Cum ar trebui făcută reforma pensiilor. Ministerul Muncii are mai multe variante de lucru

Problemele pe care Executivul încearcă să le îndrepte acum, datează de circa 20 de ani, când s-a început reforma pensiilor, după cum a explicat pentru „Adevărul” Bogdan Hossu, liderul CNS Cartel Alfa.

Acest deficit la fondul de pensii publice a fost favorizat de mai mulţi factori, a spus Hossu, enumerând reducerea cu o treime a cuantumului contribuţiei lpentru pensii reţinute angajatului (de la 35% din salariul brut, cât era înainte de a se face transferul contribuţiilor din sarcina angajatorului în cea a angajatului, la 25% în prezent, din care se reţin şi contribuţiile pentru Pilonul 2), dar şi scoaterea a foarte multe categorii de profesionişti, „şi încă unele bănoase, precum notarii” din gama angajaţilor obligaţi să plătească CAS.

„Reforma pensiilor aici ar trebui să înceapă. Toate aceste categorii profesionale care au scăpat de plata contribuţiilor la pensii, prin măsurile populiste aplicate în trecut ar trebui reintroduse în sistemul de pensii publice.

Iar creşterea vârstei de pensionare prin corelarea cu speranţa de viaţă, care ar fi în medie de 75 de ani, s-ar putea face, dar numai în urma unor discuţii şi dezbateri, nu de azi pe mâine. Nu s-a purtat nicio astfel de discuţie, cu nimeni, nici în privinţa reformei pensiilor şi nici în cea a salarizării”, a declarat Bogdan Hossu.

Ministerul Muncii: Există mai multe variante de lucru pentru Reforma pensiilor

Draftul privind reforma sistemului de pensii prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), apărut deja în spoaţiul public fără a fi fost pus oficial în dezbatere,  este doar una dintre variantele luate în calcul de autorităţile de la Bucureşti. „În acest moment, există un grup de lucru care analizează datele pe care le avem disponibile, precum şi diferite variante de lucru”, a precizat Ministerul Muncii.

Draftul privind reforma pensiilor prin PNRR prevede clar eliminarea pensiei anticipate şi creşterea vârstei de pensionare prin corelarea cu speranţa de viaţă (în medie de 75 de ani), dar şi creşterea perioadei minime de cotizare necesară ieşirii la pensie.

Intenţia aplicării acestor măsuri a fost negată însă cu vehemenţă de oficialii ministerului de resort, care au invocat în schimb prevederile legii care se aplică în prezent, respectiv cea din 2010.

Ministerul Muncii susţine că „nu există nicio discuţie privind majorarea perioadei minime de cotizare”, „nu există nicio discuţie şi nicio intenţie privind eliminarea pensionării anticipate (la nivelul ministerului – n. red.), dar se analizează posibilitatea includerii indicelui de corecţie sub o anumită formă în viitoare formulă de calcul a pensiilor.

Ce prevede actuala lege a pensiilor:

• Vârsta standard de pensionare pentru femei este de 61 de ani şi va creşte treptat până la 63 de ani până în luna ianuarie 2030.

• Pentru bărbaţi, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani.

• Stagiul minim de cotizare este de 15 ani atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.

• Stagiul complet de cotizare pentru femei este de 31 de ani şi va creşte treptat până la 35 de ani până în luna ianuarie 2030.

• Stagiul complet de cotizare pentru bărbaţi este de 35 de ani.

• Atât femeile, cât şi bărbaţii pot ieşi la pensie anticipat, cu 5 ani îanintea împlinirii vârstei de pensionare

• Pensia este indexată anual cu rata anuală a inflaţiei, plus un indice de corecţie.

Ce prevede reforma pensiilor asumată prin PNRR:

• Prevederile Legii nr. 127/2019 (noua lege a pensiilor, iniţiată de PSD) sunt retrase, inclusiv cele legate de

modificarea perioadei contributive de 25 de ani.

• Cheltuielile cu pensiile menţinute la niveluri similare – nu sunt prevăzute creşteri ad-hoc ale pensiilor pe termen scurt şi mediu.

• Creşteri ţintite pentru beneficiarii de pensii minime pentru a le permite să treacă peste pragul sărăciei.

• Introducerea de noi stimulente fiscale pentru a prelungi viaţa profesională dincolo de vârsta normală de pensionare.

• Pensiile speciale sunt simplificate în măsura în care o permite Constituţia.

• Introducerea unui nou sistem bazat pe o formulă de calcul stabilă şi o indexare automată a pensiilor, în timp ce indicele de corecţie este eliminat.

• Se elimină pensionarea anticipată.

• Digitalizarea tuturor dosarelor de pensii fără creşterea pensiei medii (în afară de modificările privindu-i pe beneficiarii de pensii minime).

• Corelarea vârstei de pensionare atât la bărbaţi cât şi la femei cu speranţa de viaţă până în 2035.

• Sustenabilitate îmbunătăţită pentru Pilonul 2, revenind la unele dintre prevederile anterioare, digitalizând sistemul şi permiţând o alocare mai diversificată a activelor pentru a creşte investiţiile pe piaţa locală

Citeşte şi:

Revoluţie în sistemul de pensii: Legea iniţiată de PSD va fi retrasă. Se schimbă modul de calcul. Precizările Ministerului Muncii