Ţăranii îşi iau porcul de Crăciun de la oraş

Criza i-a lovit la buzunar şi pe locuitorii de la sate, care nu mai au bani să crească godacii în curte. Afectaţi de criza financiară, mulţi dintre ţărani au renunţat să mai crească porci în ogradă şi îşi cumpără carnea de la hipermarket.

Tăiatul porcului la ţară, cu tot cu ritualul său, precum pomana porcului sau celebra ţuică fiartă băută afară în curte, „de sufletul" animalului sacrificat, sunt obiceiuri din ce în ce mai rare în satele din jurul Bucureştiului.

Pentru că este costisitor să mai creşti astăzi un porc în ogradă, majoritatea ţăranilor dau fuga la hipermarket, că e mai ieftin şi nu implică nici multă muncă.

Tanti Ioana şi nea Ghiţă Bulagea, de 57 de ani, respectiv 64 de ani, din comuna Tărtăşeşti, judeţul Dâmboviţa, nu-şi mai permit porcul de Crăciun de trei ani, chiar dacă pe vremea lui Ceauşescu aproape toată comuna venea să cumpere de la ei.

„Acum, în loc de porc o să tăiem găinile, iar carne de porc o să cumpăr de la magazin, vreo două kile, că de mai mult nu am bani", spune tanti Ioana.

O casă şi nouă suflete

Acum, în ţarcul de porci, bătrânii au depozitat lemnele pentru foc, pe care au dat 2.500 de lei. „Vezi, acum în loc de porc o să tai lemne", spune în glumă nea Ghiţă Bulagea, făcând haz de necaz. Tanti Ioana spune că mâncarea o cumpără de la magazinul din sat, pentru că este mai ieftină.

Găinile, vreo 15 la număr, le ţine doar pentru ouă, şi foarte rar se încumetă să le taie. „Dacă tai una, nu mai am bani să cumpăr alta, aşa că le ţin numai pentru ouă", spune tanti Ioana.

Pensia celor doi ajunge la aproape 1.200 de lei pe lună, din care vreo 500 de lei se duc pe cheltuielile casei şi pe medicamente, iar încă vreo 200 de lei, rata la CEC.

În casă sunt nouă persoane, iar cel mai mare salariu, 1.000 de lei,  îl are băiatul cel mic, angajat ca şofer la o firmă de distribuţie.

Tremurând de frig, tanti Ioana ne-a spus că aşteaptă pensia de 630 de lei, care nu mai soseşte, pentru că poştaşul s-a împotmolit în zăpadă. Spune că de trei zile se tot împrumută, şi că o să dea toată pensia pe datorii.

Constantin Dumitru are 65 de ani, iar toată viaţa şi-a trăit-o în comuna dâmboviţeană Crevedia. La pensie a ieşit în urmă cu 15 ani, iar acum, primeşte lunar 940 de lei. Din aceşti bani plăteşte cam 200 de lei factura lunară la energie, iar lemnele de foc pentru iarnă îl costă cam 2.000 de lei.

Chiar şi cu asemenea cheltuieli, în primăvară a mai găsit bani să-şi cumpere un purceluş cu 350 de lei. Spune că nu mai este o afacere să-ţi creşti porcul în bătătură, pentru că, pe lângă cei 350 de lei, întreţinerea lui ajunge să dubleze preţul iniţial de achiziţie.

„Îi dau să mănânce din ce cultiv pe pământul meu, dar sunt bătrân şi nu mai pot munci singur, aşa că angajez oameni cu 100 de lei pe zi la pogonul de pământ", spune, mâhnit, nea Dumitru. Şi tăierea porcului îl costă pe nea Dumitru cam 50 de lei, plus câteva bucăţi de carne pentru „măcelarul" satului.

Vin şi ţuică,de la buticul din sat

Anul acesta va respecta tradiţia tăierii porcului cu tot ce implică ea, dar crede că va fi ultimul Ignat când va face acest lucru.

Nea Dumitru zice că nici ţuica sau vinul nu le mai consumă din producţia proprie, dar nici de la consăteni nu cumpără. „E scump, taică, la ăştia: 12 lei litrul de ţuică şi vreo 10 'ăl de vin, iar de la magazin cumpăr ţuica cu 9 lei iar vinul este cam 10 lei", spune bătrânul.

Am găsit, însă, şi ţărani un pic mai înstăriţi. De exemplu, Gheorghe Constantinescu (60 de ani), din Crevedia, are o scroafă gestantă şi un porc numai bun de tăiat, cumpărat în primăvară cu 250 de lei.

„E bun şi parizerul"

În orgadă mai are vreo 20 de găini şi cam tot atâtea raţe pe care le ţine pentru ouă, dar recunoaşte că atunci când nu mai are bani, mai taie câte una. Gospodarul spune că mănâncă şi salam sau parizer, pentru că-i cumpără copiii de la hipermarket.

Până anul trecut, a avut şi o vacă, de pe urma căreia spune că scotea bani frumoşi. Acum, soţia este bolnavă şi nu mai poate îngriji vaca, furajele sunt mai scumpe, iar sătenii preferă să cumpere lapte ambalat de la magazin.

Mai puţini porci ca anul trecut

Anul acesta, în gospodăriile rurale au fost crescuţi 4,5 milioane de porci, cu 10% puţini decât anul trecut, susţin marii producători. Cu toate acestea, numărul porcilor crescuţi de ţărani este foarte mare, comparativ cu cel din ferme.

„În România există 4,5 milioane de  porci crescuţi în gospodării şi doar 1,5 milioane în ferme", afirmă Gheorghe Caruz, preşedintele Patronatul Cărnii de Porc. Potrvit acestuia, anual, în România sunt procesate 60.000 de tone de carne de porc, din care doar 20.000 de tone provine din fermele industriale.

" În ţarcul unde aveam porci acum am butuci. De Crăciun nu mai tai porcu', tai lemne."
Ioana Bulagea
pensionară

" La anul nu o să mai cresc porc pentru că abia am bani să plătesc cheltuielile casei. "
Gheorghe Constantinescu
pensionar