Nu s-au prezentat 12.000 de elevi dintre cei înscrişi la examen

Motivele nu le cunoaşte nimeni la această oră. Cel mai probabil este că nu s-au simţit în stare să ia examenul, altă explicaţie pentru un număr aşa de mare de elevi neprezentaţi nu văd. Nu vreau să mă gândesc la faptul că 12.000 de elevi figurau doar în scripte, în cataloage, fără să fie prezenţi, de fapt, la şcoală. Inspectoratele şcolare ar trebui să ceară directorilor o situaţie clară în privinţa elevilor neprezentaţi la examen, pentru a afla motivele  acestei absenţe majore. Ministerul ignoră pur şi simplu aceşti elevi, deşi a plătit salarii din banii contribuabililor, inclusiv pentru pregătirea lor.  Este adevărat că pentru Şcoala Profesională nu se cere examenul de Evaluare Naţională, bine ar fi ca majoritatea  acestor elevi sa se  regăsească la Şcoala Profesională.

Procentele de promovare

Din comunicatul ministerului Educaţiei nu aflăm mare lucru. 122.140 au obţinut media generală mai mare de 5, adică 76,10%. Dacă raportăm însă la cei 172.500 elevi înscrişi la examen, rata de promovare este mai mică, 70,80%, oricum mai bună decât în alţi ani.

La proba de Limba şi literatura română au obţinut note peste sau egale cu 5(cinci) 135.101 candidaţi (83.9%), dar raportat la numărul celor înscrişi la examen procentul de promovare este de 78,31%.

La matematică situaţia este mai proastă. Doar 112.651 de candidati au luat peste 5, adică 70,2% dacă raportăm la numărul celor prezentaţi la examen, dar dacă raportăm la numărul celor înscrişi la examen, procentul este de 65,30%.

Subiectele care asigurau 5-6 nota de promovare se puteau rezolva dacă elevii ştiau cele patru operaţii aritmetice şi câteva formule simple de arii şi volume. Să ai 60.000  (35%)   elevi care termină gimnaziul fără să ştie cele patru operaţii şi formule simple de arii şi volume, iată o problemă care ar trebui să nu lase să doarmă şefii din educaţie. Dar această situaţie trenează de 15-20 de ani. Nu-mi fac iluzii că s-ar putea rezolva în curând.

Să ne reamintim testele PISA, care aplică un alt sistem de evaluare, mult mai adaptat epocii în care trăim, şi care cuprinde evaluarea abilităţilor aplicativ practice şi transdisciplinare. România a „reuşit” performanţa ruşinoasă de a se clasa pe ultimul loc în Europa, cu 44% analfabeţi funcţionali, şi 47% elevi care nu ştiu cele patru operaţii aritmetice şi formule simple de arii şi volume.

Deşi mediile de la Evaluarea Naţională sunt mai bune decât în alţi ani, nu trebuie să ne amăgească. A lipsit materia din trimestrul al II-lea, elevii s-au pregătit acasă exclusiv pentru materiile de examen, nu şi pentru alte materii la care trebuia să-şi închidă mediile.

Pentru noul an şcolar, ministerul Educaţiei trebuie să răspundă la probleme uriaşe. Despre aceste probleme într-un viitor articol