Mai mult, studiile au demonstrat că fostul vice-preşedinte Joe Biden, contracandidatul său, îl domină în sondaje constant de la începutul lui 2019, şi că avansul său mediu de 6% poate fi unul decisiv în cursa ce se anunţă. Discuţiile din interiorul staff-ului de campanie al actualului preşedinte american marchează aceeaşi îngrijorare, de unde nevoia ca, în perioada următoare, atacurile cele mai directe şi mai grave să se lanseze la adresa candidatului democrat într-un adevărat Jihad al publicităţii negative.

Sondajele teribile subminează şansele de realegere ale lui Trump

Ultimul sondaj al săptămânii care a trecut – făcut de Universitatea Monmouth - arată, la nivel naţional, că vicepreşedintele Joe Biden are 50% din opţiunile de vot şi doar 41% actualul preşedinte. Dacă în sondaj apare şi Justin Amash, un independent fost republican din Camera Reprezentanţilor care e posibil să candideze susţinut de Partidul Libertarian, scorul arată 47% pentru Biden, 40% pentru Trump şi 5% pentru Amash.

De altfel, media sondajelor de opinie din luna aprilie îl arată pe Joe Biden, candidatul Democrat, cu 6% peste Donald Trump în votul popular. De altfel majoritatea – media sondajelor din fiecare lună, începând cu ianuarie 2019 arată diferenţa de 6%, care a rămas neschimbată, în ciuda evenimentelor publice în care au fost implicaţi cei doi, în ciuda campaniilor sau a preocupărilor generale. Statisticile americane susţin că vorbim astăzi despre cea mai stabilă diferenţă care există între un contracandidat şi preşedintele în exerciţiu din 1944 până astăzi, fapt ce marchează o caracteristică absolută şi incontestabilă a sondajelor.

Acest lucru nu înseamnă în nici un caz că fostul vicepreşedinte Biden l-a bătut deja pe preşedintele Donald Trump. Schimbări de situaţie au mai fost, iar Donald Trump însuşi a reuşit anul trecut o revenire în intervalul mai-noiembrie de 5%, câştigând alegerile deşi a pierdut votul popular cu 2%, adică peste 3 milioane de voturi în favoarea contracandidatei sale Hillary Clinton. Însă, după cum se ştie, sistemul american are particularităţile ce derivă din Constituţie şi din aranjamentul iniţial la crearea Statelor Unite, respectiv o reprezentare proporţională fixă a numărului de electori în fiecare stat (plus câteva particularităţi în 2 state) pe care şi-i adjudecă cel mai bine plasat dintre candidaţi.

Astfel că, în afara unor state mai degrabă clar adjudecate – cele de pe coastele americane, mai cosmopolite, pentru democraţi, cele din interiorul teritoriului, din America profundă şi din sud mai republicane - rămân un număr de state care îşi schimbă regulat culoarea şi care sunt principalele ţinte de campanie. Aşa numitele swing states sunt cele decisive în alegerile americane prezidenţiale. Iar Joe Biden le câştigă astăzi pe toate!

În plus, trebuie menţionat că ultimele date despre şomajul în Statele Unite, căderea burselor şi situaţia economică arată că 14,7% din forţa de muncă activă, mai mult de 20 de milioane de americani, s-au înregistrat ca şomeri de la izbucnirea actualei crize, o veste foarte proastă pentru orice preşedinte în funcţie în faţa unor alegeri, iar revenirea nu se anunţă tocmai avantajoasă, estimarea anunţând că nu vor putea fi scăzute procentele şomerilor sub 8-9 %, chiar cu reluarea din plin a economiei americane azi.


FOTO EPA-EFE

Opinii puternice şi formate limitează spaţiul pentru câştigarea votanţilor celuilalt candidat

O altă veste proastă pentru Donald Trump vine şi din stabilitatea voturilor la cei doi contracandidaţi, şi stabilitatea opiniilor deja constituite despre ei. Media sondajelor din sfârşitul lui mai până azi, Grinnell College/Selzer şi CompanyFox News şi Monmouth University arată că 27% dintre votanţi au percepţii foarte favorabile despre preşedintele Trump iar 42% opinii foarte nefavorabile. Este varianta cea mai dură şi un record în sondaje pentru că nu mai puţin de 69% dintre votanţi au deja opinii foarte clare şi solide despre preşedintele în exerciţiu, cu un deficit major nefavorabil de 15%. Este un record din 1980, de când a început să se adreseze această întrebare pentru a identifica spaţiul de manevră al candidaţilor.

Nu în mod întâmplător, recordul anterior era deţinut tot de către Trump la precedenta campanie din 2016, dar cu o cu totul altă repartiţie între opinii pozitive şi negative. Joe Biden are, în aceleaşi sondaje, numere importante dar mult inferioare lui Trump. La el doar 46% dintre votanţi au opinii puternice, dintre care 18% foarte favorabile şi 28% foarte nefavorabile.

Aceste date – favorabile per total lui Biden, cu 6% media şi 9% la ultimul sondaj avans faţă de Trump - sunt în măsură să definească tipul de campanie ce urmează pentru a da câştig de cauză celor doi candidaţi. Dacă pentru Joe Biden, o campanie anostă şi cvasiinvizibilă, fără mari veleităţi, deci şi fără oportunităţi majore de a greşi, a adus lucrurile aici, la Donald Trump, orice tip de campanie îl menţine aproximativ în acelaşi perimetru, lumea având părerea formată, care este puternic negativă. În schimb, ţinta reală a preşedintelui şi campaniei sale devine, evident, Joe Biden.

Astfel, cifrele arată şi că Trump va lua 90% din voturile foarte favorabile pentru el şi Biden 90% din cele foarte nefavorabile lui Trump. Donald Trump devine referenţialul, dar Joe Biden e ţinta pentru a putea, eventual, schimba lucrurile. În 2016, situaţia arăta că nivelul voturilor era 80% în ambele direcţii când Hillary Clinton era contracandidatul.

Combinate, avansul constant de 6% şi raportul foarte favorabil/foarte nefavorabil, dar şi capacitatea lui Donald Turmp de a recupera, probată în bătălia prezidenţială pentru primul său mandat, în 2016, de 5%, anunţă o posibilitate statistică în favoarea actualului preşedinte, dacă reface traseul de acum 4 ani, recâştigă 5% din cele 6% media avansului lui Biden şi câştigă alegerile americane chiar dacă pierde votul popular cu 1%. Dar asta se poate întâmpla doar în cazul Miracolului Trump.

Americanii nu au încredere în sondaje, deşi au avut dreptate în 2018 şi Democraţii au câştigat alegerile la Cameră

Dacă susţinătorii preşedintelui mizează din nou pe Miracolul Trump, lucrurile nu sunt atât de favorabile în această direcţie. Dacă sondajul Ipsos Reuters de săptămâna trecută arăta, că media generală, 45% la 39% pentru Biden, deci marja de 6% medie, cu fostul vicepreşedinte în faţă cu o marjă mai mare decât era Hillary Clinton la începutul perioadei alegerilor din 2016, totuşi încrederea în victoria candidatului democrat e redusă.

Astfel, o medie de 55% dintre votanţi cred că Trump va câştiga alegerile de anul acesta în faţa lui Biden, aşa cum s-a întâmplat în mod constant şi în februarie, în sondajul Fox News, şi în septembrie 2019, în sondajul Marist College. Este fără precedent, istoria sondajelor arătând că alegătorii au întotdeauna dreptate şi indică cu acurateţe cine va câştiga alegerile americane. Numai că acest lucru nu s-a aplicat la Trump, în 2016, când toţi o indicau pe Hillary Clinton primul preşedinte femeie şi aceasta a pierdut.

Însă nici în 2018, la alegerile de la jumătatea mandatului, sondajele au arătat că, deşi era clară victoria democraţilor pentru Camera Reprezentanţilor, alegătorii au indicat că Republicanii şi Trump vor câştiga, cu 50% la 44% din opinii. Totuşi, la acea dată, Democraţii erau favoriţi cu peste 11% în faţa Republicanilor în aceleaşi sondaje. Pe alegerile generale, alegătorii nu s-au înşelat de când Gallup face sondaje, din 1946. Şi totuşi Republicanii au pierdut, iar Democraţii au câştigat majoritatea în Camera Reprezentanţilor, iar Nancy Pelosi a preluat şefia Camerei, spre nemulţumirea preşedintelui Trump.


Joe Biden FOTO EPA-EFE

Miracolul Trump şi jihadul împotriva lui Biden

Deci în 2018, Miracolul Trump nu a funcţionat, însă Trump nu era atunci pe buletinul de vot. Pentru alegătorii americani putea fi o indicaţie clară de refacere a încrederii în sondaje şi în propriile opţiuni. Totuşi, acest lucru nu s-a întâmplat încă, iar mirajul Miracolului Trump dăinuie în opinia publică şi în spaţiul virtual, cu precădere. Impactul poate fi important pentru prezenţa eventuală la vot a celor cu păreri mai puţin puternic formate pentru Biden şi care nu au o opinie negativă despre Donald Trump.

Cât despre perspectiva noilor votanţi, care ar putea veni pentru a suplini rămânerea acasă a celor dezamăgiţi sau neconvinşi pe deplin ai lui Biden, şansa este redusă de această dată. Miracolul Trump şi acţiunile Cambridge Analytica au funcţionat acum 4 ani, acum însă e puţin probabil ca întreaga maşinărie a campaniei Trump să aibă de unde aduce noi votanţi, darămite să-i determine pe votanţii democraţi să stea acasă. Democraţii au învăţat lecţia, şi votanţii lor, iar perspectivele ca şi echipa lui Biden să utilizeze toate resorturile găsirii de votanţi sunt egale, tehnologia micro-targetării şi-a îndeplinit rolul dar e un bun comun deja.

Toate cele evocate arată că Donald Trump nu are foarte mult spaţiu de mişcare. Şi că singura sa opţiune este un atac susţinut, o avalanşă de mutări de campanie murdară, abundenţă de falsuri suficient de importantă ca să oblige campania lui Biden să fie constant defensivă şi pe alegătorii săi să fie nedumeriţi, indecişi şi să rămână acasă, neparticipând la scrutin. Nu degeaba, Blaide Parscale, şeful campaniei lui Donald Trump, a anunţat deja că Donald Trump va lansa o adevărată "Stea a Morţii", referire la celebra Armă supremă din seria Star Wars, pentru a-l distruge pe fostul vicepreşedinte Joe Biden.

Deci Biden se va confrunta, cât de curând, cu o avalanşă de publicitate negativă lansată de Donald Trump şi de campania sa, bazându-se pe faptul că proprii alegători au opiniile mult mai clar stabilite, mult mai puternice faţă de sine. Pe de altă parte, orice asemenea campanie este expusă reacţiilor de tip combatere a fake news pe toate reţelele sociale, unde Joe Biden poate avea ca aliaţi chiar administratorii companiilor deţinătoare, care nu doresc nici să se implice, nici să fie acuzaţi pentru tolerarea acestui război informaţional, existind deja mecanisme de tip artificial intelligence care se ocupă cu asta.

Însă, o victimizare gratuită a lui Joe Biden este la fel de nefericită, şi poate, din contra, atrage voturi de susţinere la fel de importante ca cele ce se doresc alungate din panoplia sa. E un joc la risc maxim, dar altul nu mai există la îndemâna lui Donald Trump, în condiţiile date. Iar între aşteptarea unei creşteri miraculoase a economiei şi o scădere a şomajului, respectiv o creştere a susţinerii sale şi atacurile împotriva lui Biden, actualul preşedinte nu va avea nici o rezervă să joace asumându-şi acest risc pentru a determina, încă o dată un nou Miracol Trump în noiembrie pentru cel de-al doilea său mandat.