Pentru a trece de efectele Brexit, tatăl premierului britanic aplică pentru cetăţenia franceză

Pentru a trece de efectele Brexit, tatăl premierului britanic aplică pentru cetăţenia franceză

Stanley Johnson, tatăl premierului britanic

Stanley Johnson, tatăl prim-ministrului britanic Boris Johnson, a declarat joi că este în proces de obţinere a unui paşaport francez pentru a-şi menţine legăturile cu Uniunea Europeană după Brexit, relatează Reuters.  Fost membru al Parlamentului European, Stanley Johnson a votat, la referendumul din 2016, pentru rămânerea Regatului în UE.

Ştiri pe aceeaşi temă

El a declarat pentru postul de radio RTL că vrea să devină cetăţean francez datorită puternicelor legături familiale cu Franţa.
 
„Dacă am înţeles bine, sunt francez. Mama a fost născută în Franţa, mama ei a fost franţuzoaică, la fel şi bunicul ei. Aşadar, pentru mine este vorba despre revendicarea a ceea ce am deja. Şi asta mă face foarte fericit”, a spus în limba franceză Johnson, în vârstă de 80 de ani. „Voi fi mereu european, asta e sigur. Nimeni nu poate spune britanicilor: nu sunteţi europeni. O legătură cu Uniunea Europeană este importantă”.
 
Boris Johnson, în schimb, a fost în 2016 figura publică a campaniei de desprindere a Marii Britanii de UE. Devenit ulterior prim-ministru, el este de părere că Marea Britanie poate „prospera puternic” ca naţiune complet suverană în afara Uniunii pe care o consideră excesiv de birocratică.
 
Miercuri, înainte ca Parlamentul britanic să aprobe acordul post-Brexit, prim-ministrul a spus pe un ton amical: „Acesta nu este finalul Marii Britanii ca ţară europeană. Suntem în multe feluri o civilizaţie europeană în chintesenţă. Şi vom continua să fim asta”.
   
"Odată cu Brexitul, Marea Britanie se pedepseşte singură", a declarat Beaune la televiziunea franceză LCI. "Nu noi încercam să-i pedepsim", a declarat joi ministrul francez pentru afaceri europene Clement Beaune, citat de Reuters.

"Marea Britanie a realizat că dacă nu are acces la piaţa europeană ar fi un dezastru economic", a spus el. "De aceea, în acordul la care s-a ajuns există acces la piaţa europeană, dar respectând condiţiile şi regulile noastre", a adăugat el.

Marea Britanie părăseşte oficial Uniunea Europeană joi noapte, după 48 de ani de legătură cu proiectul european.
 
După o jumătate de secol de integrare europeană şi patru ani şi jumătate de tergiversări, Marea Britanie trăieşte joi ultimele sale ore sub imperiul regulilor europene şi începe o nouă pagină a istoriei sale, într-un context de criză profundă, relatează AFP.
 
La ora locală 23,00 şi GMT (miezul nopţii la Bruxelles), Brexitul devine realitatea pentru Regat, ieşit oficial din UE în 31 ianuarie dar beneficiind de o perioadă de tranziţie de un an pentru a amortiza şocul.
 
Dacă vastul acord de liber schimb va evita o ruptură prea abruptă, libera circulaţie care permitea oamenilor şi mărfurilor să treacă graniţele fără îngrădiri ia sfârşit.
 
Exportatorii şi importatorii vor trebui să completeze declaraţii vamale şi riscă întârzieri la graniţe, din cauza controalelor. Companiile financiare, sector major la Londra, vor pierde dreptul automat de a oferi servicii în UE. Iar universităţile britanice nu vor mai fi eligibile pentru programul Erasmus.
 
"Nu este sfârşitul" ci "începutul unei relaţii minunate între Regatul Unite şi prietenii şi partenerii noştri din UE", a afirmat premierul Boris Johnson, marele artizan al acestei ieşiri, după ce a parafat documentul.
 
În faţa deputaţilor, câteva ore mai devreme, acesta a invocat un "nou capitol" pentru Marea Britanie.
 
Sarcina se anunţă însă dificilă: mediul economic nu şi-a ascuns temerile legate de consecinţele acestei bulversări.
 
Irlanda consolidează prezenţa poliţiei sale la frontiera cu Regatul Unit 
 
Poliţia irlandeză a anunţat miercuri că îşi va suplimenta patrulele şi va crea ''puncte de control itinerante'' de-a lungul frontierei cu provincia britanică Irlanda de Nord, după încheierea perioadei de tranziţie aferentă Brexitului (1 februarie - 31 decembrie 2020), relatează AFP, potrivit Agerpres.
 
Comisarul Liam Geraghty a declarat că un număr ''crescut'' de poliţişti va fi desfăşurat începând de vineri pe cei 500 de kilometri ai frontierei terestre ce separă Republica Irlanda - ţară membră a Uniunii Europene - de Regatul Unit.
 
Va fi ''o creştere în vizibilitate, o creştere a numărului de patrule şi al punctelor de control itinerante'', a precizat Geraghty în faţa jurnaliştilor reuniţi în portul Dublin, adăugând că vor exista şi ''controale suplimentare asupra vehiculelor care trec frontiera''.
Poliţia ''nu va fi postată la frontieră, nu va ocupa posturi de control şi nici nu va păzi infrastructuri'', a adăugat el, restabilirea unei frontiere fizice între Republica Irlanda şi provincia Irlanda de Nord fiind interzisă de Acordul din Vinerea Mare. Acest acord a fost încheiat în 1998 şi a pus capăt unei perioade de trei decenii de violenţe între loialiştii protestanţi şi republicanii catolici.
 
Pentru a evita o revenire la tensiunile legate de acest conflict soldat cu peste 3.500 de morţi, Uniunea Europeană şi Regatul Unit au încheiat un protocol ce prevede dispoziţii vamale specifice pentru provincia Irlanda de Nord.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările