Guvernul şi-a asumat proiectul „România Educată“. Cum vor arăta examenele naţionale în viitor

Guvernul şi-a asumat proiectul „România Educată“. Cum vor arăta examenele naţionale în viitor

Va creşte ponderea curriculumului la decizia şcolii (CDŞ) în planurile-cadru de învăţământ

Guvernul a adoptat proiectul memoradumului „România Educată”, care va aduce schimbări majore ale sistemului de educaţie, după ce preşedintele Klaus Iohannis şi-a prezentat raportul final asupra documentului.

Una dintre principalele modificări aduse sistemului de educaţie vizează învăţământul liceal, unde vor exista trei rute – teoretic, profesional şi vocaţional (cu profil militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic) – cu aceeaşi durată (4 ani). Totuşi, acestea vor avea un trunchi comun care va fi folosit ca fundament pentru un „Bacalaureat unitar”, bazat pe competenţe. „Tranziţia către învăţământul superior este condiţionată de promovarea unui Bacalaureat unitar care este condiţie de acces şi conferă tuturor celor care îl promovează nivelul 4 de calificare. Acesta măsoară competenţele elevilor în domenii-cheie, capacitatea lor de comprehensiune a unui text, abilitatea de a aplica instrumente matematice şi alte competenţe-cheie asociate trunchiului comun. Este standardizat, comparabil între sesiuni şi predictiv pentru capacitatea de a progresa într-un mediu academic”, se arată în document. 
 
De precizat că transferurile între licee vor fi posibile, iar acestea se vor realiza anual, în baza unui examen, în limita locurilor vacante. Totuşi, transferurile nu se pot face în clasa a IX-a sau după începutul clasei a XII-a“, se arată în raport.
 
Atât ruta profesională, cât şi cea vocaţională au o orientare practică şi se pot derula, parţial, la potenţiali angajatori sau instituţii relevante (de exemplu, pentru filiera vocaţională: cluburi sportive, săli de concerte etc.). La nivelul liceelor profesionale, autorităţile speră la o colaborare strânsă cu mediul privat, pentru o mai bună incluziune pe piaţa muncii a elevilor care termină un liceu profesional sau tehnologic.
 

Admitere cu examen la liceu 

Un alt element de noutate este legat de modul în care absolvenţii de clasa a VIII-a pot ajunge la liceu. Astfel, atât liceele teoretice, cât şi cele vocaţionale şi profesionale vor avea dreptul (dar nu şi obligaţia) de a organiza examene de admitere, conform unei metodologii stabilite de către Ministerul Educaţiei. Acestea ar urma să fie organizate înainte de examenul naţional, iar locurile neocupate în urma testărilor vor fi ocupate prin repartizarea elevilor în ordinea mediilor de la Evaluarea Naţională. 
 
„Elevii care doresc înscrierea la liceele care organizează examen de admitere o pot face la o singură instituţie. Ulterior, în funcţie de rezultate, pot opta pentru ocuparea locului unde au fost admişi sau pentru participarea la Evaluarea Naţională şi repartizarea computerizată ulterioară. La Evaluarea Naţională au dreptul de a participa toţi absolvenţii clasei a VIII-a. 
 
Cei care au dat admitere la liceu şi au obţinut o ofertă de studii îşi pot ocupa locul confirmat şi pot opta pentru a nu participa la Evaluarea Naţională
Proiectul „România Educată“
 
Cei care au dat admitere la liceu şi au obţinut o ofertă de studii îşi pot ocupa locul confirmat şi pot opta pentru a nu participa la Evaluarea Naţională. Cei care nu au dat admitere la un liceu vor fi repartizaţi, în ordinea mediilor de la Evaluare şi în funcţie de opţiunile exprimate”, se arată în document. 
 

Creşte ponderea curriculumului la decizia şcolii

 
Va creşte ponderea curriculumului la decizia şcolii (CDŞ) în planurile-cadru de învăţământ şi va fi dezvoltat, astfel încât decizia elevului să fie luată în seamă, în consonanţă cu atributele a ceea ce am putea denumi curriculum la decizia elevului, din oferta şcolii. Aplicând prevederile LEN, coroborate cu Legea 211/2019, numărul de ore de CDŞ ar trebui să fie:
 
• 4 ore pentru clasele pregătitoare – a IV-a;
• 5 ore pentru clasele de gimnaziu;
• 6 ore pentru cls. a IX-a şi a X-a;
• 9 ore pentru cls. a XI-a şi a XII-a;
 
Respectarea acestei prevederi ar oferi posibilitatea şi obligativitatea de a personaliza oferta curriculară şi de a construi programe şcolare potrivite fiecărei rute şi specializări.
 
Orice arie curriculară va avea între 3 şi 5 opţiuni de CDŞ; elevii pot opta între minimum 2 opţiuni de CDŞ - parte din clasă la CDŞ1, parte la CDŞ2, sau alcătuiri de grupe formate din elevi din clase diferite, în orar, cu evidenţiere simplă „CDŞ”

Desfiinţarea Inspectoratelor Şcolare 

Nu în ultimul rând, proiectul „România Educată” mai prevede şi desfiinţarea Inspectoratelor Şcolare Judeţene. Atribuţiile de asigurare a calităţii şi inspecţie şcolară sunt preluate de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP), care va avea, la nivel judeţean, structuri deconcentrate denumite Direcţii de Asigurare a Calităţii şi Inspecţie Şcolară (DACIS).
Actualele Inspectorate Şcolare Judeţene vor trece de la rolul de control la cel de sprijin şi de administrare a sistemului judeţean de educaţie. Ele vor asigura, printre altele, definirea obiectivelor judeţene pentru educaţie, subsidiare obiectivelor naţionale, şi vor monitoriza îndeplinirea acestora la nivelul unităţilor de învăţământ. Denumirea acestor structuri se modifică în Centre Judeţene pentru Învăţământul Preuniversitar (CJ-IP).
 
În acelaşi timp, Casele Corpului Didactic vor fi transformate în Centre Judeţene de Formare Continuă, Asistenţă şi Resurse Educaţionale (CJFCARE), sub coordonarea directă a Ministerului Educaţiei, printr-o structură dedicată. „Rolul lor creşte semnificativ, în sensul în care, pe lângă formarea continuă pentru toate categoriile de personal din sistemul de educaţie, ele capătă atribuţii pe zona resurselor educaţionale deschise şi platformelor educaţionale online, a accesării şi implementării de proiecte (inclusiv din fonduri europene)”, se mai arată în document.
 

Consilii consultative pentru învăţământ 

Tot la nivel judeţean, se constituie Consiliul consultativ pentru învăţământ preuniversitar, format din DACIS, CJ-IP, CJ-FCARE şi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean, ai autorităţilor publice locale (APL) şi ai instituţiei prefectului. Cu rol de observator, participă reprezentanţi ai sindicatelor cadrelor didactice, ai elevilor şi ai părinţilor, precum şi agenţi economici din judeţ cu o activitate deosebită în zona educaţiei. Consiliul Consultativ se reuneşte trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, este prezidat de către Preşedintele Consiliului Judeţean, iar la şedinţele sale, în funcţie de tematica abordată, participă reprezentanţii autorităţilor publice locale (APL) vizate sau conducerea diverselor autorităţi publice judeţene. Consiliul va răspunde, printre altele, de elaborarea anuală şi de avizarea Raportului privind Starea Învăţământului preuniversitar la nivelul judeţului, care va include o secţiune privind „Respectarea obligaţiilor legale în domeniul educaţiei de către APL”, aflată în responsabilitatea instituţiei prefectului. Totodată, acest Consiliu va sprijini demersurile de administrare şi dezvoltare a reţelei şcolare, de asigurare a resurselor necesare unităţilor de  învăţământ şi de monitorizare a capacităţii autorităţilor publice locale de a susţine educaţia.

Iohannis pune presiune pe Coaliţie 

Preşedintele Klaus Iohannis a mers să prezideze, după mai mult de jumătate de an, o şedinţă a Guvernului, pentru a le transmite direct miniştrilor că vrea să vadă progrese privind proiectul „România Educată”, după şase ani în care tema educaţiei a fost mai degrabă ignorată. Mai mult, mesajul şefului statului a fost şi unul de susţinere a premierului Florin Cîţu, lider politic aflat în cursa pentru şefia PNL. 
 
„Înaintăm decisiv pentru implementarea proiectului «România Educată». Reforma sistemului de învăţământ e obligatorie dacă vrem ca generaţiile viitoare să beneficieze de educaţie de calitate şi de şanse reale pe piaţa muncii. «România Educată» e un proiect cu legitimitate democratică, bazat pe cea mai amplă consultare din perioada post-comunistă”, a declarat Iohannis, cu referire la cele trei zile în care a chemat la Palatul Cotroceni liderii Coaliţiei, membrii comisiilor de specialitate din Parlament, apoi reprezentanţi din unităţile de învăţământ. Şeful Guvernului a promis investiţii în educaţie şi că ideile Administraţiei Prezidenţiale vor fi transpuse în acte normative.
 

România Educată cu mai puţini bani 

Deşi Puterea şi Klaus Iohannis şi-au arătat interesul pentru sistemul de învăţământ în ultimele săptămâni, când a fost vorba de bani, adică la alcătuirea bugetului, Ministerul Educaţiei a primit cei mai puţin bani din ultimii ani. 28,5 miliarde de lei au fost bugetaţi pentru Ministerul Educaţiei în 2021, în timp ce în 2020 primea 30,57 miliarde de lei şi în 2019 primea 30,96 miliarde de lei. Şi dacă analizăm procentul din PIB alocat Educaţiei, acesta este în 2021 de doar 2,55%, faţă de 2,7% în 2020 şi 2,8% în 2019.  

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările