SUA şi Rusia, negocieri cu armele pe masă ANALIZĂ

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Nave aliate în marea Mediterană
Nave aliate în marea Mediterană

SUA s-au oferit să organizeze un summit între Joe Biden şi Vladimir Putin ca un ultim efort de a opri alunecarea către un nou război în Europa, în timp ce Rusia a continuat să-şi consolideze forţele de-a lungul graniţei cu Ucraina şi a anunţat noi exerciţii navale în Marea Neagră. În acelaşi timp, Pentagonul a anunţat lansarea unui exerciţiu naval pe scară mare al NATO în Marea Mediterană cu participarea portavionului american USS Harry Truman.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken , a declarat că Washingtonul şi aliaţii săi sunt gata să răspundă în scris săptămâna viitoare la cererile Rusiei privind viitorul NATO şi al securităţii europene, despre care Moscova a spus că trebuie abordate pentru a evita să ia „măsuri militare”. Dar, vorbind la Geneva, unde a purtat discuţii cu omologul său rus Serghei Lavrov, Blinken a repetat poziţia SUA şi a NATO că nu ar putea exista încă niciun compromis cu privire la problema centrală a dreptului Ucrainei şi altor ţări de a adera la NATO în viitor, scrie The Guardian.

Oferta unui summit a venit după o confruntare de câteva săptămâni pe tema Ucrainei , aflată în pragul unei faze cruciale şi potenţial violente, cu îngrijorări tot mai mari că Europa ar putea fi din nou cuprinsă de război.

Preşedintele american Joe Biden, susţinut de întreaga putere simbolică a alianţei occidentale, este blocat într-o confruntare cu preşedintele rus Vladimir Putin, care foloseşte Ucraina ca ostatic pentru a încerca să forţeze SUA să renegocieze rezultatul stabilit al Războiului Rece. Niciunul nu clipeşte. A face acest lucru poate fi imposibil, având în vedere mizele politice uriaşe pe care ambii au pariat.

Cele două puteri nucleare de top ale lumii se duelează în cel mai tensionat test de voinţă de la căderea Uniunii Sovietice. O invazie a Rusiei în Ucraina ar putea declanşa cea mai mare ciocnire a armatelor convenţionale din Europa de la al Doilea Război Mondial. În joc pentru americani se află credibilitatea Occidentului, percepţiile despre puterea globală a SUA şi posibilitatea unor consecinţe secundare - de exemplu, o creştere a preţurilor la energie, alimentată de criză, scrie CNN.

Moscova, exerciţii navale majore în Marea Mediterană şi Marea Neagră

 În timp ce discuţiile de la Geneva erau în desfăşurare, Rusia a intensificat presiunea militară asupra Ucrainei, anunţând exerciţii navale majore care vor include 140 de nave din toate flotele ţării şi vor include exerciţii în Marea Mediterană şi Marea Neagră.

Şase nave ruseşti de debarcare au plecat din Marea Baltică săptămâna aceasta şi se crede că se îndreaptă spre Ucraina, ameninţând cu un atac amfibiu pe coasta de sud a Ucrainei dacă Rusia decide să atace.

Serviciile secrete ucrainene au acuzat Rusia că a recrutat mercenari pentru a-i trimite peste graniţă şi că a introdus deja peste 7.000 de tone de combustibil, mai multe tancuri şi artilerie grea.

Blinken a spus că SUA au oferit asistenţă militară de 650 de milioane de dolari şi continuă să furnizeze mai multe echipamente defensive. Semnalând temerile ţărilor din regiune, Estonia, Letonia şi Lituania au declarat vineri că vor trimite rachete antitanc şi antiaeriene pentru a permite Ucrainei să se apere, în timp ce guvernul ceh a declarat că ia în considerare cererea Ucrainei de muniţie.

Administraţia Biden a continuat să insiste că este deschisă negocierilor pentru dezamorsarea tensiunilor. În declaraţiile sale către presă după întâlnirea cu Lavrov, Blinken a spus că schimbul a fost „franc şi de fond” şi ar trebui să conducă la discuţii ulterioare, inclusiv la cel mai înalt nivel.

„I-am spus că în urma consultărilor pe care le vom avea în zilele următoare cu aliaţii şi partenerii, anticipăm că vom putea împărtăşi cu Rusia preocupările şi ideile noastre mai detaliat şi în scris săptămâna viitoare şi am convenit să alte discuţii după aceea”, a spus Blinken.

„Dacă se va dovedi util şi productiv ca cei doi preşedinţi să se întâlnească, să discute, să se implice, să încerce să ducă lucrurile mai departe, cred că suntem pe deplin pregătiţi să facem asta”, a adăugat secretarul de stat. „Preşedintele Biden s-a întâlnit aici, la Geneva, cu preşedintele Putin. A vorbit cu el la telefon sau prin videoconferinţă de mai multe ori. Şi dacă concluzionăm, iar ruşii concluzionează, că cel mai bun mod de a rezolva lucrurile este printr-o conversaţie ulterioară între ei, cu siguranţă suntem pregătiţi să facem asta.”

Lavrov a numit discuţiile de la Geneva „constructive şi utile”.

„Nu pot spune dacă suntem pe drumul cel bun sau nu”, a declarat ministrul rus de externe reporterilor. „Vom înţelege asta când vom primi răspunsul scris al SUA la toate propunerile noastre

Surse britanice au indicat că secretarul britanic al apărării, Ben Wallace, va merge probabil la Moscova pentru a se întâlni cu omologul său rus Serghei Şoigu pentru discuţii despre Ucraina şi situaţia de securitate din Europa în zilele următoare. Ar fi prima întâlnire dintre miniştrii apărării britanici şi ruşi din 2013.

Şhoigu îl invitase pe Wallace în capitala Rusiei, o contraofertă la propunerea ministrului britanic de a se întâlni la Londra. „Secretarul apărării este bucuros că Rusia a acceptat invitaţia de a discuta cu omologul său”, a spus o sursă britanică, recunoscând că ultimul bilateral a avut loc în Marea Britanie.

Wallace, a adăugat sursa, „a fost clar că va explora toate căile pentru a atinge stabilitatea şi soluţionarea crizei din Ucraina. Suntem în comunicare cu guvernul rus”.

Între timp, o delegaţie de parlamentari britanici a vizitat prima linie ucraineană din estul ţării. Au ajuns la 100 de metri de poziţiile separatiste pro-ruse din Avdiivka , chiar în afara oraşului Doneţk, condus de separatiştii pro-ruşi. Deputaţii au inclus doi laburişti şi trei conservatori din comitetul restrâns pentru afaceri externe.

Parlamentarul laburit Chris Bryant a spus că este clar că orice atac rusesc va întâmpina rezistenţa ucraineană, adăugând că a auzit „salve de foc îndepărtate” în timpul călătoriei sale.  „Am avut impresia foarte puternică că o invazie va fi enorm de costisitoare în ceea ce priveşte vieţile ruşilor. Ucrainenii par hotărâţi”, a spus el.

Bryant a spus că comandanţii militari ucraineni au evaluat că Rusia are o fereastră de patru săptămâni pentru a lansa o operaţiune militară. O invazie la scară largă ar necesita ca Putin să dubleze cei 100.000 de soldaţi ruşi deja staţionaţi la graniţele cu Ucraina, a spus el.

Vineri dimineaţă, Rusia a părut să-şi întărească poziţia înaintea discuţiilor de la Geneva. Ministerul său de Externe a declarat că Moscova caută garanţii din vest care să includă prevederi care cer forţelor NATO să părăsească România şi Bulgaria, ţări care au aderat în 2004.

NATO a respins cererea vineri, spunând că alianţa „nu va renunţa la capacitatea noastră de a ne proteja şi a ne apăra reciproc”.

„Respingem orice idee despre sfere de influenţă în Europa”, a spus Oana Lungescu, purtătorul de cuvânt al NATO. „Vom răspunde întotdeauna la orice deteriorare a mediului nostru de securitate, inclusiv prin consolidarea apărării noastre colective. NATO este vigilentă şi continuă să evalueze necesitatea de a consolida partea de est a alianţei noastre.”

Washingtonul şi aliaţii săi au promis în mod repetat consecinţe „grave”, cum ar fi sancţiuni economice – deşi nu acţiuni militare – împotriva Rusiei, dacă ar urma o invazie a celor 100.000 de soldaţi care au fost poziţionaţi lângă graniţa cu Ucraina de săptămâni.

Separat, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a invitat Rusia să participe la o doua şedinţă a consiliului NATO-Rusia în care alianţa va prezenta planuri detaliate privind măsurile de consolidare a încrederii şi controlul armelor, inclusiv rachetele intermediare şi războiul cibernetic.

Joi, Liz Truss , secretarul de externe al Regatului Unit, a avertizat Rusia că orice invazie a Ucrainei nu va duce decât la un dezastru de amploarea războiului sovietico-afgan. Vorbind la Institutul Lowy din Sydney, Australia, Truss a încadrat conflictul din Ucraina ca parte a unei dispute mai ample între ceea ce ea considera state liberale şi autocraţii, inclusiv Rusia şi China .

Ea l-a îndemnat pe Putin să „renunţe şi să se retragă din Ucraina înainte de a face o greşeală strategică masivă”. Kremlinul, a spus ea, „nu a învăţat lecţiile istoriei” şi o „invazie va duce doar la o mlaştină teribilă şi la pierderi de vieţi omeneşti, aşa cum ştim din războiul şi conflictul sovieto-afgan din Cecenia ”.

Pentagonul anunţă un exerciţiu naval la scară mare al NATO în Marea Mediterană

Pentagonul a anunţat vineri lansarea unui exerciţiu naval pe scară mare al NATO în Marea Mediterană, luni, cu participarea portavionului american USS Harry Truman, în plină tensiune cu Rusia care a anunţat şi ea manevre navale în acelaşi moment, scrie AFP.

"Neptune Strike 22 va dura până la 4 februarie şi are scopul de a demonstra capacitatea NATO de a integra forţa de lovitură maritimă sofisticată a unui grup aeropurtat în sprijinul eforturilor de descurajare şi apărare ale Alianţei", a anunţat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby.

El a dat asigurări că acest exerciţiu este în pregătire din 2020 şi că nu are nimic de-a face cu tensiunile actuale din jurul Ucrainei, deşi Neptune Strike 2022 nu figura pe lista exerciţiilor prevăzute în 2022 publicată la 14 decembrie de NATO pe site-ul său.

"Exerciţiul în sine nu este conceput pentru a contracara genul de scenarii care ar putea apărea în jurul Ucrainei", a afirmat el. "Este într-adevăr un exerciţiu naval al NATO (...) destinat să testeze o gamă largă de capacităţi navale pe care dorim să ne asigurăm că le vom consolida în continuare", a adăugat purtătorul de cuvânt.

Rusia a anunţat joi exerciţii navale de amploare din toate direcţiile. Peste 140 de nave de război şi aproximativ 10.000 de militari vor lua parte în lunile ianuarie şi februarie la aceste exerciţii desfăşurate în apele Mării Mediterane, ale Mării Nordului, în Marea Ohotsk, în partea de nord-est a Oceanului Atlantic şi în Oceanul Pacific.

John Kirby a recunoscut că situaţia tensionată cu Rusia a suscitat dezbateri cu aliaţii cu privire la desfăşurarea acestui exerciţiu naval. "După discuţii cu aliaţii noştri din NATO, s-a decis să mergem mai departe", a precizat el.

USS Harry Truman şi grupul său aeronaval au sosit în Marea Mediterană la 14 decembrie.

Portavionul urma să se alăture zonei de operaţiuni a Comandamentului Central (CENTCOM), dar secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a decis la sfârşitul lui decembrie să îl ţină în Marea Mediterană pentru a-i "linişti" pe europeni în faţa fricţiunilor cu Rusia.

Fără a menţiona tensiunile din jurul Ucrainei, unde Kievul şi aliaţii săi occidentali acuză Moscova că a desfăşurat 100.000 de soldaţi la frontierele ţării în aşteptarea unei posibile invazii, Pentagonul a subliniat că această schimbare de itinerariu "reflectă necesitatea unei prezenţe continue în Europa".

SUA



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite