Criza îngrăşămintelor se intensifică. Federaţie: Se vor scumpi alimentele la raft şi vom asista la falimente în agricultura românească

FOTO: Shutterstock

Explozia preţurilor la îngrăşăminte se va propaga pe lanţul alimentar şi în coşul zilnic al consumatorului, susţine Ionel Arion, preşedintele Federaţiei Naţionale PRO AGRO şi fondator al Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare.

„Nu cred că România se va confrunta cu o criză alimentară, dar se vor scumpi foarte mult alimentele la raft şi vor deveni inaccesibile şi nu sunt neapărat de vină fermierii. Fermierii vor avea de suferit. Este clar că nu se va mai ajunge la preţul energiei şi al gazelor naturale de dinainte de pandemie, însă creşterea este prea mare la îngrăşăminte şi la energie ca să poate fi susţinută şi decontată doar de fermieri. 

Se va propaga pe lanţul alimentar cu siguranţă, va merge în zootehnie, unde produsele pe care le vom scoate vor fi mai scumpe şi mai departe în industria alimentară şi în coşul zilnic al consumatorului. De fapt, ultimul care decontează aceste scumpiri este consumatorul", a declarat Ionel Arion, potrivit Agerpres.

Acesta consideră că în 2-3 ani vom asista la falimente în agricultura românească şi la preluări abuzive de ferme, dar şi la „o resetare mondială a proprietăţii", cele mai afectate fiind fermele mici.

„Fermele mici nu vor mai aplica deloc îngrăşăminte, nu vor mai aplica tratamente şi în 2 -3 ani se vor închide dacă va rămâne acelaşi trend, pentru că nu au cum să cumpere îngrăşăminte. Practic, acestea sunt la fel de scumpe ca şi motorina, dacă ne gândim că unele trec de 4.000 de lei tona.

În schimb, fermele mijlocii vor încerca să adopte o altă strategie: fie vor înjumătăţi cantităţile, fie vor aplica pe suprafeţe mai mici şi pe unele nu, iar fermele mari cu siguranţă având putere de cumpărare, capitalizându-se, au alte forme de a se finanţa şi de a gestiona anumite crize. 

Însă, cu siguranţă vom vedea în 2-3 ani falimente în agricultură, preluări abuzive de ferme cum se întâmplă şi acum, concentrarea suprafeţelor de teren în mâinile fondurilor de investiţii care îşi permit să negocieze chiar producţia pe jumătate de an a unor fabrici de îngrăşăminte. 

Cu siguranţă nu va fi bine. Este o resetare mondială a proprietăţii, o să trăim lucrul acesta. Aşa cum vedem prin Argentina sau Brazilia ferme pe care le dă proprietarul odată cu elicopterul, aşa o să vedem şi în Europa", a explicat preşedintele Federaţiei Naţionale PRO AGRO.

Pretul, de trei ori mai mare decât la începutul anului

Arion afirmă că la ora actuală nu mai există pe piaţă îngrăşăminte chimice sub 3.000 de lei/tona, un preţ de trei ori mai mare decât la începutul acestui an, dar cel mai grav lucru este că nu mai există azotat de amoniu pe piaţă, pentru că s-au închis mari fabrici din Europa din cauza lipsei de materie primă.

„Azi nu mai există îngrăşăminte chimice sub 3.000 de lei tona, indiferent că le plăteşti cash sau le plăteşti pe credit furnizor. Preţul în ianuarie 2021 era de trei ori mai mic, adică azotatul de amoniu era 900 de lei/tona, iar acum s-a ajuns şi la 3.500 de lei/tona. Grav este şi că nu se găseşte, nu este disponibil. S-au închis mari fabrici în Europa din cauza lipsei de materie primă sau pentru că materia primă este mult prea scumpă, gazele naturale fiind 70-80% din ceea ce se produce ca îngrăşăminte", a spus liderul PRO AGRO şi vicepreşedinte al Asociaţiei Fermierilor din România.

Pe de altă parte, el consideră că în afara crizei energetice mai este şi un alt factor care influenţează foarte mult în această perioadă, respectiv decizia Uniunii Europene de a adopta strategiile „Farm to Fork" şi „Green Deal".

„În afara crizei energetice care este şi nu este, noi considerăm că este şi o manipulare a pieţei pe fondul lipsei de reacţie a statelor. Mai este un factor care influenţează foarte mult în această perioadă: decizia UE de a adopta „Farm to Fork" şi "Green Deal". O să vedeţi că scumpirile vin cam în această perioadă, odată cu lansarea acestor strategii. Cu toţii ne dorim un mediu sănătos, dar nu agricultura este cea care trebuie să deconteze.

Sunt industrii mult mai poluante decât agricultura, care acum prosperă, pe fondul acestei crize şi mă gândesc la transportul naval, unde 70% din mărfurile mondiale se transportă maritim. Transportul maritim este unul dintre cvele mai poluante ramuri ale economiei, foloseşte cel mai slab petrol, adică gudronul de petrol, care emană cei mai mulţi oxizi de sulf în atmosferă şi vedem că acum, în plină pandemie, transportul maritim nu face faţă. Unde este un echilibrul în toate deciziile celor de la Bruxelles? Ar trebui să existe un echilibru. Totul se va duce pe seama lipsei accesului la alimente. Şi mă refer la acces la alimente, nu la faptul că nu se vor găsi alimente. Alimente se vor găsi, dar preţul va fi inaccesibil", a comentat el.

Ionel Arion a dat exemplul laptelui, care a rămas la poarta fermei la acelaşi preţ ca acum 5 ani, între 1,4 şi 1,8 lei/litru, însă la raft este de aproape trei ori mai scump, ajungând şi la 7 lei/litru, dar după ce s-a extras tot din produs.

Subvenţia acordată fermierilor nu va mai avea niciun efect

Acesta a mai adăugat că fermierii vor lucra efectiv în pierdere din cauza costurilor ridicate cu îngrăşăminte, inputuri şi manoperă, iar subvenţia care se acordă fermierilor pentru compensarea unei pierderi de venit sau accesul consumatorului la o hrană ieftină, nu va mai avea niciun efect.

„Doar 300 de kilograme de îngrăşăminte complexe la hectar înseamnă în jur de 1.200 de lei, mai vii şi în primăvară cu 2-3 kilograme de azotat de amoniu, ceea ce înseamnă încă 1.000 de lei, şi avem deja 2.200 de lei din coşul de înfiinţare a unei culturi doar pe îngrăşăminte. Inputurile şi manopera încă 1.200 de lei, se mai adaugă recoltatul şi arenda şi iată că s-a depăşit 4.500 de lei pe hectar ca şi investiţie. 

Dacă recoltăm 5 tone cu un leu, sunt 5.000 de lei, unde sunt impozitele şi taxele către statul român, unde este energia? Deci, practic, se va merge în pierdere. Nu ne mai gândim acum că subvenţia vine ca o compensare a unei pierderi de venit pentru fermieri sau pentru accesul consumatorului la o hrană ieftină, practic pentru asta este acordată, dar nu va mai avea efect dacă nu se vine cu o altă schemă de scoatere a certificatelor verzi, surse alternative de gaz, reducerea TVA şi la energie electrică şi la îngrăşăminte", a transmis şeful Federaţiei Naţionale PRO AGRO.

Ce soluţii ar putea lua autorităţile

„Ne trebuie emisă o strategie pentru următorii doi ani în care Guvernul alături de mediul asociativ agricol să ia în calcul absolut toate posibilităţile, fie reducere la energie, fie reducere la gaze, fie reducere la taxe şi impozite, Taxă pe Valoare Adăugată redusă, taxare inversă, acciza la motorină să fie redusă şi mai mult. Sunt multe posibilităţi. 

Noi, fermierii, practic finanţăm statul român atunci când plătim acciza la motorină şi ne este rambursată după 6 - 7 şi chiar 8 luni. Noi în perioada asta practic finanţăm statul român. Eu cred că atunci când cumpărăm motorina să nu plătim deloc acciza folosită în agricultură. 

De asemenea, vedem o lipsă clară a forţei de muncă şi este din ce în ce mai acută. Sunt probeleme foarte grave pe care Guvernul nu le ia deloc în calcul pentru a crea strategii. Noi creăm strategii pe 3 luni, 6 luni 9 luni, maxim un ciclu electoral, în timp ce ţări din Europa îşi creează strategii alimentare pe 20 - 30 de ani.", a susţinut preşedintele Federaţiei Naţionale PRO AGRO.

Criza îngrăşămintelor se intensifică

În urmă cu o săptămână, Rusia anunţa că vrea să introducă, pentru o perioadă de şase luni, cote la unele exporturi de îngrăşăminte, în ideea de a garanta aprovizionarea pieţei interne şi a limita costurile pentru fermierii ruşi.

Decizia anunţată de premierul Mihail Mişustin la finalul unei reuniuni a cabinetului de la Moscova, vine după ce preşedintele Vladimir Putin a cerut măsuri pentru a garanta aprovizionarea cu îngrăşăminte a fermierilor ruşi. 

Astfel, Guvernul rus va limita exporturile de îngrăşăminte de azot la 5,9 milioane de tone iar livrările de îngrăşăminte complexe care conţin azot vor fi limitate la 5,35 milioane de tone. 

Măsurile vor intra în vigoare la începutul lunii decembrie, susţine agenţia de presă Interfax.

Fermierii europeni şi-au exprimat deja îngrijorările cu privire la aprovizionarea cu îngrăşăminte pentru culturile de primavera. Conform acestora, orice deficit în aprovizionarea cu îngrăşăminte riscă să limiteze cantitatea şi calitatea producţiei agricole în Uniunea Europeană, iar orice diminuare a producţiei agricole ar putea genera îngrijorări cu privire la creşterea preţurilor la alimente.

Luna trecută organizaţiile care îi reprezintă pe fermierii francezi au avertizat că preţurile la azot s-au triplat şi există riscul unor crize de aprovizionare cu îngrăşăminte. China a limitat şi ea exporturile pentru a asigura aprovizionarea internă.

La sfârşitul lunii octombrie, un indicator de referinţă în Europa Occidentală pentru preţul amoniacului, din care se produce îngrăşământul pe bază de azot, a urcat până la 910 de dolari pe tonă, cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani.

În America de Nord, preţul de referinţă la îngrăşăminte a crescut, în data de 29 octombrie, cu 0,4% până la 1.017,87 dolari pentru o tonă scurtă (907,185 kg), în apropiere de nivelul record atins la începutul acestei luni.

Fermierii americani au început deja să reducă utilizarea de îngrăşăminte, iar retailerii cumpără acum numai ce au nevoie în viitorul apropiat, spune Alexis Maxwell, analist la Green Markets. 

Potrivit acestuia, goana pentru cumpărarea de îngrăşăminte pentru primăvara nu va începe până în februarie.