12 august: Ziua când a fost produs primul computer personal, realizare care a schimbat lumea tehnologiei

Lansarea primului computer personal de la IBM de pe 12 august 1981 a fost un eveniment istoric care a marcat începutul erei informatice. Tot pe 12 iulie s-au născut omul politic Ion Ghica și actrița Clody Berthola.

Primul computer personal IMB 5150 FOTO: Facebook/Bel Esprit

1816: S-a născut Ion Ghica, om politic, prozator și economist român

Ion Ghica (n. 12 august 1816, București, Țara Românească – d. 7 mai 1897, Ghergani, Dâmbovița, România) a fost o personalitate marcantă a celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea. Economist, matematician, scriitor, pedagog, diplomat și om politic, Ion Ghica a fost prim-ministru de cinci ori: de trei ori al guvernului României (în 1866, în 1866-1867 și în 1870-1871) și de două ori între 1859 și 1860, la Iași și la București, în perioada în care țările române se uniseră într-un stat, însă păstrau încă două guverne separate. 

Ion Ghica FOTO: Muzeul Național al Literaturii Române

A fost din 1874 membru titular al Societății Academice Române și președinte al ei, ales la 18 septembrie 1876 până în 1879, când instituția a fost redenumită în Academia Română.

Cartea „Scrisori către Vasile Alecsandri” este capodopera sa de scriitor.

1908: Primul model Ford („Modelul T”) a ieşit pe porțile uzinei din Detroit

Ford Model T (cunoscut și ca Tin Lizzie sau Flivver) a fost un automobil produs de Henry Ford la Ford Motor Company între 1908 și 1927. Modelul T a fost acela care a revoluționat istoria automobilului, anul 1908 fiind anul în care automobilul a devenit accesibil publicului larg. Producția lui Model T a început la 27 septembrie, 1908, la fabrica Piquette în Detroit, Michigan.  

Primul model Ford T FOTO: Arhivă

Modelul T a fost un mare succes comercial. Atunci cand Model T a ajuns la 10 milioane de exemplare, 9 din 10 mașini din lume aveau marca Ford. De fapt a fost un succes atât mare încât Ford nu a cumpărat nici un fel de publicitate între anii 1917 și 1923.

Ford Model T a fost primul model de automobil asamblat în mai multe țări simultan: Canada și Anglia din 1911, Germania și Argentina din 1925. Mai apoi a fost produs și în: Franța, Spania, Danemarca, Belgia, Brazilia, Mexic și Japonia. 

1913: S-a născut actriţa Clody Berthola

Clody Bertola (n. 12 august 1913, București – d. 28 decembrie 2007, București) a fost o actriță română. S-a născut la București într-o familie de religie catolică. A absolvit cursurile Conservatorului de Artă Dramatică. A fost actriță a Teatrului Bulandra dar a jucat și la Teatrul de Comedie, Teatrul Național din București și Teatrul Mic. A fost căsătorită cu regizorii Liviu Ciulei și Lucian Pintilie. Cariera actriței a fost evocată în volumul „La vie en rose” de Ludmila Patlanjoglu.

A fost prietenă cu Jeni Acterian. A fost distinsă cu Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”. Clody Bertola a decedat în București la 28 decembrie 2007, la vârsta de 94 ani. Corpul neînsuflețit a fost depus în capela din cimitirul Bellu catolic, după care a fost incinerat la Crematoriul Vitan Bârzești, potrivit dorinței testamentare a răposatei.

A fost căsătorită de trei ori, iar doi dintre soţii săi au fost Liviu Ciulei, mai mic cu 10 ani, şi Lucian Pintilie, mai tânăr cu 20 de ani. Filmografie: „Ciulinii Bărăganului” (1957); „Facerea lumii” (1971); „Felix și Otilia” (1972); „Ciprian Porumbescu” (1973), „Profetul, aurul și ardelenii” (1978)

1934: S-a născut controversatul investitor şi filantrop George Soros

George Soros, născut într-o familie evreiască nereligioasă din Budapesta, a supraviețuit ocupației naziste și s-a mutat în Marea Britanie în 1947. A studiat filosofia la London School of Economics, obținând licența și masterul.

Și-a început cariera în bănci comerciale, apoi a fondat în 1969 primul său fond de investiții, Double Eagle, urmat de Quantum Fund, care a crescut până la active de 25 de miliarde de dolari în 2011.

George Soros FOTO: Fundația Soros

George Soros este celebru pentru că a câștigat un miliard de dolari în 1992, speculând împotriva lirei sterline, dar şi pentru implicarea sa în cauze filantropice.

Mulți susținători ai teoriilor conspirației îl portretizează pe Soros ca pe un „păpuşar” periculos, responsabil de diverse comploturi la nivel global.

1955: A murit Thomas Mann, scriitor german, laureat al Premiului Nobel

Paul Thomas Mann (n. 6 iunie 1875, Lübeck – d. 12 august 1955, Kilchberg, în apropiere de Zürich) a fost romancier german de origine evreiască, eseist, unul dintre marii scriitori ai secolului XX, (“Muntele vrăjit”, “Moarte la Veneţia”, “Iosif şi fraţii săi”, “Doctor Faustus” ), laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1929 (argumentul principal fiind romanul “Casa Buddenbrook”).

Thomas Mann FOTO: Arhivă

Motivația Juriului Nobel: „…în principal pentru marele roman “Casa Buddenbrook”, care de-a lungul anilor a fost întâmpinat cu o constant sporită apreciere ca o operă clasică a literaturii contemporane”.

1981: Primul calculator personal IBM 5150 intră pe piață

Lansarea primului computer personal de la IBM de pe 12 august 1981 a fost un eveniment istoric care a marcat începutul erei informatice.

IBM PC a fost primul calculator destinat uzului personal, care a folosit componente standard şi software open source, permiţând dezvoltarea şi personalizarea de către terţi. Acesta a fost rezultatul unui proiect secret, numit ”Proiectul Șah”, condus de William C. Lowe şi format din doisprezece ingineri. Ei au lucrat la Boca Raton, Florida, pentru a proiecta şi construi noul computer, numit „Acorn”.

IBM PC a rulat pe un microprocesor Intel 8088 de 4.77 MHz, a avut 16 kilobiţi de memorie, expandabilă la 256k, una sau două unităţi floppy disk 160k şi un monitor color opţional. Preţul a început de la 1.565 dolari. IBM PC a folosit sistemul de operare IBM BASIC. 

IBM PC a avut un succes enorm şi a stabilit standardele pentru computerele personale ulterioare. A fost numit „omul anului” de revista Time în 1981.

2000: Tragedia de pe submarinul nuclear rus Kursk

La 12 august 2000, submarinul nuclear rus K-141 Kursk a suferit o explozie catastrofală în timpul unui exercițiu militar desfășurat în apele reci ale Mării Barents, la doar câteva luni după ce Vladimir Putin preluase funcția de președinte al Rusiei.

Tragedia, care a dus la pierderea a 118 vieți de marinari, un dezastru care a cutremurat atât Rusia, cât și întreaga lume, a fost marcată de controverse majore legate de modul în care autoritățile ruse au gestionat situația și au refuzat inițial ajutorul oferit de alte state, în special de Statele Unite.

Imediat după explozie, submarinele americane aflate în apropiere au detectat semnalele de urgență și au realizat rapid gravitatea incidentului. În doar câteva ore, autoritățile americane au transmis o ofertă de sprijin pentru salvarea supraviețuitorilor, însă Kremlinul, concentrat pe menținerea imaginii de putere și pe protejarea secretelor militare, a evitat să accepte această asistență.

A durat trei zile până când președintele Putin a consimțit, în cele din urmă, să permită intervenția unor echipe străine, dar la acel moment era deja prea târziu pentru salvarea celor aflați în interiorul submarinului.

Submarinul Kursk

Chiar și după acordarea limitată a accesului, marina rusă a creat obstacole semnificative în eforturile de salvare, specialiștii norvegieni și britanici care au venit să ajute confruntându-se cu dificultăți serioase cauzate de lipsa unor informații precise, hărți desenate manual și blocarea echipamentelor vitale necesare operațiunilor de recuperare. Când scafandrii au ajuns la epava submarinului pe 20 august, toți membrii echipajului erau decedați, iar șansele de salvare dispăruseră.

Pentru prima dată, în documentarul „Kursk: 10 zile care l-au format pe Putin”, produs de HiddenLight (companie afiliată lui Hillary și Chelsea Clinton), fostul președinte american Bill Clinton a făcut publică opinia sa despre gestionarea crizei de către liderul rus. Clinton a mărturisit că l-a sunat personal la Putin, insistând asupra acceptării ajutorului internațional, însă s-a lovit de un refuz ferm.

Potrivit lui Clinton, prioritatea lui Putin nu era salvarea vieților ci protejarea tehnologiei nucleare militare ruse, de teama ca ajutorul străin să nu ducă la divulgarea unor secrete extrem de sensibile.

„Putin știa că dacă am fi reușit să pătrundem acolo, am fi descoperit lucruri pe care nu le-am fi putut uita vreodată”, a declarat Bill Clinton, acuzându-l pe președintele rus că a sacrificat intențial viețile propriilor marinari pentru a-și apăra interesele strategice.

În plus, Clinton a dezvăluit că inițial a sperat într-o schimbare pozitivă în relațiile ruso-americane sub conducerea lui Putin, dar a înțeles rapid că fostul agent KGB era mult mai interesat de consolidarea puterii sale decât de reforme democratice sau colaborare internațională.

Astfel, tragedia submarinului Kursk a rămas nu doar o pierdere umană imensă, ci și un simbol al tensiunilor geopolitice și al secretelelor bine păzite din perioada post-sovietică, ilustrând începutul dificil și controversat al lui Vladimir Putin ca preşedinte al Rusiei.

2014: A murit actriţa Lauren Bacall

Lauren Bacall (născută Betty Joan Perske; n. 16 septembrie 1924, New York City — d. 12 august 2014) a fost o actriță și fotomodel american.

Părinții ei erau evrei imigranți, ale căror familii proveneau din Polonia, Franța, România și Germania. A fost căsătorită cu actorul Humphrey Bogart până la moartea prematură a acestuia.

Lauren Bacall FOTO: Arhivă

A decedat la 12 august 2014, în urma unui accident cerebral. Bacall a lucrat ca model înainte de debutul ei în filmul To Have and Have Not (1944), în care a jucat în rol principal alături de Humphrey Bogart.

A continuat să joace alături de Humphrey Bogart în The Big Sleep (1946), Dark Passage (1947) și Key Largo (1948), dar a jucat și în comedia romantică How to Marry a Millionaire (1953), alături de Marilyn Monroe și Betty Grable, Designing Woman (1957) cu Gregory Peck.

A câștigat Premiile Tony pentru Applause (1970) și Femeia Anului (1981). A câștigat și Globul de Aur și a fost nominalizată la Premiile Oscar pentru rolul ei din The Mirror Has Two Faces (1996).