Harta muncii. Patru români din zece lucrează pe cont propriu

Harta muncii. Patru români din zece lucrează pe cont propriu

În agricultură lucrează 2,3 milioane de persoane

Clasamentul ocupării populaţiei este dominat de agricultură (27% din total), industrie (21%) şi comerţ (14%). Din 10 români, şase sunt salariaţi şi doi sunt patroni.

Ştiri pe aceeaşi temă

Datele oficiale privind ocuparea populaţiei, relevate în publicaţia „Balanţa forţei de muncă“, realizată de Institutul Naţional de Statistică (INS), arată că în agricultură, industrie şi comerţ lucrează cei mai mulţi români, iar în tranzacţiile imobiliare - cei mai puţini.

Potrivit INS, populaţia ocupată civilă însumează 8,4 milioane de persoane, iar clasamentul ocupării este dominat de agricultură (2,3 milioane de persoane, reprezentând 27,3% din totalul populaţiei civile), industrie (1,7 milioane de persoane - 21,1% din total) şi comerţ (1,2 milioane de persoane - 14,2% din total).

Sectorul bugetar (administraţie publică + învăţământ + sănătate) ocupă locul al patrulea, cu un total de 946.500 de persoane, iar construcţiile - locul al cincilea, cu 627.900 de persoane ocupate în acest domeniu.

La polul opus, cu cele mai puţine persoane ocupate, se regăsesc domeniile: tranzacţii imobiliare (28.700 de persoane), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (58.300 de persoane), respectiv industria extractivă (61.900 de persoane).

Cinci sectoare sunt dominate de femei

Statisticile consemnate în studiul citat arată că, la nivel naţional, populaţia ocupată a fost formată din 3,95 milioane de femei şi 4,47 milioane de bărbaţi.

„Activităţile cu un pronunţat grad de feminizare a populaţiei ocupate civile, în anul 2014, au fost cele de: sănătate şi asistenţă socială (79,5%), intermedieri financiare şi asigurări (74,7%), învăţământ (70,4%), hoteluri şi restaurante (59,3%), administraţie publică şi apărare (57,9%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (55,6%), alte activităţi de servicii (54,0%) şi agricultură, silvicultură şi pescuit (53,1%).
Bărbaţii ocupaţi au predominat în toate celelalte activităţi economice, deţinând proporţii covârşitoare în activităţile de: construcţii (84,3%), transport şi depozitare (84%), şi industrie extractivă (83,4%)“, arată autorii studiului.

Potrivit aceloraşi statistici, în comerţ este consemnată o aproximativă egalitate: aici lucrează 602.900 de femei şi 602.600 de bărbaţi.

Opt din zece lucrează
în sectorul privat

„Repartizarea populaţiei ocupate civile pe forme de proprietate evidenţiază o pondere a persoanelor ocupate în sectorul privat (83,2%), de 5,7 ori mai mare decât cea a persoanelor ocupate în sectorul public (14,5%)“, mai arată studiul INS.

După forma de proprietate a unităţilor în care au lucrat, bărbaţii deţineau ponderea majoritară în populaţia ocupată civilă din sectorul mixt (61,1%) şi privat (55,2%). În schimb, femeile erau preponderente în unităţile publice (59,5%).

Moldova are cele mai mari resurse de muncă

Repartizarea resurselor de muncă pe regiuni de dezvoltare reliefează că Moldova (regiunea Nord-Est) asigură 16% din resursele de muncă ale României, populaţia în vârstă de muncă reprezentând 15,8% din populaţia în vârstă de muncă pe ţară.

În continuare, regiunea Sud-Muntenia dispune de 15,1% din resursele de muncă ale ţării, cu o populaţie în vârstă de muncă de 1,8 milioane de persoane (15,1% din populaţia în vârstă de muncă a ţării), iar regiunea Nord-Vest concentrează 13,1% din resursele de muncă la nivel naţional şi 13,2% din populaţia în vârstă de muncă.

Per ansamblu, potrivit INS, la începutul anului 2015, resursele de muncă au fost de 12,6 milioane de persoane, reprezentând 63,4% din populaţia totală a ţării.

Populaţia activă civilă era de 8,91 milioane de persoane, reprezentând 44,9% din populaţia rezidentă a ţării, iar populaţia ocupată civilă a fost de 8,43 milioane de persoane.

Rata de ocupare a resurselor de muncă (proporţia persoanelor ocupate în resursele de
muncă) a fost de 66,9%.


Patronii preferă transporturile, patroanele - piaţa financiară

Publicaţia „Balanţa forţei de muncă“, realizată de INS, conţine şi câteva date referitoare la activitatea patronilor din România.

Astfel, 145.300 de persoane au statut de patron, reprezentând 1,7% din populaţia ocupată civilă.

Sunt 94.900 de bărbaţi şi 50.400 de femei cu statut de patron (persoane care au în proprietate companii la care lucrează şi angajaţi, spre deosebire de lucrătorii pe cont propriu, care nu au şi angajaţi).

Comerţul este domeniul de activitate în care se regăsesc cei mai mulţi patroni (60.500 de investitori, reprezentând 41,6% din total), urmat de intermedierile financiare şi asigurări (19.000 de investitori - 13%) şi industrie (16.000 de investitori - 11%).

Repartizarea pe sexe arată că bărbaţii preferă sectorul transporturilor (13.900 de investitori, următorul sector după comerţ), în timp ce femeile aleg intermedierile financiare şi asigurările (19.000 de investitoare, următorul sector după comerţ).

Există şi câteva domenii în care nu sunt consemnaţi patroni, pe lângă administraţia publică - în care, firesc, nu există activităţi private.

Sectoarele fără patroni sunt: învăţământ (deşi aici există unităţi private, de la grădiniţe până la universităţi), cultură, spectacole, producţia şi furnizarea de energie şi salubritate.

Sectoarele cu foarte puţini patroni sunt: prestările de servicii (100 de persoane), tranzacţiile imobiliare (200), activităţile ştiinţifice şi tehnice (600) şi sănătatea (1.100 de persoane).

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările