UE nu interzice centralele de apartament, ci vrea să le elimine treptat. Până când trebuie să dispară
0Comisia Europeană a ținut să precizeze că UE nu interzice centralele de apartament și alte sisteme de încălzire care folosesc combustibili fosili, ci doar vrea să le elimine treptat.
„Uniunea Europeană nu interzice cazanele/sistemele de încălzire (de exemplu centrale, boilere, încălzitoare, etc.) pe bază de combustibili fosili”, a informat Comisia Europeană, precizând că în 2020 a prezentat Strategia privind valul de renovări ale clădirilor ca parte a Pactului verde european iar revizuirea Directivei privind performanța energetică a clădirilor este o inițiativă-cheie.
Recent Parlamentul European a adoptat prevederile convenite cu Consiliul care vor contribui la reducerea consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul clădirilor.
„Dispozițiile Directivei privind performanța energetică a clădirilor vor sprijini astfel eforturile UE de a scădea emisiile de carbon în Uniune”, notează CE.
Acesta aduce beneficii concrete cetățenilor în contextul Pactului Verde European prin:
- îmbunătățirea calității vieții oamenilor, acasă și la locul de muncă
- creșterea comfortului locuintelor si reducerea facturilor la energie.
Concret, Directiva privind performanța energetică a clădirilor convenită de Parlamentul European și statele membre ale UE prevede eliminarea treptată până în 2040 a cazanelor/sistemelor de încălzire alimentate cu combustibili fosili. „Prin urmare, nu se interzic sistemele de încălzire pe gaz din clădirile existente”, arată Comisia.
Potrivit acesteia, după intrarea în vigoare a directivei, guvernele vor avea posibilitatea de a elimina treptat anumite dispozitive de încălzire pe baza emisiilor acestora, a tipului de combustibil utilizat sau a ponderii minime a energiei din surse regenerabile folosite.
În plus, guvernele vor trebui să stabilească măsuri specifice pentru eliminarea treptată a combustibililor fosili utilizați pentru încălzire și răcire până în 2040.
Directivele UE lasă guvernelor naționale flexibilitate în ceea ce privește îndeplinirea de către acestea a aspirațiilor și a obiectivelor generale agreate. Legislația este concepută astfel încât să țină seama de toate particularitățile naționale ale parcului imobiliar și ale mixului energetic din fiecare țară.
În urmă cu trei săptămâni, CE anunța că „odată cu eliminarea treptată a cazanelor de sine stătătoare până în 2029 (în conformitate cu regulile de proiectare ecologică), se poate aștepta instalarea a cel puțin 30 de milioane de pompe de căldură suplimentare până în 2030 față de 2020, majoritatea hidronice (inclusiv hibrizi). Această ambiție a fost exprimată în Planul Industrial Green Deal”.
Potrivit datelor Eurostat, aproximativ 50% din toată energia consumată în UE este folosită pentru încălzire și răcire, iar mai mult de 70% provine încă din combustibili fosili (în mare parte gaze naturale, dar și lemne de foc). În sectorul rezidențial, aproximativ 80% din consumul final de energie este utilizat pentru încălzirea spațiului și a apei.
„Pompele de căldură sunt o tehnologie matură care este mult mai eficientă din punct de vedere energetic decât cazanele (termen generic cu referire la sistemele de încălzire cu combustibili fosili precum sobe pe lemne sau centrale de apartament - n. red.). Acestea permit o utilizare mai mare a surselor de energie regenerabilă, a energiei ambientale și a căldurii reziduale. În clădiri, pompele de căldură sunt folosite pentru încălzire, apă caldă și în unele cazuri și pentru răcire. În loc să producă căldură, ele extrag și îmbunătățesc energia ambientală (căldură sau rece din aerul exterior și apele de suprafață sau de canalizare) sau energie geotermală (căldură sau rece din sol sau din apele subterane). Ciclul de refrigerare este în majoritatea cazurilor un ciclu de compresie a vaporilor care consumă energie electrică, dar există și cicluri de sorbție care sunt conduse de căldură”, se arată în documentul Comisiei Europene
30 de milioane de pompe de căldură vor fi instalate în UE până în 2030
Un raport publicat în 2022 de Agenția Internațională pentru Energie (IEA) estimează că pompele de căldură vor scădea cererea Europei de gaz pentru încălzirea clădirilor cu cel puțin 21 de miliarde de metri cubi în 2030.
În conformitate cu obiectivele Pactului ecologic al UE, planul REPowerEU solicită investiții anticipate în surse regenerabile și eficiență energetică. Acesta are ca scop reducerea importurilor de combustibili fosili, dublarea ratei actuale de implementare a pompelor de căldură în clădiri și accelerarea implementării pompelor de căldură din rețelele mari de încălzire și răcire. Cu 3 milioane de pompe de căldură instalate doar în 2022, obiectivul este de a instala cel puțin 10 milioane de pompe de căldură suplimentare până în 2027.
În plus, odată cu eliminarea treptată a cazanelor de sine stătătoare până în 2029 (în conformitate cu regulile de proiectare ecologică), se poate aștepta instalarea a cel puțin 30 de milioane de pompe de căldură suplimentare până în 2030 față de 2020, majoritatea hidronice (inclusiv hibrizi). Această ambiție a fost exprimată în Planul Industrial Green Deal .
Este nevoie de 750.000 de instalatori specializați în pompe de căldură
Pentru a accelera producția de pompe de căldură și implementarea acestora, sunt necesari încă 750.000 de instalatori și cel puțin 50% dintre instalatorii existenți vor trebui să fie recalificați pentru a lucra cu pompe de căldură.
Investiția totală în pompe de căldură în UE aproape s-a dublat de la 13 miliarde EUR în 2020 la 23 miliarde EUR în 2023, în ciuda încetinirii în 2023, din cauza prețurilor la energie de răcire și a reducerii subvențiilor. (Sursa: BloombergNEF, martie 2024)
Statele vor primi finanțare începând cu 2026
Noile instrumente de finanțare vor sprijini lansarea pompelor de căldură. Începând cu 2026, toate țările UE vor putea beneficia de Fondul pentru Clima Socială. Este un fond UE de 86,7 miliarde EUR, care va permite în special țărilor UE să sprijine măsurile de eficiență energetică și decarbonizarea încălzirii și răcirii în clădiri, inclusiv instalarea de pompe de căldură, pentru gospodăriile vulnerabile (în special cele aflate în sărăcie energetică) și micro- întreprinderilor.
Fondul pentru Clima Socială provine dintr-o parte dedicată din veniturile din licitarea certificatelor de emisii în cadrul noii scheme de comercializare a certificatelor de emisii („ETS2”), care va pune un preț de carbon pentru combustibilii utilizați în clădiri, transport rutier și alte sectoare începând cu data de 2027, prin urmare întărirea în continuare a competitivității pompelor de căldură. Dincolo de Fondul pentru climatul social, ETS2 va oferi, de asemenea, venituri semnificative din licitații pentru țările UE, pentru a sprijini tranziția ecologică, în special în sectorul construcțiilor.
Se încarcă comentariile...
