3 martie: Ziua când s-a născut Mircea Vulcănescu, martir al neamului românesc
0Mircea Vulcănescu s-a născut la 3 martie 1904, la București. În perioada interbelică a fost economist, sociolog, filosof, scriitor, publicist, teolog și profesor de etică. Tot pe 3 martie s-au născut politicianul Ion Mihalache și actorul Ion Talianu.
1863: A murit poetul şi traducătorul Iancu Văcărescu
S-a născut la Bucureşti, în 1792, în familia boierilor Văcăreşti, ca fiu al poetului Alecu Văcărescu şi al Elenei Dudescu, se arată în „Dicţionarul general al literaturii române” apărut sub egida Academiei Române. A studiat acasă, cu emigrantul francez Felix Colson, apoi a fost trimis să studieze la Viena (1804-1810), călătorind totodată şi în Italia.
Numărându-se printre boierii luminaţi ai timpului, Iancu Văcărescu participă la întemeierea învăţământului în limba română, ajutându-l pe Gheorghe Lazăr, care deschide, în 1818, Şcoala de la „Sf. Sava”. Sprijină înfi inţarea teatrului grecesc din Bucureşti şi traduce din franceză în neo-greacă „Moartea lui Cezar”, de Voltaire.
Inaugurează în aprilie 1818 prima tipografi e bucureşteană. În 1821 se refugiază la Braşov, revoluţia găsindu-l printre susţinătorii lui Tudor Vladimirescu. Iancu Văcărescu este cel care va păstra cu sfi nţenie sabia lui Tudor, pe care, mai târziu, i-a încredinţat-o lui Ion Heliade-Rădulescu.
În 1834 intră în magistratură, ca preşedinte al Divanului judecătoresc din Bucureşti (1834-1836), în 1841 ajunge deputat în Adunarea Obştească, iar la 1848 este membru al Înaltei Curţi.
1882: S-a născut Ion Mihalache, politician român
Ion Mihalache, care fusese ministru în mai multe guverne ţărăniste, a fost arestat la 14 iulie 1947 împreună cu alţi lideri ţărănişti în „Înscenarea de la Tămădău“, ce le-a fost pregătită de către Siguranţă împreună cu Serviciul Special de Informaţii, cu ajutor sovietic.
Conducătorii ţărănişti au fost arestaţi când se pregăteau să se îmbarce în cele două avioane pregătite pe aeroportul de la Tămădău, la ordinele lui Iuliu Maniu, care dorea să informeze străinătatea, prin glasul liderilor partidului, despre situaţia grea din ţară.
După încheierea operaţiunii de prindere a „fugarilor” a urmat arestarea conducerii Partidului Naţional Ţărănesc, desfiinţarea formaţiunii politice, ancheta şi organizarea procesului. În urma simulacrului de proces, Ion Mihalache a primit sentinţa la „temniţă grea pe viaţă”. A trecut prin mai multe închisori politice şi din august 1951 a fost transferat la închisoarea Sighet.
În toamna anului 1953 a fost dus de la Sighet la Ministerul de Interne unde timp de un an jumătate s-au exercitat presiuni asupra sa pentru a semna o declaraţie de negare a propriilor crezuri politice şi de acceptare a colaborării cu regimul.
A refuzat pactizarea cu autorităţile comuniste şi, în 1955, a fost trimis la penitenciarul Râmnicu Sărat în regim de exterminare fiind încarcerat cu numărul matricol 51 la celula nr. 35. La Râmnicu Sărat a fost supus unui regim de detenţie inuman, extrem de dur cu „bătăi sistematice”, măsuri de izolare, lipsă de alimente, lipsa unei asistenţe medicale şi a medicamentelor, condiţii de igienă precare, lipsa căldurii în celule în perioada iernii. A protestat permanent faţă de regulamentele abuzive din închisoare şi de fiecare dată a fost pedepsit, conform Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi memoria Exilului Românesc.
În august 1962 deşi era grav bolnav, având o hemipareză stângă, Ion Mihalache a fost pedepsit cu cinci zile de izolare pentru că „ţipa” în celulă. Starea de sănătate i s-a agravat în timpul încarcerării la Râmnicu Sărat. La începutul anilor ’60 era diagnosticat cu „spasm cerebral” şi „agravarea herniei inghinale”. Ion Mihalache a decedat la 5 februarie 1963 la penitenciarul Râmnicu Sărat.
1898: S-a născut Ion Talianu, actor, scenograf şi regizor
Ion Talianu s-a născut la Târgu Ocna. „Actorul de teatru și film a fost unul dintre artiștii Companiei „Cărăbuș”, condusă de Constantin Tănase. Este considerat unul dintre cei mai mari interpreti ai rolului Nae Cațavencu din piesa „O scrisoare pierdută” I.L.Caragiale.
I.Talianu devine absolvent al Conservatorului de Artă Dramatică din București, în 1921, fiind format la școala marilor artiști interbelici. Joacă de-a lungul vremii pe scena teatrului din Ploiești, apoi la Teatrul Bulandra și pe scena Naționalului bucureștean. (...) După perioada “Cărăbuș”, în care joacă alături de trupa lui Tănase, I.Talianu revine pe scena Teatrului de Revistă în stagiunea 1954-1955, în comedia muzicală “Visele se împlinesc”, de Nicușor Constantinescu și George Voinescu, pe muzica lui Ion Vasilescu și Henri Malineanu, avându-i în distribuție pe: Virginica Popescu, Zizi Șerban, Grigore Vasiliu Birlic, Titi Botez, Ion Antonescu-Cărăbuș.
Joacă în filme, precum: “Mitrea Cocor” (1952), “O scrisoare pierdută” (1953), unde îl interpretează pe Nae Cațavencu, “Pe răspunderea mea” (1956) sau «Afacerea Protar» (1956)“, se arată pe site-ul Teaatrului de Revistă Constantin Tănase.
1904: S-a născut Mircea Vulcănescu, personalitate marcantă a perioadei interbelice
Mircea Vulcănescu s-a născut pe 3 martie 1904, la București. Personalitate marcantă a perioadei interbelice, a fost economist, sociolog, filosof, scriitor, publicist, teolog și profesor de etică. După instalarea regimului comunist, însă, destinul său a fost frânt, devenind una dintre victimele acestuia. A murit în închisoarea de la Aiud, pe 28 octombrie 1952.
La peste șapte decenii de la moartea sa, Mircea Vulcănescu continuă să fie o figură influentă, dar și controversată. Pentru unii, este un martir care și-a găsit sfârșitul în temnițele comuniste la doar 48 de ani. Alții, însă, îl contestă, acuzându-l de apartenență la guvernul condus de Ion Antonescu, responsabil de adoptarea unor legi antisemite.
Vulcănescu și-a găsit sfârșitul în închisoare, după ce, într-o noapte, a ales să-și sacrifice propria viață pentru a salva un deținut mai tânăr, considerând că acesta avea un drept mai mare la supraviețuire. În acel univers al suferinței, unde chinul devenise lege, acest ultim gest de altruism l-a condus spre moarte.
Într-un interviu acordat cotidianului Adevărul, fiica lui Măriuca Vulcănescu, povestea drama familiei sale: „În noaptea de 30 august, de Sf. Alexandru, au venit nişte agenţi, l-au arestat pe tata şi l-au dus undeva, pe strada Uranus. În toamnă a început procesul. Aveam voie să asistăm. Apoi l-au mutat de la Uranus la Închisoarea Văcăreşti, unde nu mai puteam să-l vedem decât o dată pe săptămână, vinerea. După gratii. De supărare, a făcut icter. Şi atunci l-au mutat în infirmeria de la Mănăstirea Văcăreşti. Când ne duceam, ne vorbea de bolţile călugăreşti de pe vremuri… Mergeam cu sora mea Sandra şi cu mama. În iarna aia a fost dus din nou în celulă, unde am putut să-i ducem un brăduţ… L-am strecurat prin uşiţa celor două rânduri de gratii. De la icter slăbise mult, îşi lăsase barbă. Pe urmă, la Aiud a ajuns în lanţuri… Au revenit când s-a hotărât recursul şi au fost rejudecaţi. Atunci tata şi-a făcut singur pledoaria. A citit de pe la ora 11 dimineaţa, s-a întrerupt la prânz şi după masă a reluat şi a mai citit câteva ore. Tot completul de judecată amuţise. Mama era uluită că rechizitoriul era în favoarea lui. Dar la un moment dat a sunat telefonul şi l-au chemat pe procuror, iar când s-a întors… totul se schimbase“.
1925: S-a născut criticul de film şi traducătorul Florian Potra
Acesta a fost absolvent Magna cum Laude al Facultății de Litere, Universitatea La Sapienza din Roma (1948). Cercetător la Academia Română, redactor de editură, redactor la revista „Teatrul", redactor şi secretar general de redacţie la „Secolul 20", secretar literar la „Teatrul Regional Bucureşti", inspector principal la Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă şi la Centrul Naţional al Cinematografiei.
Din 1971, profesor de Filmologie la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică. Volume:"Experiență și speranță " (1968), "O voce din off" (1973), "Profesiune: filmul " (1979), "Aurul filmului" (1984-1987).
1939: A murit medicul Dimitrie Gerota, membru corespondent al Academiei
Dimitrie Gerota a absolvit Facultatea de Medicină din București, după care timp de 4 ani și-a continuat studiile la Paris. Întors în țară, a început să practice medicina, în paralel fiind și cadru didactic. Începând cu octombrie 1897, predă anatomia la Școala Națională de Arte Frumoase din București, unde îl are, ca student, pe Constantin Brâncuși, care îi fusese recomandat doctorului de tatăl său. „Jupuitul”, una din lucrările lui Brâncuși, a fost rodul învățăturilor lui Gerota.
Dimitrie Gerota a efectuat cercetări privitoare la anatomia și fiziologia vezicii urinare și a apendicelui, a preconizat o tehnică de injectare a vaselor limfatice, cunoscută în literatura de specialitate drept „metoda Gerota”. De numele său se leagă și aplicarea primelor radiografii din România, fiind considerat cel dintâi radiolog român. A înființat, în 1907, la București, un spital — Sanatoriul Dr. Gerota — în care erau operați și îngrijiți numeroși bolnavi, precum și un muzeu de mulaje anatomico–chirurgicale.
1948: S-a născut muzicianul Terence Charles „Snowy” White, chitarist în formaţiile Thin Lizzy şi Pink Floyd. El este, de asemenea, cunoscut pentru oferta sa solo din 1983, „Bird of Paradise”, care a devenit un hit în Top 10 din UK Singles Chart.
1969: Se lansează Apollo 9
Programul Apollo – NASA lansează Apollo 9 la bordul unei rachete Saturn V. Scopul misiunii este de a testa modulul lunar. Apollo 9 a fost primul zbor uman al modulului de comandă și serviciu (CSM) împreună cu modulul lunar (LM) din cadrul programului Apollo. Echipajul său de trei oameni, format din comandantul misiunii Jim McDivitt, pilotul modulului de comandă David Scott, și pilotul modulului lunar Rusty Schweickart a testat mai multe aspecte critice pentru aselenizare.
După lansarea de la 3 martie 1969, echipajul a petrecut zece zile pe o orbită joasă în jurul Pământului. Cei trei au efectuat primul zbor uman al modulului lunar, prima conectare și extragere a unui modul lunar, o ieșire în spațiu în doi, și prima conectare a două nave spațiale cu echipaj uman.
2013: A murit actorul Dumitru (Titi) Rucăreanu
Actorul Dumitru „Titi” Rucăreanu s-a născut în localitatea Ghimbav, jud. Braşov. S-a îndreptat către teatru, unde a fost admis cu nota 10, de la prima încercare. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti (1956). Laterminarea facultăţii, a fost repartizat la Teatrul Naţional din Craiova.
Mai bine de 50 de ani a jucat pe scena Teatrului de Comedie din Bucureşti, unde a dat viaţă personajelor în numeroase piese, dintre care: „Sfârşitul pământului” (r. Tiberiu Penţia), „Burghezul gentilom” (r. Lucian Giurchescu), „Procesul D-lui Caragiale” (r. David Esrig), „Insula” (r. Crin Teodorescu), „Un Hamlet de provincie” (r. Lucian Giurchescu), „Mandragola” (r. Dinu Cernescu), „Turnul de fildeş” (r. Ion Cojar), „D’ale protocolului” (r. Alexandru Darie), „Papagalul verde” (r. Lucian Giurchescu), „Scandal în culise” (r. Tudor Mărăscu).
În 2005 a avut un rol în serialul de televiziune „Cuscrele”. Fiind şi interpret de muzică uşoară, Dumitru Rucăreanu a scos albumul „Sunt vagabondul vieţii mele”, muzica Temistocle Popa şi text Aurel Storin. În cadrul Galei Festivalului Comediei Româneşti „festCO 2010”, Dumitru Rucăreanu a primit Premiul de Excelenţă pentru întreaga carieră. A murit la Bucureşti.
Se încarcă comentariile...
