Europa, în căutarea unui lider pentru era post-Merkel: Continuitate cu Scholz, oportunitate pentru Macron sau „Super Mario”?

Europa, în căutarea unui lider pentru era post-Merkel: Continuitate cu Scholz, oportunitate pentru Macron sau „Super Mario”?

Emmanuel Macron (stânga) şi Mario Draghi în conferinţa de presă de după semnarea tratatului franco-italian FOTO EPA-EFE

Emmanuel Macron, Mario Draghi sau Olaf Scholz? Cine o va înlocui pe Angela Merkel pe post de locomotivă a Europei, în contextul în care cancelarul în exerciţiu al Germaniei îşi pregăteşte ieşirea din scenă după 16 ani de leadership, se întreabă AFP, potrivit Le Vif.

Ştiri pe aceeaşi temă

Angela Merkel, care va fi înlocuită oficial în decembrie de social-democratul Olaf Scholz, a marcat Europa contribuind la coeziunea ei în mijlocul unei lungi serii de crize.

Competiţia pentru leadershipul Europei începe de săptămâna viitoare şi rămâne deschisă pentru anul 2022. Totuşi, potrivit unor experţi, aşteptările riscă să se încheie cu o decepţie.

Până la urmă, e posibil ca niciun lider de stat din Europa să nu aibă la ora actuală capacitatea de a se lua de piept de unul singur cu provocările cu care se confruntă bătrânul continent, de la declinul statului de drept în unele ţări şi riscul marginalizării geopolitice până la repercusiunile Brexitului.

Angela Merkel, care va preda ştafeta oficial miercurea viitoare social-democratului Olaf Scholz, şi-a pus amprenta asupra Europei menţinând coeziunea ei în faţa crizelor.

Ea „este percepută ca liderul de facto al Uniunii Europene şi totodată al lumii libere", apreciază Sebastian Reiche, profesor la Universitatea IESE din Navarra, Spania.

Potrivit unei anchete realizate şi publicate recent de centrul de reflecţie European Council on Foreign Relations, cetăţenii europeni, dacă ar putea, ar vota în proporţie de 41% pentru Angela Merkel ca preşedintă a Europei, faţă de doar 14% pentru Emmanuel Macron.

Oportunitate pentru Macron

Şefului statului francez i se oferă acum o oportunitate, având ca trambulină preşedinţia semestrială a Consiliului UE, pe care Parisul o va asigura de la 1 ianuarie pentru următoarele şase luni.

Plecarea lui Merkel „ar putea permite dezvoltarea viziunii franceze cu privire la o Europă puternică, o ambiţie susţinută de preşedintele Macron de la venirea sa la putere", în mai 2017, apreciază Alexandre Robinet-Borgomano într-o analiză făcută pentru Institutul Montaigne.

„Preşedintele francez Macron conduce cursa” pentru preluarea leadershipului european, „deşi încercările sale autoproclamate de a da Uniunii Europene un obiectiv clar politic au fost frânate până acum”, scrie Helen Thompson, profesoară la Universitatea din Cambridge, într-un articol publicat recent în New York Times.

„Super Mario”

Tratatul franco-italian pe care tocmai l-a semnat cu Mario Draghi nu a trecut neobservat în acest context, într-un moment în care se fac noi alianţe într-o Europă post-Brexit.

Cu atât mai mult cu cât şeful guvernului italian, supranumit „Super Mario” după asigurarea şefiei Băncii Centrale Europene, este şi el considerat un potenţial candidat la leadershipul european.

„În calitate edificator al consensului, Mario Draghi ar putea umple vidul lăsat de Angela Merkel” în UE. Şi, „contrar abordării lui Merkel, el ar putea insufla un nou dinamism în ceea ce priveşte integrarea europeană în materie de economie sau de apărare”, spune pentru AFP Nicoletta Pirozzi, de la centrul de reflecţie Istituto Affari Internazionali de la Roma.

Totuşi, Draghi ar putea viza în 2022 postul de preşedinte al Italiei, ale cărui prerogative sunt limitate.

În ceea ce-l priveşte pe preşedintele francez, acesta va avea un an 2022 dificil pe plan intern, cu un scrutin prezidenţial în primăvară al cărui deznodământ se aşteaptă să fie incert pe fondul provocării numite extrema dreaptă.

Franţa ar putea fi acaparată de convulsii politice interne ce ar pune la încercare capacitatea sa de a dezvolta mari viziuni europene.

Şi Olaf Scholz? În Germania, multă vreme supranumită „Marea Elveţie” pentru tendinţa sa de a se focaliza pe prosperitate economică şi evitând oarecum marile chestiuni internaţionale, direcţiile se schimbă.

„Vrem să sporim suveranitatea strategică a Uniunii Europene” şi să apărăm mai bine „interesele europene comune”, se arată în contractul noii coaliţii guvernamentale de la Berlin.

Olaf Scholz FOTO EPA-EFE

Pentru a reuşi acest lucru, Olaf Scholz, care se prezintă ca moştenitor al cancelarului Angela Merkel, va trebui totuşi să schimbe ceva.

El va trebui să o rupă cu „Merkelismul”, această diplomaţie a căutării permanente a compromisului, a expectativei în crize şi a centrării priorităţii pe interesele economice, inclusiv în raport regimuri autoritare precum cele din Rusia şi China.

Însă acest sistem îşi atinge limitele. „N-ar trebui să-i supravieţuiască lui Merkel”, deoarece nu permite o „rezolvare bună a provocărilor Europei, aşa cum sunt pandemia, schimbările climatice şi competiţia geopolitică internaţională”, este de părere Piotr Buras şi Jana Puglierin în analiza lor de la ECFR (Consiliul European pentru Relaţii Externe).

Europa fără cap?

Emmanuel Macron, adept al unor soluţii mai viguroase, este, în acest context, cel mai bine plasat?

„Chiar dacă un leadership al lui Macron rămâne o opţiune, ea e puţin probabilă” din cauza dificultăţilor pe care le va avea să construiască „alianţele” necesare, avertizează Sebastian Reiche. Parisul este adesea bănuit că vrea să folosească Europa pentru a-şi susţine în primul rând propriile interese.

Helen Thompson este şi mai pesimistă. „Slăbită de rivalitatea dintre SUA şi China şi profund divizată pe plan intern, Uniunea Europeană nu poate fi condusă la ora actuală, nimeni nu va deveni o nouă doamnă Merkel”, consideră ea.

„Realitatea, ca s-o spunem direct, este că nici cancelarul german, nici guvernul francez nu pot conduce Europa. În lipsă de leadership, Europa se îndreaptă spre stagnare", prezice Thompson.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările