Apelul lor este adresat guvernelor lumii de a nu (mai) aproba aplicaţiile electronice legate de un sistem global de tip Big Brother, eficient şi util acum pentru a ajuta la depistarea persoanelor infectate cu coronavirus, dar care poate deveni o sursă formidabilă de supraveghere a cetăţenilor şi după terminarea pandemiei.

Despre ce e vorba? În încercarea aproape disperată de a întrerupe sau măcar de a încetini ritmul propagării virusului, chiar şi ţări considerate a fi printre cele mai democratice şi liberale din lume au ordonat măsuri de carantină severe sau chiar totale, interzicând deplasarea populaţiilor din regiuni întregi, chemând în ajutor întreg sistemul de sprijin, poliţie, jandarmerie, forţe speciale, armată. Pentru a se asigura că măsurile sunt respectate, unele guverne au simţit nevoia să introducă în joc tehnologii cu mult mai autoritare şi invazive. Acum este vorba, în plus, despre tehnologii sofisticate, invazive, care să determine în timp real dacă o posesorul unui telefon mobil a intrat în contact cu o persoană infectată, să-i determine parcursul şi să nominalizeze instantaneu persoanele cu care a intrat în contact în ultimele zile şi în care locuri anume. În declaraţia respectivă, organizaţiile de apărare a drepturilor omului recunosc faptul că tehnologia poate şi trebuie să joace un rol esenţial în protejare şi salvare, spre exemplu difuzând constant informaţiile medicale utile şi alerte sau date în timp real despre accesul la spitale sau unităţi de sprijin. Dar asta nu trebuie să însemne „o creştere a puterii de supraveghere electronică de care dispune statul, cum ar fi accesul nerestricţionat la orice tip de bază de date, la localizarea telefoanelor portabile, ceea ce constituie o ameninţare directă la viaţa privată, libertatea de expresie şi libera asociere, într-un mod care ar putea să ducă la degradarea nivelului de încredere în autorităţile publice“. Declaraţia este semnată, printre mulţi alţii, de cei de la Amnesty International, Access Now, Big Brother Watch, Comite International pour la Protection des Journalistes, Human Rights Watch, Privacy International, Public Citizen, WITNESS şi World Wide Web Foundation şi Electronic Privacy Information Center.

Trăim în timpuri extraordinare, dar nu trebuie să nuităm că apărarea drepturilor omului trebuie să rămână în vigoare. Mai mult ca niciodată, guvernele trebuie să vegheze la modul cel mai riguros ca toate restricţiile aplicate acestor drepturi să se facă cu respectarea garantării respectării acestor drepturi decise cu timp în urmă. Guvernele trebuie să dea dovadă de maturitate în lupta împotriva pandemiei prin garantarea că folosirea acestor tehnologii digitale pentru a urmări şi supraveghea oamenii se face cu stricta respectare a drepturilor omului.

Şi, de aici, începe discuţia pro şi contra pe care poate că o vom auzi foarte rapid şi la noi, urmând nevoia aplicării nou lansatului „set european de instrumente la nivelul UE pentru utilizarea aplicaţiilor mobile de depistare a contactelor şi avertizare“.  

Statele membre ale UE, cu sprijinul Comisiei, au prezentat pe 16 aprilie un set de instrumente la nivelul UE pentru utilizarea aplicaţiilor mobile de depistare a contactelor şi de avertizare ca răspuns la pandemia de COVID-19. Aceasta face parte dintr-o abordare comună coordonată de sprijinire a eliminării treptate a măsurilor de izolare, astfel cum se prevede într-o recomandare a Comisiei publicată săptămâna trecută.  Este vorba, se spune în documentul difuzat la Bruxelles de Comsia Europeană, despre prima versiune a unui set de instrumente comun la nivelul UE, dezvoltate în regim de urgenţă şi de colaborare de către Reţeaua de e-sănătate, cu sprijinul Comisiei Europene. Acesta oferă statelor membre un ghid practic pentru implementarea aplicaţiilor de depistare a contactelor şi de avertizare. Setul de instrumente stabileşte cerinţele esenţiale pentru aplicaţiile respective:

  • ar trebui să respecte pe deplin normele UE privind protecţia datelor şi a vieţii private, precizate în orientările prezentate astăzi în urma consultării Comitetului european pentru protecţia datelor;
  • ar trebui aprobate de autorităţile din domeniul sănătăţii publice şi implementate în strânsă coordonare cu acestea;
  • ar trebui să fie instalate în mod voluntar şi dezinstalate de îndată ce nu mai sunt necesare;
  • ar trebui să vizeze exploatarea celor mai recente soluţii tehnologice de protecţie a vieţii private; vor fi probabil bazate pe tehnologia de proximitate Bluetooth şi nu permit localizarea persoanelor;
  • ar trebui să se bazeze pe date anonimizate: aplicaţiile pot alerta persoanele care au fost o anumită perioadă în apropierea unei persoane infectate să se testeze sau să se autoizoleze, fără a dezvălui identitatea persoanelor infectate;
  • ar trebui să fie interoperabile în întreaga UE, astfel încât cetăţenii să fie protejaţi chiar şi atunci când traversează frontierele;
  • ar trebui să se bazeze pe orientări epidemiologice acceptate şi să reflecte cele mai bune practici în materie de securitate cibernetică şi accesibilitate;
  • ar trebui să fie sigure şi eficace. 

Deşi aceste aplicaţii permit o depistare mai uşoară, mai rapidă şi mai eficientă decât sistemele tradiţionale bazate pe interviuri cu pacienţii infectaţi, depistarea manuală va continua să vizeze cetăţenii care ar putea fi mai vulnerabili la infecţie, dar care sunt mai puţin susceptibili să aibă un telefon inteligent, cum ar fi persoanele în vârstă sau persoanele cu handicap.

În plus, aveţi aici toate documentele conexe ale acestei decizii deosebit de importante şi care, deja stârneşte controverse:

Setul de instrumente al UE privind aplicaţiile mobile pentru sprijinirea depistării contactelor în lupta UE împotriva COVID-19

Recomandarea Comisiei privind un set comun de instrumente al Uniunii pentru utilizarea tehnologiei şi a datelor pentru a combate criza provocată de pandemia de COVID-19 şi pentru a ieşi din această criză

Orientări pentru asigurarea unor standarde de protecţie deplină a datelor de către aplicaţiile care combat pandemia

Pagina Comisiei privind răspunsul la coronavirus

Tehnologii digitale pentru combaterea coronavirusului

Dar ce există acum în Europa şi în lume? Câteva exemple dintre cele mai interesante

Franţa şi Germania, spre exemplu, au ales proiiectul PEPP-PT (Pan European Privacy Preserving-Proximity Tracking) care studiază tocmai posibilitatea unei aplicaţii de acest fel.

La Singapore, peste un milion de persoane folosesc aplicaţia Trace Togher care, prin Buetooth, permite să se ştie dacă ai intrat în contact cu o persoană infectată cu COVID-19. Aplicaţia este opera celor de la Apple şi Google, principiul fiind extrem de interesant: prin Boluetooth telefonul utilizatorului se conectează automat la telefoanelor tuturor utilizatorilor aflaţi în proximitate şi înregistrează identificantul acestora. Dacă printre aceştia se numără şi o persoană infectată cu COVID-19, alerta este transmisă echipelor de „contact tracing“ de la Ministerul Sănătăţii care contactează persoana şi îi impune o carantină de 14 zile.

Acelaşi principiu şi în Coreea de Sud unde funcţionează aplicaţia Corona100m care, datorită reţelei GPS, semnalizează utilizatorului că se găseşte la mai puţin de 100 m de o persoană contaminată. În China, deplasările persoanelor sunt controlate cu ajutorul unei aplicaţii care distribuie utilizatorilor un cod asociat cu o culoare diferită în funcţie de gradul de contagiune. Sunt luate şi aici în calcul datele GPS pentru a se determina dacă utilizatorul a intrat în contact cu cazuri depistate sau au călătorit în zone de risc. Dacă apare codul verde, călătoria este aprobată. Dacă apare codul roşu, este interzisă intrarea în metrou, în magazine sau chiar în anumite zone de locuit. Spre exemplu, Israelul foloseşte o tehnologie destinată iniţial supravegherii reţelelor teroriste, Net Cyber Tech Monitoring, pentru localizarea în timp real a telefoanelor mobile deţinute de persoanele infectate cu noul tip de coronavirus, raportând instantaneu transgresarea carantinei .

Credeţi că poate să existe o cale de mijloc? Dacă da, cine să ofere garanţiile cerute şi cine le va crede? Spuneam că lumea post-pandemie se va schimba fundamental. Iată una dintre perspective. Mai sunt multe, multe altele care se discută şi decid în acest moment.