Reforma pensiilor prin PNRR: formula de calcul, creşterea vârstei de pensionare, modificarea pensiei anticipate vs pensii speciale şi pensii ocupaţionale

Reforma pensiilor prin PNRR: formula de calcul, creşterea vârstei de pensionare, modificarea pensiei anticipate vs pensii speciale şi pensii ocupaţionale

Reforma pensiilor, asumată prin PNRR, face referiri la o nouă lege care va fi finalizată până în 2022, dar şi la o nouă formulă de calcul şi la creşterea vârstei de pensionare.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Legea va conţine o nouă formulă de indexare care să asigure sustenabilitate fiscală, continuarea vieţii active, opţional, în acord cu evoluţia speranţei de viaţă. În acelaşi timp se va realiza o digitizare a dosarelor de pensie şi recalculare pensiilor, proces care se va încheia până în trimestrul 4 din 2022”, se arată în documentul citat.
 
Obiectivul general al reformei sistemului de pensii este realizarea unui nou cadru legislativ care să corecteze inechităţile din sistemul de pensii, să răspundă la Recomandările Specifice de Ţară (RST) 2019 şi 2020, să asigure sustenabilitatea şi predictibilitatea sistemului şi să respecte principiul contributivităţii în raport cu beneficiarii drepturilor de pensie.
 
Reforma presupune adoptarea unei noi legi a sistemului public de pensii simultan cu înlocuirea Legii 127/2019, inclusiv eliminând stabilirea unei perioade fixe de contributivitate de 25 de ani.
 
Parte din prevederile legii 127/2019 vor fi analizate în vederea preluării în noua legislaţie a aspectelor pozitive care nu afectează sustenabilitatea sistemului de pensii publice pe termen lung.
 
Prin noul act normativ se doreşte introducerea unei noi formule de calcul bazată pe numărul de puncte realizat de fiecare beneficiar potrivit principiului contributivitătii.
 
Se încearcă în acest fel corectarea unei mari părţi din inechităţile sistemului public de pensii prin eliminarea indicelui de corecţie şi a stagiului complet de cotizare diferit.
 
Acest aspect poate fi realizat prin noua formulă de calcul a pensiei, formulă care are ca principiu de calcul produsul dintre numărul total de puncte cu valoarea unui indicator de pensie, un mecanism de indexare standard şi sustenabil financiar (în locul creşterilor ad-hoc), care ar asigura predictibilitatea pe termen mediu şi lung a cheltuielilor cu plata pensiilor, eliminând în acest fel toate cheltuielile aferente reprezentării intereselor statului.
 
Conform prevederilor noii legislaţii, se vor evalua toate dosarele de pensii aflate în plată, în vederea recalculării acestora. Nivelul mediu al pensiilor va creşte pe seama creşterii cu precădere a pensiilor mici, menţinând ponderea cheltuielilor cu pensiile în PIB, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu şi lung să nu indice un risc ridicat.
 
Recalcularea pensiilor este o necesitate dată de inechităţile din sistem, care au făcut ca mulţi pensionari să se adreseze instanţelor pentru că la muncă / contribuţie similare au pensii diferite – peste 25.000 de procese în ultimii cinci ani au dus la costuri pentru stat de aprox 42 milioane lei. În prezent se află pe rol aprox. 22.000 de dosare.
 
Se estimează că, în cazul de neintervenţie, în următorii ani vor fi declanşate aprox. 50.000 de litigii. Această problemă e în curs de agravare şi poate fi rezolvată doar printr-o acţiune curajoasă şi asumată de recalculare a tuturor dosarelor, pentru a rezolva cauza problemei.
 
Creşterea pensiilor mici (şi nu numai) prin valorificarea veniturilor brute realizate până la data de 01.04.2001 pentru care s-au calculat contribuţii de asigurări sociale în vederea atingerii obiectivului asumat de a putea plăti o pensie decentă celor cărora aceste venituri nu le-au fost luate în calcul la momentul stabilirii cuantumului pensiei.
 
Sunt preconizate o serie de masuri pentru stimularea rămânerii in activitate, fiind in dezbatere publică un proiect de act normativ ce vizează creşterea vârstei standard de pensionare, facultative, la 70 de ani, se urmăreşte in acest fel şi egalizarea vârstei standard de pensionare intre genuri.
 
Contribuţiile la Pilonul II (în prezent 3,75%) vor creşte în linie cu prevederile Strategiei FiscalBugetare pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii. Se asigură astfel recomandarea specifică de ţară privind sustenabilitatea Pilonului II de pensii.
 

Principalele aspecte urmărite vizează:

 
1) Asigurarea unui sistem de pensii sustenabil din punct de vedere financiar prin includerea în noua legislaţie a unui mecanism de indexare a pensiilor clar şi corelat cu realităţile economice. Noul mecanism va avea la bază indicatori reali şi predictibili, care să genereze încredere în sistem concomitent cu asigurarea unei predictibilităţi reale a evoluţiei pensiilor publice.
 
2) Cheltuielile cu pensiile se vor concentra pe creşterea mai mare a pensiilor mici şi se vor menţine ca pondere în valoare totală a PIB-ului, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu şi lung să nu indice un risc ridicat.
 
3) Întărirea principiului contributivităţii astfel încât cuantumul pensiei să reflecte activitatea profesională şi contribuţia la sistemul public de pensii, în raport de veniturile realizate de asigurat.
 
4) Asigurarea recalculării, conform noului cadru legal, a aproximativ 5 milioane de dosare de pensii, din format electronic şi/sau letric existente la nivelul caselor teritoriale de pensii.
 
5) Digitalizarea CNPP şi a structurilor teritoriale pentru automatizarea şi simplificarea interacţiunii digitale cu beneficiarii, dar şi pentru creşterea ritmului de procesare a solicitărilor în vederea îmbunătăţirii serviciilor oferite.
 
6) Digitalizarea funcţionării sistemului de pensii private şi diversificarea investiţiilor din pilonul II de pensii.
 
În prezent, vârsta standard de pensionare pentru bărbaţi este de 65 de ani, iar pentru femei vârsta standard de pensionare este de 61 de ani şi 6 luni şi creşte eşalonat până în anul 2030, la 63 de ani. 
 
 
 
Definiţia stagiului de cotizare se regăseşte în actuala legislaţie privind sistemul public de pensii
şi va fi preluată ca atare şi în noua propunere de lege.
 
- Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi
 
- Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi
 
Pentru diverse categorii profesionale există excepţii de la regula stagiului complet de cotizare, ce vor fi analizate în perspectiva preluării acestora în noua legislaţie.
 
 

Modificarea pensiei anticipate

 
În noul act normativ, se are în vedere modificarea categoriei de pensie anticipată, iar persoanele care au realizat cel puţin 8 ani peste stagiul complet de cotizare pot solicita pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard, cu cel mult 5 ani. Acest tip de pensie este reglementat şi de legislaţia europeană, acordat ca o recompensă pentru persoanele care au contribuit o perioadă mult mai mare la sistemul de pensii decât perioada de contribuţie prevăzută de lege.
 
Totodată, prin prevederile propuse de noua lege se va avea în vedere renunţarea la indicele de corecţie, care a contribuit la adâncirea inechităţilor din sistem, iar perioadele asimilate, precum stagiu militar, studii universitare, concedii pentru creşterea copiilor, vor fi păstrate şi valorificate la calculul pensiilor de limita de vârsta şi invaliditate.
 
În urma recalculării tuturor dosarelor, nivelul mediu al pensiilor va creşte pe seama creşterii cu precădere a pensiilor mici, menţinând însă ponderea cheltuielilor cu pensiile în PIB, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu şi lung să nu indice un risc ridicat. Acest lucru este de natură a evita vulnerabilizarea sistemului şi afectarea suplimentară a sustenabilităţii acestuia. Nivelul cheltuielilor cu pensii în raport cu PIB va fi monitorizat printr-un instrument dedicat.
 
Noul sistem de pensii va prevedea plata unei pensii minime, a cărei valoare va fi raportată la salariul minim brut pe economie, pentru persoanele cu stagiu minim de cotizare satisfăcut.
 
Parametrii concreţi ai pensiei minime vor fi definitivaţi în faza elaborării propunerii de politică publică, având în vedere sustenabilitatea financiară a sistemului şi nevoia menţinerii pensionarilor peste pragul de sărăcie.
 
Acordarea pensiei minime va fi condiţionată de testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure sau familiei.
 
Reforma sistemului de pensii va viza şi capacitatea Casei Naţionale de Pensii Publice (CNPP) şi a Ministerului Finanţelor Publice (MFP) de a realiza analize econometrice şi prognoze ale veniturilor şi cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat. În acest scop, vor fi realizate acţiuni pe mai multe planuri: asigurarea bazei de date statistice (prin digitizarea dosarelor de pensii), crearea şi dotarea cu personal şi echipamente a unui compartiment de analiză econometrică în CNPP şi instruirea personalului de specialitate al CNPP şi al MFP.
 
 

Pensiile speciale şi pensiile ocupaţionale

 
În prezent, pe lângă sistemul public de pensii, există sistemul pensiilor ocupaţionale aplicat în sectoarele de apărare şi ordine publică şi sistemul de pensii de serviciu. Acesta din urmă este reglementat prin acte normative individuale cu caracter special, aplicabil pentru 6 categorii:
 
corpul diplomatic şi consular, funcţionarii publici parlamentari, personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă, procurori şi judecători, personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor şi beneficiari ai Curţii de Conturi.
 
În ceea ce priveşte problematica pensiilor de serviciu şi speciale, acestea vor fi reformate pe
baza unor soluţii care să vizeze corectarea inechităţilor dintre beneficiarii acestor categorii de
pensii şi beneficiarii din sistemul public de pensii din punct de vedere al aspectului
cotributivităţii, luând în considerare şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările