Surpriză la Bruxelles: România livrează rezultate

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Impresia pozitivă se datorează atât reţinerii arătate în ultimele 
luni la vârful politicii naţionale, cât şi rezultatelor concrete 
obţinute de echipa de profesionişti din Ministerul Afacerilor Externe, 
respectiv de la Reprezentanţa Permanentă a României la UE
Impresia pozitivă se datorează atât reţinerii arătate în ultimele luni la vârful politicii naţionale, cât şi rezultatelor concrete obţinute de echipa de profesionişti din Ministerul Afacerilor Externe, respectiv de la Reprezentanţa Permanentă a României la UE

Ne apropiem de jumătatea mandatului României la Preşedinţia Consiliului UE şi impresia la Bruxelles este de plăcută surpriză: România produce rezultate. Echipa de profesionişti români care gestionează această premieră românească a reuşit finalizarea negocierilor pentru 82 de dosare legislative cu impact major la nivelul UE şi al vieţii cetăţenilor europeni.

Ţara noastră gestionează, în aceste prime şase luni ale anului, reuniunile din cadrul Consiliului UE şi grupurile de lucru ale acestuia. De asemenea, asigură reprezentarea Consiliului în relaţiile cu celelalte instituţii europene – aceasta fiind o componentă deosebit de importantă în această perioadă a negocierilor în formatul de trialog Consiliu-Parlament-Comisia Europeană.

Impresia pozitivă se datorează atât reţinerii arătate în ultimele luni la vârful politicii naţionale, cât şi rezultatelor concrete obţinute de echipa de profesionişti din Ministerul Afacerilor Externe, respectiv de la Reprezentanţa Permanentă a României la UE. Deja, conţinutul efectiv al Preşedinţiei României la Consiliul UE este deosebit de consistent, datorită încheierii negocierilor pentru 82 de dosare legislative, în domenii dintre cele mai diverse: de la siguranţa transporturilor şi drepturile lucrătorilor, la drepturile de autor în epoca digitală şi echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată.

Totodată, România a obţinut acordul pentru instituirea unei Autorităţi Europene a Muncii, pentru o mai bună funcţionare a pieţei muncii la nivelul Uniunii. De asemenea, Preşedinţia română a Consiliului a finalizat negocierile inter-instituţionale privind reducerea riscurilor în sectorul bancar, sporirea investiţiilor în inteligenţa artificială, consolidarea protecţiei frontierelor externe ale Uniunii şi combaterea migraţiei ilegale, precum şi îmbunătăţirea siguranţei alimentare şi sprijinirea dezvoltării rurale.

Între temele pe care Preşedinţia română a Consiliului a reuşit încheierea de acorduri se află inter-operabilitatea sistemelor informatice la nivelul UE, în vederea îmbunătăţirii securităţii interne, precum şi măsurile pentru reducerea riscului terorist şi a criminalităţii transfrontaliere.

Un alt exemplu relevant este acordul politic cu privire la Fondul european de apărare - fond menit să promoveze o bază industrială de apărare inovatoare şi competitivă, pentru a contribui la autonomia strategică a UE.

Se conturează o bază de expertiză şi încredere de pe care se poate construi o nouă raportare a României la UE, astfel încât ţara noastră să devină un jucător care să conteze în ecuaţia europeană.

De asemenea, au fost adoptate măsuri pentru asigurarea corectitudinii procesului electoral european, în faţa riscului dezinformării şi a ameninţărilor cibernetice. Este un subiect care preocupă tot mai mult pe măsură ce se apropie momentul alegerilor pentru Parlamentul European şi sporesc temerile legate de intensificarea tentativelor ruse de imixtiune.

Rezoluţia Parlamentului European de săptămâna trecută este expresia politică a îngrijorării europene în acest sens. După cum avertismentul Comisiei Europene către marile reţele sociale, de acum două săptămâni, reprezintă o încercare de impulsionare a unor măsuri efective de contracarare a propagandei ruse. Problema combaterii dezinformării se va discuta, azi şi mâine, şi la nivelul şefilor de state şi guverne reuniţi la Consiliul European de primăvară.

Presedinţia română a primit, zilele trecute, mandatul celorlalte state membre pentru a demara discuţiile cu Parlamentul European în vederea creării unor structuri care să apere UE de ameninţările cibernetice. Este vorba despre Centrul european industrial, tehnologic şi de cercetare în materie de securitate cibernetică şi de o Reţea de centre naţionale de coordonare, pentru crearea unei comunităţi de expertiză în materie.

Negocierile cu Parlamentul European au şi început şi e posibil, având în vedere stilul accelerat de lucru al Preşedinţiei române a Consiliului, să avem parte de un acord rapid, ceea ce ar însemna o contribuţie românească semnificativă la reforma europeană în cybersecurity.

La Bruxelles, se conturează, în aceste luni dificile pentru specialiştii români, o bază de expertiză şi încredere de pe care se poate construi o nouă raportare a României la UE, astfel încât ţara noastră să devină un jucător care să conteze în ecuaţia europeană.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite