Video Siegfried Mureșan, la Interviurile Adevărul: „Exclud o coaliție cu PSD”. Cele 3 scenarii prin care România poate ieși din blocajul politic

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, propunerea comună a forțelor de centru-dreapta pentru funcția de prim-ministru, a lansat un atac dur la adresa PSD la „Interviurile Adevărul”. Mureșan a exclus categoric o nouă guvernare alături de social-democrații conduși de Sorin Grindeanu, a demontat speculațiile privind o presupusă influență a Bruxelles-ului sau a noului premier de la Budapesta, Péter Magyar, în jocurile politice de la București și a prezentat cele trei scenarii de lucru pentru deblocarea crizei guvernamentale.

Siegfried Mureșan a fost invitat vineri la Interviurile Adevărul. FOTO: Adevărul

Irina Petraru: Regăsit, exact, pentru că noi ne-am văzut de curând. Nu erați propunere din partea acestor partide și, între timp, dumneavoastră ați devenit eroul principal în mai multe știri care să vizeze situația politică din România, dar nu numai, pentru că numele dumneavoastră a fost vehiculat inclusiv într-un context internațional, cum că dumneavoastră ați sunat în Ungaria și ați vorbit cu noul premier, ca premierul nou al Ungariei să îi convingă pe cei de la UDMR să nu susțină guvernul care era în formula de atunci. Și chiar v-aș ruga să lămurim cum stau lucrurile. Înseamnă că aveți o super influență.

Siegfried Mureșan: Cu plăcere începem cu asta. Deci noul prim-ministru al Ungariei este domnul Peter Magyar, care, din 2024, a fost membru al Parlamentului European, a fost colegul nostru în Grupul Partidului Popular European.

Nu am purtat niciodată nicio discuție cu domnul Peter Magyar, nicio discuție lungă, serioasă, nici cât a fost europarlamentar, nici de când este prim-ministru.

În perioada în care a fost europarlamentar a fost concentrat, într-adevăr, pe pre-campania din Ungaria. Dumnealui, ultimii 2 ani de zile, a călătorit sat cu sat în Ungaria pentru a-și crește sprijinul la bază, pentru a-l putea bate pe Viktor Orban.

Deci, în afară de „salut”, „salut” – de una-două dăți în plenul Parlamentului European și la summit-ul cu șefii de state și de guvern ai Partidului Popular European, nu am avut niciodată nicio discuție cu domnul Peter Magyar și nu am discutat niciodată nici cu domnul Peter Magyar, nici cu nimeni altcineva din partidul domniei sale din Ungaria despre situația politică din România și despre formarea guvernului.

Dar nici președintele PP nu a făcut acest gest.

Cu siguranță nu la solicitarea noastră și nu cred că le-a făcut.

Deci, din toate informațiile pe care le am, președintele Partidului Popular European nu a sunat în Ungaria pentru a influența comportamentul UDMR.

Vă pot spune două lucruri. Unu, UDMR-ul este un partid serios, despre care am văzut foarte clar, inclusiv în această perioadă fierbinte, că își ia deciziile în organele sale statutare interne, își ia deciziile în mod predictibil, pe baza unor argumente clare. Și când colegii de la UDMR iau o decizie, ei nu se răzgândesc ziua următoare. Sunt un partid serios și predictibil.

Unu la mână. Doi la mână, e foarte simpatică această percepție pe care o avem noi în România, că guvernele României, că președinții României sunt puși de altcineva: ba îi pun americanii, ba îi pun francezii, ba îi pun oricine altcineva. Este exagerată și este incorectă această percepție.

Pe dumneavoastră nu vă pune Bruxelles-ul, de exemplu, că așa s-a spus?

Păi, acuma vă dați seama…

Pe domnul Bolojan nu l-a pus tot Bruxelles-ul?

Elodia l-a pus și pe domnul Bolojan, și pe mine.

Atâta timp cât nici nu poți să probezi ceva, e o legendă care va dăinui. Se va spune că francezii l-au impus pe Nicușor Dan, că pe dumneavoastră vă impune PPE-ul, pe domnul Bolojan la fel. Așa că, până la urmă, nici ce spune o parte, nici ce spune cealaltă nu poate să fie probat.

Adevărul este următorul: dacă reprezinți România în Parlamentul European, datoria ta este să faci bine pentru România și să influențezi deciziile europene în favoarea României.

Eu, de pildă, am făcut acest lucru într-o mulțime de situații. În momentul de față sunt responsabil, din partea Parlamentului European, de negocierile întregului buget al Uniunii Europene pe următorii 7 ani și am reușit să impun în Parlamentul European o poziție mult mai bună pentru România decât poziția inițială a Comisiei Europene, de exemplu.

Deci, unu la mână, Bruxelles-ul, ca concept abstract, el nu există. Sunt mai multe instituții, mai multe partide politice și așa mai departe.

În munca mea pe buget, pentru a face bine României și fiindcă cred că e în acord și cu nevoile noastre acum, pe securitate și așa mai departe, am reușit să impun o poziție a Parlamentului European cu un buget mai mare, mai mult decât ceea ce a propus Comisia Europeană.

Am avut negocieri extrem de ferme cu Comisia Europeană. Comisia Europeană a vrut să reducă banii pentru fermieri. Eu am reușit să impun în Parlamentul European o creștere a sprijinului pentru fermierii români, în ciuda voinței Comisiei Europene.

Și această propunere de buget pe care am reușit să o negociez în Parlamentul European, mai mare decât propunerea Comisiei Europene, nu este, de exemplu, pe placul statelor contributoare nete. Țările care contribuie mai mult în bugetul Uniunii Europene, Olanda, Austria, Suedia, Danemarca și, surpriză, Germania, nu sunt fericite cu munca pe care noi am făcut-o în Parlamentul European, fiindcă vor trebui să plătească mai mult.

Deci am făcut ceea ce e bine pentru România, conștient fiind că unele state, inclusiv, repet, state mari membre ale Uniunii Europene, ca Germania, nu sunt încântate de această poziție. Dar eu cred că, pe lângă că e bună pentru România, e și corectă.

Avem mai multe provocări.

Uniunea Europeană are nevoie de un buget mai mare.

Două probleme „delicate” pentru guvernul intermar: PFIZER și ROMATSA

Apropo de legăturile dintre România și ce se întâmplă în plan extern, evident că a atras atenția. A vorbit și Ilie Bolojan ieri despre decizia celor de la Pfizer de a cere bani României, pentru că, până la urmă, România este datoare celor de la Pfizer. Lucrurile nu s-au lămurit. Au încercat, într-adevăr, miniștrii români să lămurească lucrurile. Dar cum credeți că poate fi lămurită asta? Ca să punctăm și acest subiect legat de ROMATSA.

În primul rând, cred că Guvernul face ce trebuie, propunându-și să acționeze pe două căi. Unu, să încerce să negocieze cu cei de la Pfizer și, doi la mână, să urmeze căile legale.

În ceea ce privește ROMATSA, prim-ministrul interimar Ilie Bolojan a spus foarte clar ieri că traficul aerian la noi nu este în niciun fel afectat, nu este în niciun fel perturbat, apropo de ROMATSA și de rolul pe care ei îl au.

Deci cred că ambele căi, atât căile legale, cât și căile de negociere cu Pfizer, trebuie folosite.

Trei variante de negociere pentru un nou guvern

Acum că am lămurit câteva aspecte din exterior, să vorbim despre ce se întâmplă în interiorul negocierilor. Sunt partide care în acest moment sunt cumva obligate să colaboreze. Dumneavoastră, dacă ați merge cu această formulă, PNL, USR, UDMR, fără voturile PSD, nu ați reuși să vă treceți guvernul prin Parlament. Care ar fi variantele alternative?

Variantele sunt următoarele: am avut o coaliție a Partidului Național Liberal cu USR, UDMR și PSD, coaliție care nu a funcționat și pe care PSD-ul a părăsit-o în mod voluntar.

Ca urmare a experienței pe care am avut-o cu PSD-ul, că au torpilat această coaliție din interior și au dus la dărâmarea guvernului, noi nu mai dorim și nu mai putem să revenim în această coaliție.

Deci vă spun foarte clar: nu vom avea un guvern în care PNL și PSD să fie împreună. Avem nenumărate decizii ale Partidului Național Liberal de a nu ne mai întoarce alături de PSD. Deci această variantă trebuie exclusă.

Nu va exista un guvern PNL-PSD. Aceste două partide vor fi pe drumuri complet diferite în viitor. Vedem că PSD-ul e preocupat să se opună agendei de reformare, încearcă să țină statul pe loc, iar noi, Partidul Național Liberal, dorim să facem o ofertă cinstită, onestă, oamenilor care vor modernizarea și reformarea României.

Deci PNL-ul și PSD-ul vor fi separate în viitor. Nu vom guverna împreună.

Ca atare, pentru guvernare există trei posibilități teoretice. Prima este: formăm noi un guvern minoritar al Partidului Național Liberal, cu partenerii în care avem încredere, USR și UDMR, iar PSD-ul ne va da un vot la învestirea guvernului, înțelegând că țara are nevoie de un guvern, și după aceea va face opoziția. Aceasta este prima posibilitate.

Cea de-a doua posibilitate: un guvern minoritar PSD, votat de partide pro-europene, lucru pe care noi am fi dispuși să îl facem doar dacă știm exact ce va face PSD-ul la guvernare, să știm care e programul de guvernare și să avem un acord politic detaliat, precis, politic și tehnic, prin care să obținem garanția de la PSD că se vor ocupa de urgențele țării și vor face ceea ce e necesar pentru țară, inclusiv unele reforme pe care ei nu le-au vrut până acum, dar care sunt necesare pentru a trage banii din PNRR.

Până acum, acest dialog cu PSD-ul, serios, pe priorități, pe substanță, nu a fost posibil, ei concentrându-se pe revenirea pe funcții. Și am văzut atitudinea președintelui PSD, Sorin Grindeanu, atitudinea unui președinte de partid care parcă ar avea majoritate absolută în Parlament. El spune: „Vrea autonomie totală.”

Deci, trei posibilități: guvern minoritar PNL, USR, UDMR; guvern minoritar PSD; sau PSD-ul își negociază cu AUR sprijinul parlamentar, chestiune la care noi, evident, nu participăm și chestiune care, evident, ar fi periculoasă pentru România, pentru stabilitatea economică a României și riscantă pentru fiecare cetățean.

Pe de altă parte, și cei de la PSD au spus că nu vor face un guvern cu AUR. Președintele a impus această linie roșie, deci putem să spunem că sunt două variante. Dumneavoastră spuneți că PSD și PNL nu vor fi într-o formulă comună în guvernare, sub nicio formă.

Exact, vă spun foarte clar. Noi, Partidul Național Liberal, alături de PSD, nu vom mai guverna. Avem nenumărate decizii ale partidului și aceste decizii nu vor fi reconsiderate.

Deci PSD cu PNL împreună nu se va mai putea. Vom avea fie guvern minoritar PNL, fie guvern minoritar al partidelor responsabile de centru și centru-dreapta. Pot fi unul după celălalt, dar nu putem fi împreună în același timp.

Poate fi o condiție în care dumneavoastră, cei de la PNL, totuși să mai colaborați cu PSD-ul, pentru că tot auzim că nu se poate colabora cu formula asta de PSD. Se referă la domnul Grindeanu? Dacă ar fi o altă persoană în conducerea PSD, teoretic ați fi de acord să colaborați cu ei?

Nouă nu ne-a plăcut când Partidul Social Democrat a spus: „Vrem să continuăm guvernarea cu voi, dar nu ne place de președintele partidului vostru, de Ilie Bolojan, vrem doar să schimbăm persoana.”

Nu ne-a plăcut și vă spun foarte clar: deciziile privind viitorul Partidului Național Liberal sunt luate în cadrul Partidului Național Liberal, nu în cadrul PSD. Nu ne-a plăcut ce ne-au făcut ei nouă.

Ca atare, noi nu le vom face lor ceea ce ei au încercat să ne facă nouă. Ei au încercat să ne dezbine, au încercat să schimbe conducerea Partidului Național Liberal și au eșuat.

Ca atare, noi nu ne propunem să schimbăm conducerea Partidului Social Democrat. Este decizia Partidului Social Democrat pe cine pun în capul trebii.

Este evident pentru orice cetățean român că Sorin Grindeanu este premierul pus de Liviu Dragnea, care, în cele șase luni în care a fost prim-ministru, a dat ordonanța de urgență 13, prin care a scos sute de mii de oameni în stradă și a pierdut pentru totdeauna încrederea partenerilor europeni.

Deci, repet, nu este decizia noastră pe cine are PSD-ul ca președinte de partid, dar este evident că domnul Grindeanu va avea întotdeauna o limită în privința a ceea ce poate obține pentru România și de la partenerii noștri externi.

Avem urgențele ce țin de PNRR, de programul european de apărare SAFE, de aderarea la OCDE. Este evident că dumnealui nu are experiență și competență în niciunul dintre aceste domenii.

Dar, repet, dacă aceasta este alegerea PSD ca președinte de partid, noi nu ne propunem să o influențăm. Și nu noi alegem conducerea PSD.

Colegii din PSD își aleg după chipul și asemănarea lor președintele de partid.

PSD, critici la adresa variantei de premier propusă de  PNL

Pe de altă parte, și cei din PSD v-au criticat pe dumneavoastră în momentul în care a apărut numele dumneavoastră ca propunere pentru funcția de prim-ministru. Au început și criticile din partea celor de la PSD. V-au legat de PMP, de unde, într-adevăr, ați plecat. Ați fost în PMP. E adevărat că s-a întâmplat asta, că ați intrat în Parlamentul European datorită lor, de asemenea, spun cei de la PSD, ceea ce ne face să înțelegem că nu ar putea să guverneze cu dumneavoastră împreună ca prim-ministru.

Sunt simpatici domnii și doamnele de la PSD. E una să oferi argumente și alta să oferi acuzații teribiliste.

Am fost, într-adevăr, membru al Partidului Mișcarea Populară și am fost ales pentru prima dată în Parlamentul European în anul 2014, dar ei nu au avut nicio problemă cu președintele de astăzi al Partidului Mișcarea Populară, Eugen Tomac, pe care erau fericiți să-l susțină la funcția de prim-ministru.

Deci, duplicitate maximă. Aceasta era prima chestiune la care v-ați referit.

Mai spun și că nu v-ar dori pe dumneavoastră în funcția de prim-ministru, că nu ar putea să guverneze cu dumneavoastră împreună, în această formulă. Au spus că nu vă doresc pe dumneavoastră ca prim-ministru, deși nici asta nu-mi este clar, pentru că domnul Grindeanu a spus că nu are nicio problemă cu dumneavoastră personal, dar sunt lideri și membri, mai mult sau mai puțin vizibili, ai partidului care spun că nu vă acceptă pe dumneavoastră personal.

Realitatea este următoarea: în toți cei 12 ani în Parlamentul European, de fiecare dată când am fost responsabil de negocierea unei legi europene, am avut majorități largi, formate din toate grupurile proeuropene.

Inclusiv în munca pe care o fac acum pe bugetul european, pe lângă Grupul Partidului Popular European, Grupul Socialiștilor Europeni, care este un grup serios, proeuropean, mereu a fost alături de mine.

Ca atare, cu colegi social-democrați serioși, europeni, întotdeauna am lucrat bine.

Acum, evident că poziționarea mea pe justiție, pe stat de drept, extrem de clară, e diferită de ceea ce a făcut PSD-ul sub conducerea premierului OUG 13, atât cât Sorin Grindeanu a fost prim-ministru, cât și de ceea ce încearcă să facă acum.

Deci ce încerc să spun este: sigur că există o diferență de opinii pe justiție, pe stat de drept, pe anumite teme, între agenda de reformare pe care și premierul Bolojan a încercat să o avanseze și pe care eu o susțin și agenda PSD-ului, care, evident, este o agendă anti-reformatoare.

Deci, repet, am negociat de multe ori, la nivel european, bine și în interesul României, cu colegi social-democrați, dar evident că există o diferență de opinie pe anumite teme între colegi din PSD și mine.

Există o diferență de opinie și între PNL și președintele Nicușor Dan în ceea ce vă privește?

Poziția Partidului Național Liberal este una foarte clară, discutată și adoptată în mod transparent în ședința Biroului Permanent Național de vinerea trecută și sunt recunoscător colegilor mei din Partidul Național Liberal care au decis în unanimitate să susțină această nominalizare a mea.

Sunt recunoscător și colegilor din UDMR și din USR pentru susținerea largă de care m-am bucurat. Aceasta este poziționarea. M-ați întrebat despre poziționarea Partidului Național Liberal, pe care o știu.

În ceea ce privește poziționarea președintelui României, din respect față de instituția prezidențială, nu îmi permit să speculez. Dacă domnul președinte are de spus ceva pe acest subiect, o va spune dumnealui.

Dar vi s-a lăsat impresia sau vi s-a transmis că președintele nu ar fi de acord cu numirea dumneavoastră?

Mie nu mi s-a transmis nimic dinspre domnul președinte.

Dar dinspre PNL vi s-a transmis că ar exista niște... pentru că a apărut această informație, că președintele nu ar fi fost foarte mulțumit când a auzit numele dumneavoastră.

Președintele Partidului Național Liberal a spus public că nu a fost agreat la discuțiile de la Cotroceni niciun nume de premier până acum, nici domnul Grindeanu, nici numele meu. De aceea ne și aflăm în această situație de blocaj.

Deci, nu doar un partid ar fi vinovat pentru blocaj. Ar fi vinovat și președintele. Să înțelegem?

Nu. Sursa principală și inițială a blocajului a fost moțiunea de cenzură PSD-AUR, de aceea nu avem guvern – unu la mână.

Doi la mână, în ceea ce privește formarea guvernului, au existat două propuneri care au eșuat. Ca atare, evident, există o responsabilitate pentru acest eșec.

Eu sunt convins că președintele României dorește ca desemnările domniei sale să aibă succes. Dar era evident că, mai ales cea de-a doua desemnare, un prim-vicepreședinte al Partidului Național Liberal, ales în contra voinței partidului, fără niciun dialog cu Partidul Național Liberal, adică domnul Adrian Veștea, era evident că nu poate avea succes.

Și nici nu cred că acest mod de a face desemnări, în transparent, în ciuda voinței unui partid mare, serios, pro-european din România, trebuie susținut.

Deci stilul celei de-a doua desemnări a fost, pe bună dreptate, primit cu scepticism de o parte foarte largă a societății.

Și chiar și prima desemnare, un coleg pe care eu îl respect, domnul Tomac, dar, repet, din partea unui partid fără niciun mandat parlamentar, fără reprezentare parlamentară. De asemenea, nu era o soluție naturală și firească.

Amenințările AUR din timpul negocierilor

Bun, dar în cazul acesta, să înțelegem că președintele și PSD-ul ar agrea o altă persoană ca propunere de prim-ministru? Adică ei ar fi de acord să facă o colaborare cu PNL-ul, dar fără dumneavoastră, ci cu domnul Nazare?

La nivelul partidelor, e nevoie să discutăm pe urgențele României, să vedem care sunt lucrurile pe care un guvern trebuie să le facă și discuțiile despre persoane și funcții trebuie să fie după aceea, după ce există un numitor comun privind prioritățile guvernării.

Dacă începem discuția despre funcții, ne blocăm.

Deci, la nivelul partidelor, cred că ar fi bine ca în următoarele săptămâni, în liniște, să existe o discuție privind o bază, un numitor comun, care sunt urgențele țării și cine și le asumă.

Iar din partea președintelui României, cred că ar fi bine să avem cât mai multe consultări oficiale și formale cu partidele parlamentare.

Situația este complicată, ne aflăm într-o situație de blocaj, iar un blocaj instituțional și politic de o asemenea anvergură nu poate fi rezolvat printr-o negociere sau printr-o consultare de o oră.

Este nevoie de zeci de ore de discuții, de negocieri și cred că firesc ar fi să existe mai multe consultări și mai multe discuții, mai ales de vreme ce această etapă a consultărilor cu partidele parlamentare este specificată în mod clar în Constituția României și în Parlamentul European – când negociem majorități pentru legi, negociem câteodată sute de ore.

Deci, cred că ar fi bine să existe mai multe consultări cu toate partidele parlamentare în vederea găsirii unei soluții.

Credeți că președintele ar trebui să le medieze? Vă întreb asta pentru că cei de la AUR, de exemplu, se pregătesc de o acțiune de suspendare a președintelui. Sigur, ei sunt în opoziție, vor să ajungă la putere, vor anticipate și așa mai departe. Dar ei consideră că președintele a încălcat Constituția, nefăcând asta.

În ceea ce privește o eventuală suspendare a președintelui, aici vreau să fiu foarte clar: ea nu se justifică, este incorectă și ar fi periculoasă pentru România.

Constituția este foarte clară. Președintele poate fi suspendat în cazul unor încălcări grave ale Constituției. Nu există încălcări grave ale Constituției de către președintele României.

Ce încearcă să facă cei de la AUR este să facă un joc politic din această suspendare. Ori, practic, suspendarea este o procedură excepțională pentru cazul în care președintele României încalcă grav Constituția. Neîncălcând grav Constituția, e clar că nu există o bază pentru suspendare.

Trivializarea, banalizarea acestei proceduri excepționale a suspendării este o greșeală, destabilizează România, transmitem un mesaj prost în societate, dar și partenerilor externi.

Am avut două suspendări nejustificate ale președintelui României, în anii 2007 și 2012. Acele suspendări nu au făcut bine României.

De exemplu, suspendarea din anul 2012 s-a produs într-un moment în care România aproape reușise să intre în spațiul Schengen. Prin acea suspendare, partenerii noștri externi au pierdut încrederea în autoritățile române și aderarea României la spațiul Schengen a avut loc 11 ani mai târziu.

Deci am pierdut cel puțin 10 ani de zile în aderarea la spațiul Schengen, ca urmare a acelui asalt instituțional.

Credeți că din cauza asta nu am intrat în spațiul Schengen? Au fost mai multe, probabil…

E clar că acea procedură, atunci, intempestivă, de suspendare nejustificată a președintelui României, în anul 2012, a dus la pierderea încrederii partenerilor europeni în România.

Și au fost o serie de discuții privind funcționarea statului de drept în România atunci și nu ne-a făcut bine în cadrul procedurii de aderare la spațiul Schengen.

Și da, a fost unul dintre motivele pentru care aderarea la spațiul Schengen, care era într-o etapă aproape finală în anul 2012, a fost practic suspendată și am aderat doar cu 13 ani mai târziu.

Bun, acum revenind la negocieri, au loc negocieri și în momentul acesta? Săptămâna asta s-au mai întâlnit reprezentanții partidelor?

Discuții... Săptămâna trecută a existat o tentativă de negociere a unui acord politic, unde viziunile între Partidul Social Democrat, pe de o parte, și USR, UDMR și Partidul Național Liberal, de cealaltă parte, au fost fundamental diferite.

Reprezentanții noștri au mers cu idei concrete pentru un acord politic care să fie semnat în vederea susținerii unui guvern minoritar, cu măsuri concrete de reformă necesare.

Colegii de la PSD nu au dorit o astfel de discuție detaliată. Și-ar fi asumat doar un pic de vorbă goală care să le permită să guverneze cum doresc după aceea.

Pe scurt, PSD-ul a vrut un cec în alb. Partidele care guvernează țara și care știu care sunt urgențele țării au vrut să discute concret despre aceste urgențe.

Săptămâna aceasta nu au mai avut loc astfel de negocieri formale, oficiale. Săptămâna aceasta, guvernul interimar a fost concentrat pe adoptarea măsurilor pentru deblocarea primilor bani din PNRR.

În ultima zi a sesiunii parlamentare, ați văzut, au fost adoptate o serie de legi care ne-au permis deblocarea a 2,7 miliarde de euro din PNRR.

Deci, săptămâna trecută au existat tentative de discuții oficiale, formale. Săptămâna aceasta, nu.

Și înțeleg că s-a blocat în momentul în care cei de la PSD nu au fost de acord cu rotativa, adică ar fi vrut ca ei să înceapă rotativa și dumneavoastră să urmați?

Partidul Social Democrat dorește să își repună oamenii pe funcții cât mai rapid, să ajungă la guvernare cu un cec în alb, fără nicio discuție clară despre o eventuală rotație.

Ei doresc să ajungă cu voturile noastre la guvernare și să păstreze guvernarea cât mai mult cu putință. Noi nu putem face asta, mai ales de vreme ce ei au acționat împotriva fostului protocol al coaliției și a acordului de coaliție.

Noi credem că suntem îndreptățiți să nu mai avem încredere în ei. De aceea, PNL și PSD împreună nu se poate. Se poate doar una după cealaltă.

Și da, fiindcă nu mai avem încredere în ei, nu putem să le dăm puterea lor întâi, în schimbul unei promisiuni vagi.

Dacă se decide o rotație a premierilor, atunci primul candidat trebuie să fie cel din partea Partidului Național Liberal, UDMR și USR și noi vom preda guvernarea, dacă agreăm un termen, la termenul respectiv, așa cum, de altfel, și în trecut, la o rotație PNL-PSD, întâi a fost premier PNL și dumnealui, exact conform acordului, și-a dat demisia în anul 2023, pentru ca Marcel Ciolacu să devină prim-ministru și să ne pricopsim cu deficitul de 9,3%.

Ce șanse are varianta Nazare de premier

Totuși, în tot acest timp apare numele domnului Nazare, că, deși dumneavoastră ați fost propus de către cei de la PNL, în principal, domnul Nazare ar fi o variantă cu care PSD-ul să fie de acord. Adică să avem o guvernare condusă de domnul Nazare, în care să facă parte și PSD, și PNL. Există o astfel de posibilitate?

Nu știu ca această posibilitate să fie discutată și agreată de mai multe partide politice.

Cu siguranță, Partidul Național Liberal nu va vota un guvern după chipul și asemănarea Partidului Social Democrat, care să nu fie asumat de Partidul Social Democrat.

Nu vreau să fac acum o comparație între domnul Nazare și desemnările anterioare, dar, dacă intenția PSD-ului este să ne păcălească, nu ne vom lăsa păcăliți.

În ceea ce îl privește pe domnul Nazare, domnia sa, ca ministru al Finanțelor în guvernul condus de premierul Bolojan, evident că a luat măsuri corecte pentru țară și a luat măsurile, repet, sub conducerea premierului Bolojan, care au permis stabilizarea țării.

Domnia sa, nefiind membru al niciunui partid în momentul de față – a fost mulți ani membru al PNL –, dar nu este astăzi membru.

S-a suspendat, dar el tot liberal e, cumva, dar e suspendat pentru că a lucrat la BNR.

Exact, deci domnul Nazare a fost mult timp membru al Partidului Național Liberal, a fost și parlamentar din partea PNL și, când a devenit membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale, practic, a trebuit să-și suspende calitatea de membru PNL. Și astăzi nu este oficial membru al Partidului Național Liberal.

Dar, ca să înțelegem și noi, pentru că în fiecare săptămână apare domnul Nazare, deși nimeni nu-l vede la față. Se vehiculează numele dumnealui. Cine îl propune pe domnul Nazare în tot acest timp? Pe dumneavoastră v-a propus domnul Bolojan. Pe domnul Nazare cine-l propune?

Pe mine m-au propus trei partide – în mod transparent, săptămâna trecută. În conducerile USR, UDMR și ale Partidului Național Liberal s-a decis în mod transparent, în organele de conducere, susținerea candidaturii mele.

În ceea ce-l privește pe domnul Nazare, nu am văzut, în momentul de față, nicio astfel de decizie, dar îndrăznesc să spun: cu cât domnul Grindeanu flutură mai mult o eventuală susținere a domnului Nazare, cu atât îi face mai mult rău domnului Nazare și cu atât mai mulți oameni din societate și colegi din Partidul Național Liberal vor privi cu mai mult scepticism o astfel de discuție.

Dar credeți că poate nu vine de la PSD, totuși. Poate vine de la președinte?

Nu știu asta. Să ne spună domnul președinte.

Până la urmă, aici cred că ar fi o problemă și ar încălca Constituția, dacă ar apărea domnul președinte și ar spune că îl place pe domnul Nazare, pe el l-ar pune prim-ministru.

Domnul președinte e firesc să facă consultări cu partidele, să vadă cine poate întruni majoritatea și după aceea să facă o desemnare pe care să o argumenteze. Cu cât mai transparent, cu atât mai bine.

Deci, dumneavoastră spuneți că nu va exista nicio formulă în care PSD și PNL să mai fie împreună.

Exclud categoric o formulă în care Partidul Național Liberal și PSD-ul să guverneze împreună, ca parte a unei coaliții, așa cum a fost în ultimul an, când PSD-ul a fost cu noi la guvernare, dar ne-a făcut rău în fiecare zi și a încălcat protocolul acelei coaliții.

Dar o variantă în care PSD plus acea grupare cu domnul Veștea o vedeți o astfel de variantă posibilă la guvernare?

Nu știu care este intenția celor câțiva colegi care au fost alături de noi în Partidul Național Liberal.

Apropierea dintre ei și PSD este evidentă. Domnul Veștea a mers în Parlamentul României fără sprijinul Partidului Național Liberal, în condițiile în care Partidul Național Liberal a spus că nu îl poate susține.

Am discutat, am dezbătut asta intern și a fost o decizie cu o majoritate extrem de clară.

Deci a fost o acțiune comună a domnului Veștea, împreună cu câțiva puțini colegi din Partidul Național Liberal, alături de PSD.

Ca atare, da, ne așteptăm ca acești puțini colegi, care au fost alături de noi în partid și care au încălcat prevederile Partidului Național Liberal și deciziile Partidului Național Liberal, și care se cer alături de PSD – da, este realist să ne așteptăm ca aceștia să acționeze și în viitor, în continuare, în interesul PSD-ului și nu în interesul PNL-ului. Și să acționeze alături de PSD.

Echipele partidelor de negociatori

Cine negociază din partea PSD, PNL, UDMR și USR? Puteți să ne spuneți? Că poate ne facem o idee cine sunt oamenii care iau deciziile.

Repet, în momentul de față nu avem un format de negocieri.

Săptămâna trecută au avut loc negocieri, discuții. Săptămâna aceasta, nu.

Noi, Partidul Național Liberal, avem, la congresul de pe 21 iunie, în afară de președintele Bolojan, ales, pe Dan Motreanu ca prim-vicepreședinte, pe domnul Robert Sighiartău ca secretar general și sunt opt vicepreședinți ai Partidului Național Liberal, care au fost aleși la congres.

Deci aceștia sunt cei care, în numele partidului, dacă formatul e mai restrâns, atunci firesc e să fie președintele, prim-vicepreședintele și secretarul general.

Dumneavoastră ați participat la aceste negocieri?

Nu. Deci ați întrebat, vă răspund direct. Nu, nu am participat la nicio rundă de negocieri cu PSD-ul sau cu mai multe partide pentru găsirea unei soluții pentru formarea guvernului.

Pentru că, până la urmă, chiar dacă sunteți vicepreședinte, sunteți propunerea de prim-ministru, iar domnul Grindeanu, întâmplător, e președintele partidului. E și propunerea de prim-ministru.

Repet, nu au existat negocieri după ziua de vineri, când eu am fost propus. Au existat negocieri înainte de ziua de vineri, înainte ca eu să fiu propus.

Deci, să înțelegem că singurele variante în care am putea să avem un guvern, așa cum a apărut informația, pe surse, în august, ar fi cu PSD, dar susținut de PNL, USR și UDMR, care vor intra în opoziție – sau invers?

Exact, în niște condiții extrem de clare, nu în mod necondiționat.

Deci, dacă noi reflectăm la aceste variante și suntem dispuși să lucrăm pe ele, ca scenarii, nu înseamnă că ne-am dat sprijinul – să nu interpreteze cineva că Partidul Național Liberal deja l-a votat necondiționat pe domnul Grindeanu și s-a răzgândit după aceea, fiindcă aceasta este o interpretare greșită și rea voință.

Și care sunt condițiile pe care le pune PNL sau le pune PNL, USR și UDMR? Să înțelegem că v-ați înțeles?

Condițiile sunt de bun-simț și sunt evidente.

În primul rând, finalizarea tuturor reformelor necesare pentru absorbția banilor din PNRR. Mai avem de absorbit 7 miliarde de euro din PNRR. Măsurile adoptate marți, 30 iunie, de către Parlamentul României ne permit absorbția a 2,7 miliarde de euro.

Mai avem aproximativ 4 miliarde de euro. Unele dintre țintele și jaloanele pe care trebuie să le îndeplinim – reforma ANAF, Codul urbanismului, legea salarizării unitare – valorează fiecare dintre aceste reforme între 700 și 900 de milioane de euro.

Ca atare, aceste reforme pe care ni le-am asumat în PNRR sunt necesare pentru a absorbi aceste 4 miliarde.

Doi la mână: Programul european de apărare SAFE, un nou fond european de apărare de 150 de miliarde, din care România este unul dintre principalii beneficiari.

Avem, după cum știm, 16 miliarde de euro alocate. Și aici, Guvernul trebuie practic să ratifice acordul de împrumut cu Comisia Europeană, pentru a primi o prefinanțare de 2,5 miliarde de euro.

Cu această prefinanțare, contractele pot începe să se desfășoare, pot începe investițiile, achizițiile, lucrările. De asemenea, un lucru important pentru țară.

Și aici, pe programul SAFE, avem un mic semn de întrebare privind-l pe domnul Grindeanu, de vreme ce, ne aducem aminte, a depus o contestație la Curtea Constituțională în urmă cu câteva luni.

Deci, credeți că dacă ar ajunge domnul Grindeanu cu guvernul dumnealui, PSD la putere, nu s-ar mai pune problema împrumutului prin SAFE? Ar fi în pericol?

Nu cred că este atât de iresponsabil pentru a acționa împotriva siguranței cetățenilor români. Dar trebuie să știm exact că va face tot ce ține de dumnealui să implementeze rapid și accelerat acest program european de apărare.

România este al doilea cel mai mare beneficiar, după Polonia, cu 16 miliarde de euro. Primim pentru acest program de apărare din partea Uniunii Europene mult mai multe fonduri decât primesc state mai mari decât noi: Franța, Italia, Spania, Germania, toate primesc mai puțini bani.

Noi suntem un mare câștigător al acestui program; aderarea la OECD și după aceea toate măsurile de reformă, care într-un fel au dus la căderea guvernului Bolojan: reforma administrației publice, unde e nevoie de un audit general, reforma companiilor de stat, îndreptarea situației din domeniul energetic.

Toate aceste lucruri trebuie făcute, fiindcă dacă nu sunt făcute, costă bani, afectează negativ oamenii, împovărează guvernarea.

Toate aceste lucruri trebuie să fie partea acordului de guvernare.

Deci, dumneavoastră asta le cereți celor de la PSD? Ei ce vă cer dumneavoastră, celor de la PNL, USR și UDMR, ca să vă voteze ei?

Ei nu au discutat până acum condiții în care ar vota un guvern. Ei spun că doresc ca noi să îi votăm pe ei.

Și aceasta este, într-adevăr – întrebarea dumneavoastră importantă, fiindcă acesta este într-adevăr un punct în care negocierile s-au blocat.

Noi am spus – Partidul Național Liberal, USR și UDMR au de altfel mai mulți parlamentari împreună decât are PSD-ul singur.

Avem 166 de parlamentari, ei au 127. Ca atare, e firesc să negociem pe picior de egalitate. Nu ar fi firesc ca PSD-ul să ne trateze cu superioritate.

PSD-ul e un partid care a obținut 23% la ultimele alegeri parlamentare, nu 51%, și acum are un sprijin popular de aproximativ 13, maximum 15%, conform tuturor sondajelor credibile, serioase de opinie.

Și am văzut inclusiv la guvernele Tomac și Veștea: PSD-ul nu mai are capacitatea pe care o avea în trecut de a genera majorități în Parlamentul României.

Deci, noi vrem o negociere serioasă, pe picior de egalitate, și vrem principiul reciprocității. Iar ei, practic, nu au fost dispuși să își asume sub nicio formă susținerea unui guvern al Partidului Național Liberal cu USR și UDMR.

Ei au venit și ne-au spus: „Vrem să ne votați, să ne aduceți la putere în orice condiții”, iar noi asta nu putem face.

Și dumneavoastră atunci le-ați impus niște condiții și acolo s-a blocat totul.

Am propus niște condiții pe care ei nu au fost dispuși să le discute în mod serios și de acolo decurge blocajul pe care îl avem, într-adevăr, de o săptămână.

USR și condiția pusă de PSD

Înțeleg că a fost o condiție pusă de cei de la PSD să vă lepădați de USR. Se pune problema așa? Ei au propus să vă lepădați de USR?

Am văzut cu toții declarațiile în spațiul public, declarațiile belicoase ale PSD-ului la adresa USR-ului.

Vreau să spun următorul lucru: noi, Partidul Național Liberal, decidem pe cine avem în fruntea noastră și noi decidem cine ne sunt partenerii politici, cum acționăm și alături de cine.

Au trecut vremurile în care deciziile privind viitorul Partidului Național Liberal se luau în sediul PSD. Ca atare, indiferent ce vise ar avea PSD-ul privind Partidul Național Liberal, vă spun foarte clar, ele nu vor deveni realitate.

Noi vom decide pe ce drum va merge Partidul Național Liberal de acum încolo.

În ceea ce privește relația dintre Partidul Național Liberal și USR, vă spun următorul lucru: am înțeles și noi că Partidul Social Democrat încearcă să creeze diviziuni între Partidul Național Liberal și USR.

Nouă vin și ne spun: „Știi, domnul Bolojan ar useriza PNL-ul.” Nimic mai fals.

În USR merg și spun: „Domnul Bolojan penelizează USR-ul.” Încearcă să creeze acest deranj între PNL și USR.

Nouă ne spuneau în ultimele săptămâni că USR-ul e deja cu un pas la guvernare și că ar fi susținut guvernele Tomac și Veștea, lucru care s-a dovedit fals.

USR-ului mergeau și spuneau: „PNL-ul e spart, jumătate din PNL deja e la guvernare alături de PSD, veniți și voi să nu rămâneți pe margine.”

Deci încearcă să separe Partidul Național Liberal de USR. Au eșuat în ultimele săptămâni, vor eșua și în viitor.

Președinții celor două partide, domnul Bolojan și domnul Fritz, au o relație de încredere, de bună colaborare. Avem obiective comune privind modernizarea României și PSD-ul nu va reuși să ne dezbine.

Eu nu întâmplător întrebam asta, pentru că UDMR a lăsat să se înțeleagă că e posibil ca pentru a avea o colaborare mai bună și pentru a vă înțelege și pentru a da un guvern, să se renunțe la prezența USR într-o posibilă guvernare.

Nu pot să vorbesc în numele UDMR, dar am văzut câteva lucruri privind UDMR-ul în ultima perioadă.

Am văzut că UDMR-ul ia deciziile privind propriul partid, de sine stătător, în funcție de ceea ce e bine pentru UDMR și e foarte corect că fac asta. Unu la mână.

Doi la mână, am văzut că colegii de la UDMR s-au poziționat foarte clar alături de USR și de Partidul Național Liberal pentru a rămâne în mod responsabil la guvernare ca parte a actualului guvern minoritar.

Colegii de la UDMR nu au susținut aventura politică a PSD și AUR cu moțiunea de cenzură.

Colegii de la UDMR nu au susținut aventura politică numită Adrian Veștea alături de PSD, s-au poziționat în mod responsabil și am văzut și linia roșie trasată în mod justificat de colegii de la UDMR privind cooperarea cu AUR.

Ori PSD-ul acționează, vedem, împreună cu AUR, au acționat împreună la adoptarea legii bugetului de stat și evident că se coordonează.

Și cred că colegii de la UDMR văd această colaborare toxică dintre PSD și AUR. Este toxică pentru România, dar este și mai periculoasă pentru UDMR.

Deci, repet, nu pot să vorbesc în numele UDMR, ei iau propriile decizii cu seriozitate, cum au făcut-o și în această perioadă, dar nu cred că UDMR-ul va fi parte a unui aranjament intransparent, toxic al PSD-ului cu AUR.

Rolul AUR, SOS, POT în negocieri

Ne apropiem de final. Voiam să vă mai întreb, apropo de cei de la AUR, considerați că este cordonul sanitar creat doar pentru cei de la AUR sau și pentru SOS, POT, grupurile care s-au desprins din AUR, SOS și POT sau ar trebui cordonul sanitar să-i cuprindă pe toți aceștia?

Păi, în primul rând, SOS este partidul doamnei Șoșoacă, care în mod regulat merge în Rusia. Când nu este la Moscova, e la Sankt Petersburg.

Tocmai ați cooptat un om din SOS în acest partid.

Care înțeleg că nu a fost de acord cu doamna Șoșoacă, s-a distanțat de ea și nu a fost de acord și nu este de acord cu toate lucrurile pe care dumneaei le-a făcut.

Evident că listele acestor partide mici au fost făcute în mod intempestiv, înainte de alegeri. Unele dintre aceste partide nici măcar nu s-au așteptat să intre în Parlamentul României și nu toți oamenii de acolo neapărat au gândit la fel.

Dar linia partidului, linia SOS, e o linie clar iresponsabilă, anti-europeană, pro-rusă și de aceea trebuie să existe un cordon sanitar privind acel partid, niciun fel de dialog cu conducerea acelui partid.

Repet, nu avem nimic în comun. Ei repetă narativul pro-rus. Noi dorim o Românie puternică, pro-europeană.

S-a negociat cu ei, atunci când era moțiunea s-a negociat. Era domnul Fenechiu, spunea că sunt niște oameni de ispravă acolo.

Probabil a negociat cu câțiva colegi pe care i-a identificat a fi mai serioși, dar niciodată cu conducerea acestor partide.

Iar în ceea ce privește AUR, cred că trebuie cu toții să înțelegem: AUR dorește slăbirea instituțiilor României, dorește slăbirea Uniunii Europene. AUR este complet împotriva modului de guvernare bazat pe reguli, bazat pe legi, bazat pe alegeri libere, bazat pe presă liberă.

Ca atare, AUR este un partid al asaltului, cu care noi nu avem nimic în comun, nu colaborăm cu ei, nu colaborăm în viitor.

Și, da, cred că trebuie să existe un cordon sanitar. Cred că un fost premier desemnat a greșit încercând să negocieze voturile AUR.

Deci, din acest punct de vedere, nicio colaborare cu AUR și nicio colaborare cu sateliții săi populiști, extremiști, anti-europeni – SOS, POT.

Ultima întrebare, pe scurt, pentru că avem agreat un timp. Dacă ar fi vorba să se negocieze cu acele grupuri, în toamnă, se va negocia cu ele în anumite condiții și în cazul în care AUR ar ajunge la putere, considerați și dumneavoastră – cum consideră foarte mulți dintre români – că ar fi ocazia să ne dăm seama dacă este sau nu o soluție pentru România?

E o întrebare justificată și importantă.

Am văzut în câteva țări europene că partide extremiste populiste au ajuns la guvernare și am văzut că a ieșit mereu rău pentru țările respective. Cel mai bun exemplu a fost Grecia, care era la un pas de a ieși din zona euro când a avut un partid extremist la guvernare.

Ca atare, eu știu că o guvernare AUR ar fi o guvernare foarte rea pentru România. Sper ca oamenii să înțeleagă acest lucru, fără a fi nevoiți să trecem prin acest experiment.

Mi-aș dori să învățăm din greșelile altor state și să nu repetăm și noi această greșeală, fiindcă știu sigur că, dacă am avea AUR la guvernare, ne-ar părea foarte rău după aceea, fiindcă știm că ar duce România într-o criză economică și socială, în care fiecare cetățean ar avea de suferit.

Aș prefera, repet, să învățăm din greșelile altora și să nu trecem prin acest coșmar.

Aș prefera să înțelegem înainte că AUR este un partid care nu are soluții pentru întărirea României și nu merită să guverneze țara noastră.