretoria, oraş aflat la 10 ore distanţă de locul în care era.
Astfel, pe 11 septembrie, el a fost transportat mai mult mort decât viu în închisoarea de la Pretoria.
Autorităţile sud-africane au precizat că Biko a decedat din cauza refuzului de a mânca şi de a bea apă timp de o săptămână. Ulterior, după ce s-a aflat că Biko avea răni profunde la cap, oficialii au precizat că acestea s-ar fi datorat faptului că acesta a căzut din pat. Nimeni nu a fost găsit vinovat pentru moartea activistului de culoare, iar cei cinci poliţişti care l-au torturat au fost promovaţi.
Steven Bantu Biko s-a născut în 1946, fiind unul dintre cei mai activi luptători împotriva apartheid-ului din anii ’70. Pe vremea cât a urmat cursurile Universităţii de Medicină, a fondat Organizaţia Studenţilor din Africa de Sud care lupta contra “opresiunii psihologice a negrilor de către albi”.
A înfiinţat şi o grupare care milita pentru redarea demnităţii cetăţenilor de culoare. A fost arestat de mai multe ori, condamnat şi încarcerat din cauza idealurilor sale de eliberare a negrilor din Africa de Sud, devenind un martir, moartea sa atrăgând o serie de probleme pentru Africa de Sud. La câteva luni după tragicul incident, Naţiunile Unite au impus un embargo parţial acestei ţări.
1992: Mae Jemison, astronaut si fizician, devine prima femeie de culoare care a ajuns in spațiu
A fost membra în echipajul navetei spatiale Endeavor.
Naveta spațiala americana Endeavour STS–47, îi avea la bord pe langa Mae Jemison Carol, prima femeie afro-americană care a călatorit în spațiu, pe Mamoru Mohri, primul cetățean japonez care facut parte din echipajul unei nave spațiale americane, și pe Mark Lee și Jan Davis, primul cuplu căsătorit în spațiu.