Decizia a fost luată deja, doar că Ministerul Educaţiei nu are curajul să recunoască acest lucru, şi acceptă FSLI ca purtător de cuvânt al ministerului.

Întrebarea este cum va „fenta” ministrul Monica Anisie legea care spune că numărul de ore începând cu anul şcolar viitor trebuie să fie 20, 25, 30/săptămână la primar, gimnaziu, liceu. La gimnaziu, unde acum sunt 32-34-36/săptămână, este necesară o reducere de 9 ore, ceea ce ar pune în pericol catedrele a 20-25.000 de profesori. Dar la elevii care stau în şcoală 34-36 ore/săptămână, se gândeşte cineva? Un adevărat atentat la sănătatea fizică şi psihică a elevilor, cum rezultă din declaraţia unui medic neurolog:

Fiica mea, elevă în clasa a V-a , petrece pe scaun 12-13 ore (6 la scoala- în bănci neergonomice, 3 dimineaţa înainte de şcoală şi încă 2-3 seara, până la 10) , altfel nu termină temele. Ghiozdanul are între 5-7 kg ( ea are 27 kg). Nu are timp de activităţi recreative sau vocaţionale. Plânge că urăşte şcoala. Psihiatrul de copii a diagnosticat-o cu "Tulburare anxioasă generalizată cu atacuri de panică" cu recomandare de terapie medicamentoasă şi psihoterapie!” 

Ce spune FSLI în adresa trimisă directorilor de şcoli

“În data de 26.02. 2020, a avut loc la Bucureşti, la sediul FSLI şedinţa CNL (Colegiul Naţional al Liderilor), în care au fost dezbătute următoarele probleme:
(…)

În ceea ce priveşte reducerea numărului de ore de la clasă, în momentul de faţă se va desfăşura un program Pilot, în care se vor crea programe noi, dar care nu va afecta numărul de ore al profesorilor din celelalte unităţi de învăţământ, mai ales că Planul de încadrare a fost deja trimis la ISJ […], şi acesta nu va putea fi schimbat în septembrie. Deci, în concluzie, anul şcolar 2020 – 2021 se va merge pe programa şcolară veche şi pe planul de încadrare deja conturat de conducerea unităţii şcolare”.

Pilotarea, ca pilotarea. Se va produce în câteva şcoli. Dar ce facem cu sute de mii de elevi care stau în şcoală 34 ore/săptămână? La ei cine se gândeşte? Că doar elevii sunt în centrul activităţii instituţiilor statului!

Care este legătura între sindicate şi politica ministerului

Şefii de sindicat primesc salarii mari de la membrii lor, ca să-i apere. Asta au şi făcut. Nu i-a interesat soarta educaţiei, a copiilor din România. I-a interesat doar conservarea propriilor privilegii, în special a salariilor primite. De câte ori au fost în discuţie acte normative, şi au fost consultaţi, liderii de sindicat au impus prevederi favorabile membrilor lor de sindicat. Nu  elevilor. Este vorba de creşteri salariale, vouchere de vacanţă, prime, sporuri,  şi altele asemenea. Nimic despre planurile cadru, programe şcolare, eficienţa învăţării, care ar fi fost în interesul elevilor. Când a fost vorba de evaluarea profesorilor după criterii obiective, liderii  de sindicat au luat foc şi s-au opus vehement.

Până la un punct este de înţeles,  pentru asta sunt plătiţi, asta fac. Grav este când de frica sindicatelor, a posibilelor greve, miniştrii, guvernul, parlamentul, s-au lăsat intimidaţi,  timoraţi,  şi au făcut exact ce au dictat sindicatele. Până acolo încât opresc pe statul de plată cotizaţiile tuturor profesorilor şi le virează direct sindicatelor, pentru ca acestea să nu mai facă efortul de a strânge cotizaţiile. Plăteşte cotizaţii toată suflarea dintr-o şcoală. Fie că sunt, fie că nu sunt membri de sindicat. Că aşa a hotărât ministerul. Când sindicatele bat cu pumnul în masă, ameninţă cu greve şi proteste, miniştrii se ascund sub birou de frică. Aşa a procedat Ecaterina Andronescu, aşa procedează Monica Anisie. Nicio deosebire între cele două.

Iată cum explică Daniel Funeriu, fost ministru al Educaţiei,  poziţia sindicatelor:

„Văd că sindicatele - de fapt structuri paralele de putere în sistem, cvasi-mafiotizate în România - contestă relevanţa testelor PISA. Să vă spun o chestie pe care probabil nu o ştiţi: când eram în funcţie am descoperit că sindicatele încasează automat 1% din salariile tuturor profesorilor. Adică vreo 15 milioane de Euro. Bani a căror cheltuire nu o verifică nimeni. În 2011 am stopat transferul automat către sindicate al banilor profesorilor, urmând ca fiecare profesor să plătească individual. Au rămas vreo 3% care mai plăteau. De unde toate mizeriile pe care sindicatele arondate PSD le urlau despre mine. În iunie 2012 Ponta a reintrodus virarea automată a 1% din salariu către sindicate, adică vreo 20 de milioane de Euro anual. Noh, acum poate înţelegeţi de ce nu sunt bani pentru toalete. Că sunt pentru sindicalişti veroşi.”

Adică,  sindicatele primesc 20 de milioane de euro anual de la profesori, pe care-i cheltuie cum vor, fără nicio urmă de control. Aşa ceva numai în România se poate întâmpla!

Iată, recent, reacţia sindicatelor în urma testelor PISA. Mariu Nistor, de la FSE Spiru Haret:

Dar, în România, formarea elevilor are la bază alte principii, iar programele nu sunt compatibile din punct de vedere al conţinuturilor şi structurii cu testele PISA. În mod similar, formarea cadrelor didactice pentru evaluare pune accentul pe alte aspecte decât cele din evaluările de tip PISA. Independent de rezultatele acestei evaluări, este de necontestat faptul că elevii români, când ajung în unităţile şi instituţiile de învăţământ din afară (şi mă refer aici la toate nivelurile), sunt printre cei mai buni.  Oare un elev care provine dintr-o ţară aflată în vârful ierarhiei PISA ar putea face faţă sistemului de evaluare din România?"

Dl Marius Nistor încurcă lucrurile. Este adevărat că programele şi formarea elevilor nu sunt compatibile cu testele PISA. Şi cine e în eroare, noi sau testele PISA? Asta nu ne spune Marius Nistor. Să se uite la PIB/locuitor din statele aflate în vârful ierarhiei testelor PISA şi apoi discutăm cine este în eroare. Sau vrea Marius Nistor să fim „culţi” în sărăcie?

Salariile profesorilor au crescut şi în trecut. Foarte bine. Dar această creştere nu s-a văzut în prestaţia profesorilor la catedră. Este adevărat că ne lipseşte un mecanism de urmărire a eficienţei creşterii acestor salarii, de evaluare a performanţei cadrelor didactice. Cum spuneam, sindicatele nici n-au vrut să audă de aşa ceva.

Mai zice Marius Nistor că elevii români, când se duc afară, sunt cei mai buni. Dar evită să spună:  câţi astfel de elevi se duc afară? 1%? Şi sunt bine pregătiţi datorită propriilor resurse, familiilor, meditatorilor, nu şcolii româneşti. Performanţa de la şcolile de elită vine din faptul că familiile au resursele necesare să completeze în mod esenţial ce nu învaţă copii la şcoală. La vârfuri stăm bine. Dar economia este dusă în spate de cei 90% din tineri la care nu stăm deloc bine. Se mai întreabă Marius Nistor, dacă un elev care provine dintr-o ţară aflată în vârful ierarhiei PISA ar putea face faţă sistemului de evaluare din România. Poate că nu. Dar cine este în pierdere, ei sau noi? Repet sfatul: să se uite dl Nistor la PIB/locuitor din ţările aflate în  fruntea clasamentului PISA.

În schimb, dl Simion Hăncescu, Liderul FSLI, are alte păreri:

Rezultatele testelor PISA sunt dureroase. Vă daţi seama ce imagine are şcoala din România? Vă daţi seama că acest sistem este sufocat şi noi asistăm la un declin? E, deja, târziu, dar cred că, în măsura în care ne mobilizăm cu toţii forţele şi reuşim să punem pe picioare o reformă reală a sistemului de educaţie, vom reuşi să nu mai avem acest analfabetism funcţional de 44%, un procent extraordinar de mare. Şcoala din Romnia devine un loc al frecventării din rutină, nu un loc unde copiii sunt învăţaţi să se dezvolte, să crească, să deprindă abilităţi astfel încât să funcţioneze în mediul profesional şi personal.

Rămâne ca dl Hăncescu să clarifice care este contribuţia sindicatului FSLI  la reformarea sistemelor de educaţie şi formare profesională. Sau înţelepciunea domniei sale vine de la Arghezi: „una vorbim, şi alta fumăm”.

În concluzie, sindicatele au funcţionat şi funcţionează strict pe motivaţii financiare, fără legătură cu interesul tinerilor şi familiilor care  şi plătesc, prin buget,  salariile profesorilor şi implicit salariile şefilor de sindicat. Părinţii şi elevii sunt şi ignoraţi, şi cu banii luaţi! Asta au făcut sindicatele până în prezent, şi greu de crezut că-şi vor schimba poziţia în viitor.

În ultima lună PNL,  a căzut in sondaje de la 47% la 40%. Dacă ministrul Educaţiei, Monica Anisie, se comportă în continuare precum „ilustra” sa predecesoare, Ecaterina Andronescu, subsemnatul nu voi vota PNL la viitoarele alegeri!