Scriitorii clasici, înlocuiţi de sms-uri

Scriitorii clasici, înlocuiţi de sms-uri

Proiectul pentru noua programă şcoală pentru gimnaziu include elemente de transdisciplinaritate, pune accent pe formarea competenţelor şi lasă în planul doi autorii clasici, iar elevii vor putea analiza la clasă şi texte precum sms-urile sau prospectele FOTO Arhivă

Elevii de gimnaziu nu vor mai fi obligaţi să citească operele scriitorilor clasici, iar profesorul poate propune pentru studiu texte din literatura universală sau chiar texte nonliterare, precum postări online, instrucţiuni, prospecte, sms-uri, potrivit proiectului de programă şcolară pus în dezbatere publică de Ministerul Educaţiei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Noua programă pentru gimnaziu, care ar trebui aplicată începând cu anul şcolar 2017-2018, elimină obligativitatea studierii operelor marilor clasici la Limba şi Literatura Română, care rămâne doar cu titlu de reomandare. Astfel, programa lasă la latitudinea profesorului dacă alege un scriitor clasic sau contemporan destinat studiului aprofundat, potrivit proiectului pus în dezbatere de către Ministerul Educaţiei.  
 
Concret, la textele recomandate pentru lectură, proiectul prevede materiale ficţionale şi nonficţionale, literare şi nonliterare din literatura clasică şi contemporană, postări online, instrucţiuni, prospecte şi chiar sms-uri.
 
Totodată, noua programă doreşte să îi deprindă pe elevi să manifeste un „comportament empatic cultural şi intercultural“, prin asocierea unor experienţe proprii de viaţă şi lectură cu acelea provenite din alte culturi, făcând apel la joc de rol, proiecte tematice etc. 
 
De asemenea,  potrivit proiectului, elevul ar trebui să ajungă la comportamentul empatic şi prin valorificarea elementelor învăţate la alte discipline, precum geografie, istorie, muzică, desen, realizându-se astfel o interdisciplinaritate.
 
Conţinuturi adaptate noii generaţii
 
Potrivit Elenei Grigoraş, profesor de Limba şi Literatura Română, la nivelul conţinuturilor este modificată tematica de la universul cărţii şi al lecturii la „eu şi universul meu familiar“, „eu şi lumea din jurul meu“, „orizonturile lumii şi ale cunoaşterii“, respectiv „reflecţii asupra lumii“. Mai mult, susţine cadrul didactic, conţinuturile sunt adaptate noii generaţii şi prin apelul la postările online, prospecte şi sms-uri, iar textele pot fi alese şi din literatura universală, nu doar din cea naţională.
 
„Practica raţională şi funcţională  în predarea limbii române este mult mai clară, mai concisă, mai aerisită, uşor de urmărit, atât pentru debutanţi, cât şi pentru cei cu experienţă. Se intenţionează o aprofundare a strategiilor de lectură în vederea receptării şi redactării textelor scrise din perspectiva evaluărilor internaţionale, gen PISA. Temele sunt ofertante, disponibile şi la celelalte materii din aria «Om şi societate», însă sunt mult prea ambiguu formulate, ca şi cum limba maternă ar fi o limbă străină sau un opţional de filozofie“, susţine Elena Grigoraş, profesor la Colegiul de Industrie Alimentară „Dumitru Moţoc“ din Galaţi.
 
Libertate de alegere, dar fără direcţie
 
Trainerul în Public Speaking Mihaela Apetrei consideră că este importantă eliminarea obligativităţii studierii textelor clasice, dar programa ar trebui să vină şi cu o serie de norme metodologice care să orienteze şi să normeze procentul textelor aparţinând scriitorilor clasici, respectiv a operelor scriitorilor contemporani, astfel încât să nu fie excluse niciunele. Asta în contextul în care o operă aparţinând unui autor contemporan ar putea crea apetenţă pentru lectură mult mai uşor decât un text clasic, iar astfel s-ar ajunge mai uşor şi la scriitorii clasici.
 
„Cred că este un lucru foarte bun că lasă, în sfârşit, libertate profesorului să aleagă textul de studiat la clasă. Totuşi, cred că secţiunea e puţin cam laxă, ar trebui normat. Pe de altă parte, există profesori şi profesori şi ar trebui să pună o serie de condiţionări, să specifice cât la sută clasici, cât la sută contemporani, poate să introducă şi nişte literatură străină spre comparaţie. Aş fi făcut o listă de recomandări, care să conţină 20-30-40 de autori, de unde să îşi poată alege profesorul. Este o deficienţă de sistem de a trece dintr-o extremă în alta. O dată le spui să facă ceva şi nimeni nu iese din grilă, apoi le spui să facă ce vrea. Este nevoie de puţină orientare, de o metodologie de tipul calitate-cantitate“, consideră Mihaela Apetrei, Senior Trainer Public Speaking.
 
Dispare noţiunea de teorie literară
 
Profesorul Elena Grigoraş avertizează că din noua programă, dacă proiectul ar fi aprobat aşa, ar dispărea încet noţiunea de teorie literară, iar conceptele de gramatică sunt schiţate, fără a exista nuanţările din programe anterioare.  
 
„Introducerea unui alt domeniu de conţinut numit generic «elemente de interculturalitate», identitate personală – identitate naţională, diversitate culturală şi lingvistică este în defavoarea gramaticii limbii române, a exerciţiilor de ortoepie şi ortografie“, a declarat, pentru „Adevărul“, cadrul didactic, care subliniază că fragmentele selectate din operele literare sunt măsurate.
„Fragmentele selectate din operele literare sunt cântărite/măsurate, impunându-se în mod bizar un număr de cuvinte minimum de 900-1.000, la clasa a V-a  şi 1.800-2.000 de cuvinte la clasa a VIII-a“, a mai observat Elena Grigoraş.
 
 
Trebuie  să avem o referinţă valorică a trecutului dar şi a prezentului, copiii şi elevii noştri au nevoie de modele. Atunci când clasicii dispar, ce folos să vorbeşti despre empatie culturală şi interculturalitate, neavând la cine să te raportezi,  te exilezi în propria ta cultură şi educaţie. 
 
Elena Grigoraş
Profesor Limba şi literature română
 
 
Comportamentului empatic, autorii clasici pe locul II
 
Încurajarea manifestării unui comportament empatic cultural şi intercultural prin asocierea unor experienţe proprii de viaţă şi de lectură cu acelea provenind din alte culturi sau  identificarea unor tipare privitoare la cultura proprie şi la cultura altor popoare aduce o anumită transdisciplinaritate prin apelul la arte plastice, muzică, istorie, geografie, ceea ce elevii aşteptau demult.
 
„Suntem foarte bucuroşi că se eficientizează procesul învăţării şi că există şansa să se axeze mai mult pe dezvoltarea competenţelor şi pe un concept de interdisciplinaritate. Programa era foarte aglomerată, iar noi aşteptăm aceste schimbări demult“, a  declarat Vlad Ştefan, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.
 
Pe de altă parte, profesorii consideră că există pericolul pierderii modelelor şi a valorilor naţionale, dacă se renunţă la autorii clasici.
 
„Sunt lucruri noi, aparent, însă nu vedem o evidenţiere clară a valorilor naţionale, a  Epocii Marilor Clasici, a scriitorilor care sunt lăsaţi în cutia cu amintiri sau trecuţi în planul secund al culturii. Un Eminescu, Creangă, Slavici sau Caragiale oferă viitoarelor generaţii o viziune autentică şi critică despre societatea în care trăiesc, prin operele lor deprind principii şi valori morale sau estetice, adică o concepţie care le va forma o conştiinţă şi îi va individualiza“, a mai comentat profesorul Elena Grigoraş.
 
Ore insuficiente pentru cât prevede programa
 
Profesorul de Limba şi Literatura Română Ruxandra Achim de la Colegiul Naţional „I.L.Caragiale“ consideră că numărul orelor alocat pentru atingerea tuturor competenţelor prevăzute în programă este insuficient.
 
„Ar fi nevoie de cinci ore, nu de patru pentru a putea acoperi toate competenţele, pentru că vorbim de comunicare, receptarea şi redactarea textului scris, utilizarea limbii. Sunt practic mai multe discipline în una. Nu ai timp să le faci pe toate“, a spus profesorul de la „Caragiale“. 
 
De aceeaşi părere este şi Elena Grigoraş, care consideră că profesorul nu va avea timp să asculte 33 de elevi la clasă, în contextul în care accentul este pus pe ascultare şi comunicare.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările