Mai mult, faţă de candidaţii români există o mulţime de reticenţe, ceea ce descurajează şi mai mult implicarea în politică. Prin urmare, avem o voce foarte slabă, chiar şi în ţările cu comunităţi foarte mari, ca Italia sau Spania. Cei care se implică în politica locală sunt oameni curajoşi, care îndrăznesc să îşi asume o prezenţă publică, cu multe responsabilităţi.

Vă invit să o cunoaştem pe Manuela Nişca, originară din Arad, care candidează la alegerile locale din Cerea, provincia Verona, regiunea Veneto.

Cum aţi ajuns să candidaţi la alegerile locale din Italia? Vă rog să ne vorbiţi despre parcursul dumneavoastră personal şi profesional.

Bună seara, sunt Manuela Nişca, născută pe 17.09.1979, în Arad, mândră că sunt româncă. În urmă cu câţiva ani, am avut onoarea de a fi contactată de persoane serioase, cu mare voinţă, şi capabile de a face multe pentru românii noştri din Diaspora. După întâlniri, congrese şi şedinţe a început să-mi placă tot mai mult, m-am implicat tot mai mult, până când am fost aleasă prim-vice în organizaţia OFL Italia şi vicepreşedintă în PNL-Veneto.

Sunt plecată din Arad de 17 ani, căsătorită, avem o fetiţă minunată. De când sunt aici am locuit mereu în acest frumos loc, Cerea. Am avut onoarea de a fi voluntară cam 10 ani în Crucea Roşie, 8 ani am lucrat ca vice-directoare la un supermarket renumit, dar, iubind tradiţiile şi produsele noastre, am hotărât să-mi deschid un magazin alimentar cu produse româneşti, apoi o mica tavernă.

Fiind un punct de reper,de informare şi fiind cunoscută nu doar cetăţenilor români, am hotărât să fiu şi mai utilă, candidând cu Fratelli d’Italia. Ador şi respect punctele de vedere al acestui partid.

Trei motive pentru a vă vota.

Cetăţenii sunt convinsă că mă vor vota pentru că este nevoie de femei determinate, oneste, disponibile şi curajoase ca mine.

În general, în Europa, românii se implica puţin în politica locală a ţarilor în care locuiesc. Credeţi că se vor mobiliza să vă voteze? Pe ce alte voturi vă bazaţi?

Nouă românilor ne e frică să ne implicăm în politica locală, chiar daca mulţi dintre noi sunt foarte bine informaţi. Eu am curaj, încerc să mă dedic şi mai mult cetăţenilor acestui minunat oraş.

Se spune că eşti bine acolo unde ajungi dacă găseşţi ceva ce ţi se potriveşte şi îţi lipsea acasă. Sunteţi de acord?

Eu spun că „Omul sfinţeşte locul”. Am stat foarte bine şi în România dar şi aici am fost primită ca şi când eram fiica lor.

Suntem deja la a doua generaţie de emigranţi. Copiii născuţi, în Italia, din părinţi români, sunt mai mult italieni sau români? Cum vedeti situaţia lor peste încă o generaţie, când îşi vor educa, la rândul lor, copiii?

Fetiţa mea este mândră şi spune tuturor că ea este Italo-Rumena, vorbeşte limba română, iubeşte tradiţiile şi mâncarea românească. Eu zic că totul depinde de părinţi, noi suntem implicaţi şi pentru copii şi chiar pentru nepoţi de a le transmite tot ceea ce ştie un suflet de Român.

Ce putem învăţa de la italieni? Ce îi putem noi învăţa pe ei?

Italia e o ţară mult mai frumoasă decât America şi mai plină de bogăţii, plină de istorie, cu mare, munte, tot ceea ce şi-ar putea dori cineva. Eu o iubesc.

De la italieni putem învăţa de a fi calmi şi gânditori ca şi ei, plini de iniţiative şi modul de a avansa păstrându-ne tradiţiile. Ei de la noi ospitalitatea, pe care cum o are românul nu o are nimeni.