Flota militară rusă mizează pe „invizibilitate“ şi rachete hipersonice VIDEO

Rusia îşi construieşte prima navă militară care va fi complet echipată cu tehnologie stealth pentru a face foarte dificilă detectarea, scrie agenţia de ştiri RIA Novosti, citând două surse separate din sectorul construcţiilor navale militare din ţară.

Potrivit agenţiei, corveta Mercury este aşteptată să fie predată marinei militare ruse în 2022, deoarece a fost deja construită carena navei denumită Proiectul 20386.

Nava va fi echipată cu rachete de croazieră, rachete antiaeriene şi tunuri şi va fi capabilă să localizeze şi să distrugă submarine.

Deşi unele nave de război ruseşti sunt dotate cu tehnologie stealth, niciuna dintre navele anterioare nu a avut tehnologie stealth completă, scrie europa libera.

Dezvoltarea Flotei Maritime Militare a Federaţiei Ruse rămâne una dintre priorităţile de stat ale Rusiei, care are cele mai lungi frontiere maritime din lume. Anul acesta au demarat lucrările de construcţie la şase nave de război: două crucişătoare submarine nucleare strategice, două submarine diesel-electrice şi două corvete.

Industria de profil rusă a demarat construcţia a şase nave de război: la ʺSevmaşʺ – a două crucişătoare submarine nucleare strategice ale proiectului ʺBorei-Aʺ (ʺDmitrii Donskoiʺ şi ʺCneazul Potemkinʺ), la ʺŞantierele Navale Admiraltyʺ – a două submarine diesel-electrice ale proiectului 636.3 – ʺMojaisk” şi ʺIakuţskʺ (respectiv al şaselea şi al şaptelea submarin ʺVarşaviankaʺ pentru Flota rusă din Pacific), la Uzina de construcţii navale Amur – a două corvete ale proiectului 20380 (deocamdată fără nume).

La ʺSevmaşʺ se află, la diferite etape de construcţie, patru submarine strategice ale proiectului ʺBorei-Aʺ. De asemenea, continuă construcţia submarinelor nucleare multifuncţionale ale proiectului ʺIasen-Mʺ – ʺVoronejʺ şi ʺVladivostokʺ (în total vor fi construite opt purtătoare de rachete hipersonice ale acestui proiect), se lucrează asupra submarinului ʺHabarovskʺ, se testează crucişătorul nuclear submarin ʺBelgorodʺ.

ʺGaura neagră din Oceanul Planetarʺ

În 2020, marina Rusă a fost înestrată cu aproape patruzeci de nave de război şi nave auxiliare. În serviciu au intrat: cel mai nou transportator submarin de rachete strategice ʺCneazul Vladimirʺ al proiectului 955A ʺBoreiʺ, submarinul ʺPetropavlovsk-Kamceatskiʺ al proiectului 636.3 (pentru Flota din Pacific), prima fregată de serie a proiectului 22350 ʺAmiralul flotei Kasatonovʺ şi nava mare de desant "Piotr Morgunov" a proiectului 11711 (ambele pentru Flota de Nord), cea mai nouă navă de apărare anti-mină ʺIakov Baleaevʺ a proiectului 12700 (a cincea din serie şi prima pentru Flota din Pacific), prima corvetă din serie a proiectului 20385 ʺGremyashchiyʺ, corveta ʺAldar Ţidenjapovʺ (a şaptea din serie şi a treia pentru Flota din Pacific), o mică navă de rachete a proiectului 22800 ʺOdinţovoʺ (a treia pentru Flota Mării Baltice). Iar spre sfârşitul anului 2020, au fost puse bazele celor de-al treilea şi de-al patrulea submarine "Varşavianka" ale proiectului 636.3 pentru Flota din Pacific.

Anul acesta Flota Mării Negre va primi şapte nave de război şi bărci şi submarine noi.  Rusia construieşte submarine diesel-electrice de două tipuri – proiectul 636.3 "Varşavinka" şi 677 "Lada". Submarinele "Varşavianka" au fost create pe baza proiectului sovietic 877 "Paltus". Flota Mării Negre a primit deja şase astfel de nave, iar până în 2024, o serie de şase submarine este programată să intre în serviciul Flotei din Pacific. 

Cel mai nou sistem de propulsie al submarinului rusesc al proiectului ʺLadaʺ îl face atât de silenţios încât este aproape imposibil de observat apropierea acestuia din urmă, scrie revista National Interest. Corpul său are forma unei lacrimi, graţie construcţiei fuziforme submarinul este eficient din punct de vedere hidrodinamic. Acest lucru permite evitarea turbulenţelor şi nu generează zgomot evident. O contribuţie specială la silenţiozitatea submarinului este adusă de elementul de combustibil hidrogenat şi oxigenat, care generează electricitate pentru elice. 

În ciuda prezenţei generatoarelor diesel, la fel ca şi la alte submarine diesel-electrice, în proiectul ʺLadaʺ, electricitatea este generată inclusiv graţie unei reacţii chimice. Acest lucru permite evitarea zgomotului ʺrăsunătorʺ al motorului. Modelele noi pot fi mai silenţioase decât unele submarine nucleare, întrucât pompa care distilează agentul refrigerant pentru răcirea reactorului lucrează destul de zgomotos.

  Directorul general al întreprinderii de construcţii navale "Şantierele Navale Admiralty", Aleksandr Buzakov, a spus că primele două submarine diesel-electrice de serie de-a patra generaţie ale proiectului 677 ʺLadaʺ vor fi înarmate cu rachetele de croazieră ʺKalibrʺ.

Submarinele ʺKronstadtʺ şi ʺVelikie Lukiʺ, al doilea şi al treilea la număr în proiectul 677, sunt planificate să fie predate Marinei Federaţiei Ruse anul viitor.

Crucişătoarele submarine cu rachete strategice ʺDmitrii Donskoiʺ şi ʺCneazul Potemkinʺ vor consolida componenta navală a triadei nucleare ruseşti. Aceste nave vor fi livrate flotei în 2026 şi 2027. Submarinele ʺBoreiʺ transportă la bord rachetele balistice intercontinentale ʺBulavaʺ, care au o rază de acţiune de până la 8 mii de kilometri (fiecare rachetă balistică intercontinentală are până la zece unităţi de ghidare individuală cu o capacitate de până la 150 de kilotone). Reînnoirea forţelor submarine strategice ale Federaţiei Ruse stă la baza descurajării nucleare şi a asigurării securităţii naţionale.

În componenţa Marinei Ruse există deja trei submarine strategice ʺBoreiʺ – ʺIurii Dolgorukiiʺ, ʺAleksandr Nevskiiʺ şi ʺVladimir Monomahʺ, care au la bord câte 16 rachete balistice intercontinentale fiecare. Navele ulterioare din serie pot avea mai multe (caracteristicile distinctive nu sunt dezvăluite). Ministerul Apărării al Federaţiei Ruse a planificat să livreze Marinei doar zece submarine ʺBoreiʺ.

Submarinele diesel-electrice ale familiei ʺVarşaviankaʺ sunt numite de NATO ʺgaura neagră din Oceanul Planetarʺ datorită invizibilităţii ridicate. Aceste submarine sunt înarmate cu cel mai recent complex de navigaţie inerţială şi cel mai nou sistem automatizat de informaţii şi control, cu torpile şi rachete puternice, inclusiv rachete de înaltă precizie. Construcţia în serie a submarinelor proiectului 636.3 este foarte bine structurată.

Submarinul modern ʺVarşaviankaʺ transportă 18 torpile şi 24 de mine pentru distrugerea ţintelor subacvatice şi de suprafaţă şi, cel mai important, rachetele de croazieră ʺKalibrʺ. Publicaţia Military Watch, citat de sputnik,  susţine că potenţialul submarinelor ʺVarşaviankaʺ permite protejarea fiabilă a apelor teritoriale ruseşti şi a regiunilor de coastă ale ţării. Chiar şi cu arme non-nucleare, un singur submarin poate distruge până la două grupuri de atac ale portavioanelor Marinei SUA, întrucât eficacitatea (raza de detectare) a complexului său acustic este de trei ori mai mare decât capacităţile analoage ale ʺpartenerilorʺ săi. Şase submarine ruseşti ʺVarşaviankaʺ sunt capabile să blocheze complet acţiunile sau manevrele unui potenţial inamic în Marea Neagră.

Viteza sub apă a submarinului proiectului 636.3 – până la 20 de noduri. Raza de acţiune (de serviciu) – 2000 de mile. Autonomia – 45 de zile. Dimensiunile submarinului (lungime 73 m, lăţime 10 m, pescaj 6,2 m) îi permit să se ascunde în ape puţin adânci. Adâncimea maximă de scufundare – 300 de metri. În ceea ce priveşte rezerva de aer pentru sistemul de propulsie şi echipaj (52 de persoane), ʺVarşaviankaʺ poate rămâne sub apă fără a ieşi la suprafaţă până la 260 de ore. Este un instrument militar eficient şi fiabil. Nu este o coincidenţă faptul că submarinele ruseşti ale proiectelor 636 şi 636M sunt cumpărate activ de forţele navale străine (China – 10 unităţi, Vietnam – 6 unităţi, Algeria – 4 unităţi).

Coverte vor fi echipate cu rachete hipersonice

Rusia dezvoltă activ proiectele navelor de rangul III destinate zonelor maritime de apropiere  – 20380, 20385 şi 20386. Acestea sunt corvete (anterior se numeau nave de patrulare) cu un deplasament de 2000-3000 de tone. De fapt, 20385 şi 20386 sunt versiuni mai avansate şi mai complexe ale proiectului 20380. Astfel, în cadrul proiectului 20385, muniţia sistemului de rachete antiaeriene ʺRedutʺ a fost mărită de la 12 la 16 de celule, rachetele anti-navă Kh-35 ʺUranʺ au fost înlocuite cu 8 rachete ale complexului ʺKalibr-NKʺ, iar, în viitor, nava poate fi echipată cu rachetele hipersonice ʺZirconʺ.

Sistemul de rachete anti-navă este completat armonios de două instalaţii de artilerie AK-630M de 30 mm (80 de gloanţe pe minut şi o rază de acţiune de până la 21 km), de sistemul de rachete şi artilerie ʺKortik-Mʺ şi de sistemul portabil ʺIglaʺ. Sistemul de protecţie anti-torpilă este reprezentat de complexul ʺPaket-NKʺ (tuburile de torpilă de 330 mm pot fi folosite şi împotriva navelor de suprafaţă, şi împotriva submarinelor inamice). Pentru detectarea şi distrugerea submarinelor, pe corvetă este prevăzut elicopterul Ka-27PL. La bord există, de asemenea, diverse arme radiotehnice. Una dintre caracteristicile importante ale navelor proiectului 20380 este suprastructura realizată, folosind tehnologiile stealth, din materiale compozite multistrat. Viteza – până la 27 de noduri. Raza de acţiune – 3500 mile. Autonomia – 15 zile. Echipajul – 99 de persoane.

Scopul corvetelor – să patruleze, să lupte împotriva navelor şi submarinelor inamice în zona de maritimă de apropiere (până la 500 de mile), să efectueze lovituri cu ajutorul rachetelor şi artileriei asupra ţintelor de coastă, să sprijine operaţiunile de debarcare. Astfel de nave vor fi întotdeauna solicitate în Marea Baltică, în Marea Neagră şi în alte mări.

Astăzi, ponderea armelor moderne în armată şi în marină depăşeşte 70%. Desigur, acest indicator este departe de a fi o limită. Complexul militaro-industrial al Rusiei a făcut o revoluţie ştiinţifică şi tehnologică, care a permis crearea armelor care nu au analoage în lume, care întrec cu zeci de ani dezvoltările occidentale. În lumea multipolară de astăzi, sistemele de arme de înaltă tehnologie fac din Rusia o ţară, cu adevărat, suverană şi invincibilă. Formaţiunile operativo-strategice ale Marinei Ruse: Flota de Nord, Flota din Pacific, Flota Mării Baltice şi Flota Mării Negre, precum şi Flotila din Marea Caspică, rezolvă sarcinile politicii maritime naţionale în direcţiile regionale corespunzătoare. Compoziţia cantitativă şi calitativă a flotelor este menţinută la un nivel corespunzător ameninţărilor Federaţiei Ruse în direcţia regională.