„Un genocid economic“. Ce spune un antreprenor român despre „măsurile draconice“ pentru controlarea epidemiei
0Octavian Bădescu, fondatorul Freedom Group, transmite o scrisoare deschisă Preşedintelui şi Premierului României, în numele grupului de iniţiativă Hai la treabă, solicitând reconsiderarea de urgenţă a măsurilor de limitare a răspândirii COVID-19, care afectează grav economia României şi premisele de dezvoltare a ţării. Antreprenorul afirmă că intervenţionismul politicului pentru combaterea epidemiei este un adevărat genocid economic.
„Câți români care suferă de alte boli nu pot vedea acum un medic? Câți români își vor pierde locurile de muncă, economiile de viață și sentimentul lor de valoare de sine? Câți vor ceda depresiei, abuzului de droguri, alcool sau sinucidere? Câți își vor pierde casele, vor divorța sau vor suferi abuzuri? Câți nu se vor recupera niciodată în cariera lor? Câte întreprinderi mici, inclusiv cele vitale ale medicilor vor dispărea din comunitatea dvs.? Câți tineri nu vor mai «decola» antreprenorial? Va crește criminalitatea? Aceste întrebări nu sunt retorice. Toate aceste lucruri s-au întâmplat, într-o anumită măsură, cu ocazia şi în urma recesiunilor anterioare. Se vor întâmpla din nou - foarte curând - dacă nu reușim să acționăm imediat. Mii şi mii de întreprinderi mici şi mijlocii sunt destructurate şi vor închide, la fel cum au făcut deja mulți angajatori mai mari. Milioane de lucrători sunt deja șomeri, multi alţii vor urma. Efectele vor fi în lanţ şi se petrec deja”, afirmă Octavian Bădescu.
Antreprenorul şi grupul de iniţiativă pe care îl reprezintă consideră că „măsurile draconice impuse populației și agenților economici trebuie să înceteze, făcând loc abordărilor raționale, echilibrate, constructive”.
„Intervenţionismul politicului pentru combaterea epidemiei de coronavirus generează deja un adevărat genocid economic”, consideră Octavian Bădescu.
Scrisoarea integrală a antreprenorului:
Inițiativa
#hailatreaba, aparută
în mediul online ca urmare a măsurilor de diminuare drastică a activității
economice și sociale adoptate de către factorii politici din România,
adresează
Președintelui României Klaus Iohannis și
Prim-Ministrului Ludovic Orban, prezenta
Scrisoare Deschisă
Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Domnule Prim-Ministru,
Oprirea generalizată a vieții sociale și a economiei românești prin
decrete militare, ar trebui să se încheie. Daunele de durată și de
anvergură cauzate de acest precedent autoritar le depășesc cu mult pe cele
cauzate de virusul COVID-19. Poporul român - indivizi, familii, afaceri -
trebuie să decidă singuri cum și când să revină la viața lor de zi cu zi.
Nicio instituţie a Statului nu are căderea (cel puțin morală) să închidă
viața economică și socială a cetățenilor săi, pe termen nedefinit, sub
pretextul unor „situații de urgență”. Funcționarii de stat și locali pot
pretinde, sau chiar deține, puteri legale pentru a-și închide
comunitățile. Dar ar trebui să reziste la exercitarea acestor puteri.
Considerăm “sănătatea” o chestiune ce intră în primul rând în zona de
“responsabilitate individuală” și abia apoi de responsabilitate a
comunităților (familie, loc de muncă, localitate). Responsabilitatea
conceptului de “stat” poate fi asumată eventual în profilaxie, în anumite
intervenţii punctuale, țintite și în limitele bugetare prestabilite, fiind
conștienți că niciun sistem nu este arhitecturat să funcționeze corect în
regim de “suprasarcină” conjuncturală.
Nu știm și încă nu putem știi, câți români se vor îmbolnăvi sau vor
muri de virus. Știm că predicțiile cu privire la infecția și ratele de
deces sunt extrem de nesigure.
Chiar și decesele reale atribuite COVID-19 nu sunt atât de ușor de numărat.
Vârsta, starea generală de sănătate și comorbiditatea sunt variabile
dificil de evaluat, iar oamenii pot muri „cu” virusul, dar nu „din” cauza
acestuia în mod necesar - dovadă rata dintre vindecări și decese. De
asemenea, este foarte dificil de evaluat letalitatea virusului în raport cu
tipurile de gripă și răceli cunoscute anterior.
Până în prezent, decesele COVID-19 în Romania și în alte părți din lume
sunt cu mult mai puține decât decesele în anotimpurile gripei obișnuite sau
din pandemiile anterioare. Această înțelegere este importantă pentru a pune
virusul, iar răspunsul guvernului la acesta, în perspectivă. Chiar și în
timpul pandemiilor, depresiilor și războaielor mondiale trecute, oamenii au
mers la muncă.
Suntem la curent cu statisticile legate de victimele COVID-19 și cu scenariile
estimate în funcție de gradul de intensitate al reacției guvernamentale, la
nivelul statelor. Ne dorim un număr cât mai mic de victime ale pandemiei dar,
în același timp, nu putem ignora numărul victimelor calculat ca rezultat al
întregului proces sau costurile financiare ale diferitelor tipuri de
intervenții ale statelor, costuri care sub o formă sau alta sunt și vor fi
suportate în final tot de către contribuabili.
În 1850, economistul francez Frédéric Bastiat a ajutat lumea să
înțeleagă „costurile văzute și nevăzute” ale politicilor statului. Este
simplu să vezi cum carantinele și blocajele vor încetini răspândirea
COVID-19. Este esențial, dar nu atât de simplu, să vedeți costurile și
prejudiciile cauzate de oprirea economică. Doar atunci vom putea înțelege
rațional compromisurile implicate.
În mai puţin de o lună, mii de proiecte antreprenoriale mici și medii sunt
complet destructurate. Companii mijlocii și mari se confruntă cu probleme
majore. Aproximativ 10% din populația activă este deja în șomaj. Sute de
mii de venituri sunt afectate. Libertatea individuală este profund afectată.
Câți români care suferă de alte boli nu pot vedea acum un medic? Câți
români își vor pierde locurile de muncă, economiile de viață și
sentimentul lor de valoare de sine? Câți vor ceda depresiei, abuzului de
droguri, alcool sau sinucidere? Câți își vor pierde casele, vor divorța
sau vor suferi abuzuri? Câți nu se vor recupera niciodată în cariera lor?
Câte întreprinderi mici, inclusiv cele vitale ale medicilor vor dispărea din
comunitatea dvs.? Câți tineri nu vor mai „decola” antreprenorial? Va
crește criminalitatea?
Aceste întrebări nu sunt retorice. Toate aceste lucruri s-au întâmplat,
într-o anumita măsură cu ocazia şi în urma recesiunilor anterioare.
Se vor întâmpla din nou - foarte curând - dacă nu reușim să acționăm imediat.
Mii şi mii de întreprinderi mici şi mijlocii sunt destructurate şi vor
închide, la fel cum au făcut deja mulți angajatori mai mari. Milioane de
lucrători sunt deja șomeri, mulţi alţii vor urma. Efectele vor fi în lanţ şi
se petrec deja.
Considerăm că măsurile draconice impuse populației și agenților economici
trebuie să înceteze, făcând loc abordărilor raționale, echilibrate,
constructive. Intervenţionismul politicului pentru combaterea epidemiei de
coronavirus generează deja un adevărat genocid economic.
Considerăm că abordarea ”#stamacasa”, în formă continuată și impusă
politic a declanșat și va accentua o criză economică, o posibilă situație
de “stagflație”, ce poate depăși ca impact negativ, ca pagube totale, criza medicală
provocată de pandemia Covid-19.
Ne este teamă că din această criză provocată de intervenţia politicului
(care reprezintă Statul) vom ieși cu toții mai săraci și mai lipsiți de
libertăți și de independență economică. “Intervenționismul etatist”
ocupă gradual un teren aparținând “pieței libere” și considerăm
“etatovirusul” mai periculos pentru societate în ansamblu decât
“coronavirusul”.
Ne este teamă că există o probabilitate semnificativă ca evoluțiile
viitoare să afecteze prin diferite măsuri într-o proporție mult mai mare pe
cei mai cumpătați şi mai productivi, indivizi şi companii, prin diferite
măsuri ce vor fi impuse de către factorul politic și justificate apoi prin
“nevoia de solidaritate”.
Considerăm ca abordarea politică în problema “coronavirus” este marcată, în
general, de populism. Acesta are ca și cauze principale sistemul actual de
vot, caracterizat prin necorelarea între puterea de vot și contribuția la
bugetele publice și consecinţa sa directă, permanenta expansiune a statului
în dauna sferei private (persoane fizice și juridice), la nivel de
reglementări, de arii de responsabilitate și de mărime a bugetelor.
Considerăm că oportunitatea care se cere a fi fructificată în această
conjunctură nefericită poate fi aceea de a deschide o discuție serioasă cu
privire la reducerea atribuțiilor statului și implicit a costurilor sale,
despre nevoia de echilibru bugetar și despre actuala formă a sistemului de
vot, întrucât în aceste aspecte se află rădăcina tuturor problemelor, a
abordărilor eronate.
Nu vrem să “primim” nimic de la stat pentru care nu am plătit.
Nu vrem să fim “protejați” fără să cerem.
Nu vrem să ne fie “îngrădită libertatea” atunci când nu deranjăm pe
nimeni.
Vrem să fim lăsați să ne “asumăm individual responsabilitatea” pentru
propriile decizii!
Considerăm că nu virusul este cauza problemelor economice aparute deja, ci
răspunsul inadecvat, disproporționat al politicului la această provocare.
Nu există niciun conflict între preocupările umanitare și cele economice. O
Românie mai săracă va fi o Românie mult mai puțin sănătoasă, una mai
vulnerabilă la boli viitoare. O abordare locală, de jos în sus, este singura
cale eficientă de a lupta cu virusul. După cum vedem acum și am vazut și
în trecut, în general, conducerea unui stat manifestă structural un deficit
de competență în timp de criză.
La nivel fundamental, libertatea este cu adevarat mai importantă decât securitatea
sau – în acest caz – decât o iluzie a securității.
Guvernul nu poate decide ce aspecte ale vieții noastre sunt esențiale sau
neesențiale. Poporul nu poate sta pur și simplu acasă și nu poate aștepta
ajutoarele guvernamentale din fonduri pe care guvernul, aflat într-un permanent
deficit bugetar, nu le are.
Știm că nu suntem o societate avansată medical, tocmai din această pricină
ținem să menționăm că abordarea de față este în deplină concordanță
cu bunele practici pe care țările din prima linie a combaterii pandemiei
SAR-COV2, adică Coreea de Sud, Japonia și Taiwan le-au dovedit. Aceste
țări, prin cele două măsuri simple și eficace: distribuția de măști și
distribuția de teste, acompaniate de izolarea celor simptomatici sau
asimptomatici, au reușit să conjuge cele două segmente din societate atât
de importante acum: sănătatea și economia fără a le prejudicia împreună
sau separat.
Economia și urgența repornirii sale nu este, în opinia noastră, un moft sau
o atitudine de insubordonare ori de frondă, ci, așa cum arată nenumărați
antreprenori, economiști, companii de analiză și strategie, o necesitate
imediată interconectată în mod vital și cu strategia de combatere, pe
termen mediu și lung a pandemiei, de diminuare consistentă a efectelor sale
cumulate și bineînțeles de repornire accelerată a economiei.
După cum știm cu toții, evoluția României nu a fost ușoară în ultimii
30 de ani. De la angajat la angajator, de la firmă mică la companie
transnațională, provocările și dificultățile imense ne-au călit pe toți
în feluri extrem de complicate. Or, rațiunea, experiența, datele statistice,
știința economică și o miriadă de alte discipline, ne arată cât de greu
se construiește un climat economic stabil și cât de ușor se pierde.
Prin urmare, pledăm pentru un semnal inechivoc de a ne intoarce în cel mai
scurt timp posibil în deplină activitate, doar aceia care găsim de cuviință
să o facem, în deplină cunoștință de cauză și prin respectarea
firească a regulilor de prevenție în contextul actual.
Numai prin schimbarea de urgență a paradigmei din #stamacasa în #hailatreaba putem
reporni economia, limita pagubele produse deja și demara revenirea la o
normalitate imperios necesară.
Stimaţi decidenţi politici – Redeschideți economia, redați-ne libertatea!
Hai la treabă!
Semnează, în numele inițiativei #hailatreaba,
Octavian Bădescu,
Fondator Freedom Group
31 Martie 2020
PS: Vă rugăm să luaţi în considerare o evidenţă şi anume că prezenta
scrisoare deschisă nu este un îndemn la nesupunere civică şi/sau la
nerespectarea ordonanţelor militare şi a altor prevederi legale în vigoare. Ea
reprezintă exprimarea unui punct de vedere, acela că este necesar a fi luate în
considerare şi alte soluţii, care să aibă un impact mai puţin dăunator asupra
activităţii economice şi a vieţii a milioane de români.