Un caz revoltător mi s-a relatat de către mai mulţi studenţi moldoveni în România, care după vacanţa de iarnă nu se pot întoarce la cursuri din cauza autorităţilor române de la Consulatul General al României în Bălţi. Funcţionarii pur şi simplu ignoră dosarele cu cereri de viză de studii, fără să ofere nicio indicaţie privind durata îndeplinirii acestor formalităţi. Studenţii sunt amânaţi sine die în condiţiile în care după vacanţa de iarnă urmează sesiunea de examene. Practic, ei sunt blocaţi în birocraţie.

Conform legii actuale, cetăţenii moldoveni pot sta pe teritoriul românesc timp de 90 de zile fără a avea nevoie de viză, după care pot reveni numai după alte 90 de zile petrecute în afara României. Cum studiile universitare se întind pe mai mult de trei luni, studenţii de peste Prut sunt îndrumaţi să obţină de la Inspectoratul General pentru Imigrări viza de lungă şedere pentru studii care să acopere durata facultăţii. Această viză se obţine prin misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din străinătate.

În cazul cetăţenilor moldoveni cu reşedinţa în municipiul Bălţi, ei trebuie să se adreseze Consulatului General al României care funcţionează pe str. Sfântul Nicolae nr. 51 din oraşul în care s-a născut marele actor român Colea Răutu. Funcţionează este un fel de a spune. Când studentul care a depus dosarul de viză pentru studii şi nu primeşte niciun răspuns timp de două săptămâni, iar sesiunea bate la uşă, este nevoit să vină cu căciula în mână la consulat să întrebe dacă este gata hârtia cu care să se întoarcă în România. La simpla întrebare, o funcţionară se răsteşte invariabil în limba rusă că nu are niciun termen în legătură cu eliberarea documentului atât de necesar studentului.

Contrar a ceea ce se spune despre Bălţi, că ar fi un oraş complet rusificat, circa 60% dintre locuitori se declară autohtoni, adică moldoveni, care vorbesc graiul moldovenesc al limbii române. Dar oare personalul consular al României în oraşul Bălţi vorbeşte limba noastră? Din mărturiile studenţilor care au intrat în contact cu funcţionarii consulari, aceştia refuză să o vorbească. Limba rusă este utilizată în administraţia publică din Bălţi, dar de când a devenit obligatorie în Consulatul României?

Întrebarea care se impune către Consulatul din Bălţi este: Nu vă e ruşine?!

Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova menţionează explicit „limba română în baza grafiei latine” ca limbă oficială. Constituţia Republicii Moldova statuează că limba de stat este cea „moldovenească”. Măcar una din cele două să se vorbească şi la Consulatul României din Bălţi. Până şi preşedintele rusofil Igor Dodon a recunoscut textual anul trecut că aşa-zisa limbă moldovenească este totuna cu limba română.

Municipiul Bălţi este al doilea din Republica Moldova, ca număr de locuitori şi importanţă economică, motiv pentru care moldovenii îl supranumesc „capitala nordului”. Din punct de vedere geografic, Bălţi este situat la aceeaşi latitudine cu municipiul românesc Botoşani, aflat la doar 130 km pe şosea, trecând graniţa prin vama Stânca-Costeşti. După ani la rând de solicitări şi petiţii către Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti, în vara anului 2010 România a deschis câte un consulat la Bălţi şi Cahul (în sud, pe malul celălalt al Dunării faţă de Galaţi). Cele două consulate suplimentare aveau menirea să-l degreveze de aglomeraţie pe cel din Chişinău.

În situaţia studenţilor moldoveni din Bălţi cu burse de studii în România, consultatul din Bălţi le aduce mai degrabă deservicii, întrucât nu pot să se adreseze, de pildă, consulatului din Chişinău, unde vizele se eliberează într-un termen rezonabil, de circa cinci zile lucrătoare. Unii dintre tinerii bursieri ai statului român au început anul I în luna octombrie la universităţi din România fără să fi primit viza de lungă şedere pentru studii, cu toate că au depus cererea la Consulatul din Bălţi încă din vară, şi nu au nicio garanţie că o vor primi în această iarnă.

Dacă ar intra pe teritoriul României, ar fi pasibili de amendă sau chiar de expulzare, întrucât fără viză valabilă ei încalcă regula celor maximum 90 de zile în ţară, urmate de minimum 90 de zile în afară. În atare situaţie, ei riscă să piardă anul universitar ori să le fie compromisă şansa de a beneficia de servicii educaţionale româneşti. Acesta e tratamentul umilitor pe care îl aplicăm tinerilor moldoveni care au ales să studieze în România.

România oferă anual mii de burse de studiu pentru tinerii din Republica Moldova, lucru care ajută unele universităţi din ţară să-şi îndeplinească cifrele de şcolarizare. Pe fondul declinului numărului de studenţi români, numărul de cetăţeni moldoveni care doresc să urmeze cursurile unei instituţii de învătământ superior din România vine ca un balon de oxigen pentru sistemul educaţional.

Întrebarea care se impune către Consulatul General al României în Bălţi este: Nu vă e ruşine? Atrag atenţia Ministerului Afacerilor Externe că această batjocură care se petrece la Bălţi trebuie să înceteze. Să nu uităm că personalul consular este interfaţa României cu cetăţenii străini şi cu cei români aflaţi în străinătate. Pentru imaginea ţării în afara graniţelor este inadmisibil ca funcţionarii să se comporte mizerabil cu oamenii în slujba cărora ar trebui să lucreze.

PS: În legătură cu cele descrise mai sus am solicitat un punct de vedere Consulatului General al României din Bălţi pe adresa de email oficială (balti@mae.ro) şi nu am primit răspuns. Dar înainte să-mi răspundă mie, să binevoiască să le elibereze studenţilor basarabeni vizele de şedere pentru studii.
 

MAE, DREPT LA REPLICĂ

„Cu privire la informaţiile referitoare la Consulatului General al României la Bălţi incluse în articolul ”Ruşinea de la Consulatul României la Bălţi”, publicat astăzi, 21 ianuarie, Ministerul Afacerilor Externe face următoarele precizări:
 
La acest moment, la nivelul Consulatul General al României la Bălţi sunt în curs de soluţionare 19 solicitări de acordare a vizei de lungă şedere pentru studii, cea mai veche fiind depusă în data de 7 ianuarie 2020. În toate cazurile menţionate, cererile şi documentaţia aferentă au fost transmise de către oficiul consular, către autorităţile competente pentru obţinerea avizului obligatoriu prevăzut de lege. Conform legislaţiei în vigoare, termenul maxim prevăzut pentru acordarea vizei de lungă şedere pentru studii este de 60 de zile. La nivelul Consulatului General al României la Bălţi, termenul mediu de soluţionare a solicitărilor de acordare a vizelor de lungă şedere pentru studii este mult sub termenul prevăzut de lege.
 
Ministerul Afacerilor Externe subliniază, de asemenea, că limba utilizată la nivelul misiunilor diplomatice şi consulare ale României şi, implicit, la nivelul Consulatului General al României la Bălţi este limba română, cu excepţia cazurilor în care solicitanţii de servicii consulare nu cunosc limba română. Cu privire la situaţia concretă semnalată în articol, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a solicitat CG Bălţi, în regim de urgenţă, un raport detaliat pe baza căruia vor fi luate măsuri, în consecinţă“.