1 martie: S-a născut Eugen Doga, considerat cel mai mare compozitor român în viață
0Pe 1 martie 1937 s-a născut Eugen Doga, autor al mai multor lucrări de muzică de estradă, muzică de film și de scenă, dar și al unor compoziții originale, cum ar fi cântece, lucrări camerale și balete. Ziua de 1 martie este marcată și de nașterea marelui scriitor român Ion Creangă, autor, dascăl și diacon român.
1788 - S-a născut Gheorghe Asachi, poet, prozator, dramaturg și inginer român
Născut la Herța, în Bucovina, Gheorghe Asachi și-a început studiile la Lemberg (1796-1804), continuând apoi cu astronomia la Viena (1805-1808) și arheologia și epigrafia la Roma (1808-1812). Aici a aprofundat literatura italiană, a urmat cursuri de poetică, pictură și sculptură, conform „Dicționarului scriitorilor români”.
În această perioadă, a scris și primele sale poezii în limba română, printre care „Cătră Italia” (1808 sau 1812). Revenit în țară în 1812, la Iași, s-a dedicat unei intense activități culturale.
În calitate de referendar al școlilor (1827-1849), Asachi a pus bazele unui veritabil sistem de învățământ, având ca instituție de vârf Academia Mihăileană (1835). Tot el a inițiat Conservatorul Filodramatic din Iași (1836) și a fondat revista „Albina românească” (1829) și tipolitografia Albina (1832), unde a publicat primele traduceri și volumele „Culegere de poezii” și „Fabule alese”.
Opozant al Revoluției de la 1848 și, ulterior, al unirii Principatelor, s-a izolat treptat, însă și-a continuat activitatea literară.
În 1869, la vârsta de 81 de ani, a călătorit în Galiția pentru a achiziționa manuscrisele lui Ion Budai-Deleanu, inclusiv capodopera „Țiganiada”, păstrate la Lemberg.
Pe lângă numeroase traduceri, Gheorghe Asachi a scris drame („Petru Rareș”, 1853; „Elena Dragoș”, 1863), nuvele istorice și poezie („Culegere de poezii”, 1836), aceasta din urmă fiind considerată „cea mai autentică manifestare a clasicismului în etapa literară premodernă”, potrivit aceleiași surse. A încetat din viață la Iași, pe 12 noiembrie 1869.
1810 - S-a născut Frederic Chopin, compozitor și pianist polonez
Frédéric François Chopin (născut Fryderyk Franciszek Chopin; 1 martie 1810, Żelazowa Wola, Ducatul Varșoviei – 17 octombrie 1849, Paris, A Doua Republică Franceză) a fost un compozitor polonez al epocii romantice, considerat unul dintre cei mai influenți creatori de muzică pentru pian.
Pianul este elementul central al întregii sale opere, având adesea un rol exclusiv, iar compozițiile sale sunt considerate repere fundamentale în repertoriul acestui instrument. Deși muzica sa se distinge prin complexitatea tehnică, Chopin impresionează mai ales prin rafinamentul expresiv și profunzimea emoțională.
A fost inovator atât prin crearea unor noi forme muzicale, cum este balada, cât și prin transformarea unor genuri existente, precum sonata pentru pian, valsul, nocturna și preludiul. Lucrările sale sunt esențiale pentru dezvoltarea curentului romantic în muzica cultă a secolului al XIX-lea.
În plus, Chopin este primul compozitor clasic occidental care a integrat elemente slave în muzica sa, iar mazurcile și polonezele sale rămân emblematice pentru muzica clasică națională poloneză.
1837 - S-a născut marele scriitor român Ion Creangă
Ion Creangă, scriitor, dascăl și diacon român, a fost una dintre figurile marcante ale literaturii române din secolul al XIX-lea. Este cunoscut în special pentru capodopera sa, Amintiri din copilărie, dar și pentru poveștile sale pline de farmec, care au îmbogățit literatura fantastică și literatura pentru copii.
Născut în Humuleștii Noi, Moldova, Creangă și-a petrecut copilăria între jocurile din satul natal și studiile sale. Provenea dintr-o familie numeroasă, fiind al șaptelea copil al părinților săi, Ștefan și Smaranda, oameni respectați în comunitate.
Educația sa a început sub îndrumarea dascălului din sat, iar mai târziu a urmat Seminarul teologic „Veniamin Costachi” de la Socola (1855-1859). A devenit diacon la biserica Patruzeci de Sfinți din Iași și și-a continuat studiile la Școala preparandală vasiliană, unde l-a avut profesor pe Titu Maiorescu.
Deși a fost implicat în insurecția din 1866 pentru independența Moldovei, cariera sa a fost definită mai degrabă de activitatea în educație și biserică decât de cea politică. A devenit învățător și a contribuit la redactarea manualelor școlare, consolidându-și reputația în domeniul educației. Totuși, excluderea sa din rândurile clerului și din funcția de institutor în 1872 a reprezentat un moment dificil, dar cu sprijinul lui Titu Maiorescu și-a recăpătat poziția.
Între 1875 și 1883, sub îndrumarea lui Mihai Eminescu, Creangă a scris Amintiri din copilărie, operă care a marcat consacrarea sa literară. Astfel, a devenit unul dintre cei patru mari clasici ai literaturii române, alături de I.L. Caragiale, Ioan Slavici și Mihai Eminescu. A încetat din viață pe 31 decembrie 1889, la Iași, lăsând în urmă o moștenire literară de mare valoare.
1867 - A apărut primul număr din revista „Convorbiri literare”, organ de presă al „Junimii” - societate literară condusă de Titu Maiorescu
Revista a fost organul de presă al Societății literare „Junimea” și a apărut pentru prima dată pe 1 martie 1867, la Iași, unde a funcționat până în 1886.
Iacob Negruzzi anunța în primul număr: „Sub numele de «Convorbiri Literare» va apărea la două săptămâni o revistă în formatul stinsei România Literară.”
Între 1886 și 1944, revista s-a mutat la București, fiind condusă tot de Iacob Negruzzi, care a predat apoi conducerea unui comitet format din foști elevi ai lui Titu Maiorescu: Mihail Dragomirescu, Simion Mehedinți, P. P. Negulescu și Rădulescu-Motru.
Printre colaboratorii importanți ai revistei se numără Mihai Eminescu, care a publicat aici majoritatea poeziilor sale, Ion Creangă, care a publicat primele trei părți din „Amintiri din copilărie” și alte povești, Ion Luca Caragiale, care și-a publicat majoritatea comediilor, dar și Ioan Slavici, Vasile Alecsandri, George Coșbuc, Panait Cerna, Octavian Goga, Dinu Zamfirescu, I. Al. Brătescu Voinești și mulți alți scriitori reprezentativi ai vremii.
1919 - Reapare la Craiova, in România, revista „Ramuri”
Revista a fost editata în anii 1919-1929, apoi 1934-1944, în 1945-1947 și din august 1964.
Revista Ramuri a fost fondată la inițiativa a doi tineri entuziaști, Constantin Șaban Făgețel și Dumitru Tomescu, pe atunci elevi ai liceului „Traian“ din Turnu Severin. Primul număr a apărut pe 5 decembrie 1905, la Craiova, sub forma unei „reviste literare lunare”. Din 1908, publicația a devenit bilunară, iar din 1910, săptămânală.
La început, Ramuri a adoptat o direcție autohtonist-tradiționalistă, în linia revistei Sămănătorul. Pe 10 decembrie 1914, a fuzionat cu Drum drept, preluând acest nume și avându-l ca director pe Nicolae Iorga până în 1927. Publicația a fost reluată temporar la Iași, între martie și iulie 1917, iar din 1919 a revenit la Craiova, funcționând până în 1947, cu două întreruperi: în 1918, din cauza Primului Război Mondial, și între 1930-1933, din motive financiare.
În august 1964, Ramuri a fost reînființată, într-o nouă serie, cu Ilie Purcaru ca redactor-șef. De-a lungul timpului, publicația a fost condusă de personalități precum Al. Piru, Marin Sorescu și Gabriel Chifu. În prezent, Ramuri promovează o viziune culturală deschisă, punând accent pe studii de istorie literară, comparatism, eseuri și cronici.
1937 - S-a născut compozitorul și academicianul Eugen Doga, autorul muzicii mai multor filme, romanțe, piese instrumentale și a unei simfonii
Eugen Doga s-a născut pe 1 martie 1937, în satul Mocra din Transnistria. A studiat la Școala de Muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău (1943-1957), iar apoi a urmat Conservatorul de Stat din Chișinău (1955-1960), la clasa de violoncel a lui G. Hohlov, și Institutul de Arte „Gavriil Muzicescu” din Chișinău (1960-1965), unde a studiat compoziția sub îndrumarea profesorului Solomon Lobel.
A început cariera de muzician ca violoncelist în Orchestra Comitetului de Stat al R.S.S.M. pentru Televiziune și Radiodifuziune (1957-1962). Ulterior, a predat la Școala de Muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău (1962-1967) și a fost membru al colegiului redacțional și de repertoriu al Ministerului Culturii al RSS Moldovenești (1967-1972). Pe 1 ianuarie 1957, lucrarea sa „Cântec de Anul Nou” a fost difuzată pentru prima dată la postul de radio moldovenesc, fiind interpretată de o orchestră de copii condusă de Șico Aranov, marcând astfel prima transmisie radio a unei lucrări semnate de el.
Eugen Doga este autorul multor lucrări de muzică de estradă, muzică de film și de scenă, dar și al unor compoziții originale, cum ar fi cântece, lucrări camerale și balete. Printre cele mai cunoscute cântece ale sale se numără „Curcubeul alb”, „Primăvara omenirii” și „Vocea omenească”, iar în domeniul simfonic, a compus poeme precum „Inima veacului”.
1953 – Dictatorul sovietic Iosif Stalin a suferit un atac cerebral care i-a adus în cele din urmă sfârșitul
Pe 1 martie 1953, cu doar câteva zile înainte de moarte, Stalin a suferit un atac cerebral sever. În seara precedentă, primise vizita a patru dintre cei mai apropiați consilieri politici, așa cum obișnuia să facă pentru a-i supraveghea și a discuta probleme de stat. Întâlnirea s-a încheiat în jurul orei 4 dimineața.
La acel moment, nimic nu părea să indice o problemă de sănătate. Stalin și-a luat rămas bun de la oaspeți și s-a retras la somn. Totuși, a doua zi dimineață, nu a ieșit din cameră, ceea ce era neobișnuit pentru el. De regulă, se trezea la ora 10 și cerea personalului să-i aducă micul dejun și ceaiul.
Gărzile sale, deși îngrijorate, nu aveau permisiunea de a intra fără aprobarea sa, ceea ce a dus la o situație tensionată.
În realitate, Stalin suferise un atac cerebral.
Abia în jurul orei 10:30 dimineața, o asistentă a îndrăznit să intre în cameră și l-a găsit prăbușit pe podea. A fost imediat scos din încăpere, iar consilierii săi au fost chemați de urgență.
Se încarcă comentariile...
