CE: Sancţiunile aplicate Rusiei au impact şi asupra economiei UE. Ce firme pot accesa între 35.000 şi 400.000 de euro

Foto Shutterstock

Comisia Europeană a adoptat un cadru temporar de criză, menit să le permită statelor membre să utilizeze flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia.

Vicepreşedinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenţei, a declarat: În aceste momente critice, Uniunea Europeană continuă să fie solidară cu Ucraina şi cu populaţia ucraineană. Avem obligaţia să ne împotrivim acestei invazii cumplite, căci în joc este şi libertatea noastră.

Sancţiunile adoptate de UE şi de partenerii săi internaţionali au afectat puternic economia Rusiei.

Aceste sancţiuni au un impact negativ şi asupra economiei UE, impact care va continua să fie resimţit şi în lunile următoare. Trebuie să atenuăm impactul economic al acestui război şi să sprijinim întreprinderile şi sectoarele care sunt grav afectate. Trebuie, totodată, să acţionăm în mod coordonat.

Pentru aceasta, Comisia va oferi statelor membre posibilitatea să utilizeze flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a aborda această situaţie fără precedent, protejând în acelaşi timp condiţiile de concurenţă echitabile de pe piaţa unică.

Cadrul temporar de criză completează setul de instrumente existente privind ajutoarele de stat cu multe alte posibilităţi, de care statele membre dispun deja, de exemplu cu măsuri prin care se oferă compensaţii întreprinderilor pentru daunele suferite în mod direct ca urmare a circumstanţelor excepţionale pe care le traversăm şi cu măsurile descrise în comunicările Comisiei privind evoluţiile pieţei energiei.

Noul cadru va permite statelor membre (i) să acorde ajutoare cu un cuantum limitat întreprinderilor afectate de criza actuală sau de sancţiunile şi contrasancţiunile aferente; (ii) să se asigure că întreprinderile dispun în continuare de lichidităţi suficiente şi (iii) să despăgubească întreprinderile pentru costurile suplimentare suportate ca urmare a preţurilor excepţional de ridicate la gaz şi energie electrică.

Ambele tipuri de măsuri vor fi disponibile şi pentru întreprinderile care pot fi considerate ca aflându-se în dificultate din cauza nevoilor acute de lichidităţi cu care este posibil să se confrunte în circumstanţele actuale, pe fondul fragilităţii provocate de pandemia de COVID-19. Entităţile controlate de Rusia cărora li s-au aplicat sancţiuni vor fi excluse din domeniul de aplicare al acestor măsuri.

Pentru a oferi un exemplu, dacă statele membre doresc să reducă la minimum impactul creşterii puternice a costului factorilor de producţie, acestea pot introduce imediat scheme de acordare a unui ajutor de până la 400 000 EUR pentru fiecare întreprindere afectată de criză. Comisia este pregătită să conlucreze cu statele membre pentru a găsi neîntârziat soluţii viabile, care să protejeze această parte importantă a economiei noastre, utilizând întreaga flexibilitate prevăzută de normele privind ajutoarele de stat.

Pentru a menţine condiţii de concurenţă echitabile pe piaţa unică, noul cadru temporar de criză include o serie de garanţii. Statele membre sunt invitate, la rândul lor, să includă cerinţe în materie de durabilitate atunci când acordă ajutoare întreprinderilor pentru costurile energetice suplimentare legate de preţurile ridicate la gaz şi energie electrică.

Comisia va continua să monitorizeze situaţia şi să acorde sprijinul necesar guvernelor şi cetăţenilor.

Cadrul temporar de criză privind ajutoarele de stat, instituit pentru a sprijini economia în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia, în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), recunoaşte faptul că întreaga economie a UE se confruntă cu perturbări grave. Pentru a remedia această situaţie, cadrul temporar de criză prevede trei tipuri de ajutoare:

Cuantumuri limitate ale ajutoarelor: Statele membre vor putea să instituie scheme de ajutor în valoare de până la 35 000 EUR pentru întreprinderile afectate de criză care au activităţi în sectoarele agriculturii, pescuitului şi acvaculturii şi scheme de ajutor în valoare de până la 400 000 EUR per întreprindere, pentru întreprinderile afectate de criză care îşi desfăşoară activitatea în oricare dintre celelalte sectoare. Acest ajutor nu trebuie să fie legat de o creştere a preţurilor la energie, deoarece criza şi măsurile restrictive împotriva Rusiei afectează economia în diverse moduri, inclusiv prin perturbări ale lanţului fizic de aprovizionare. Acest sprijin poate fi acordat sub orice formă, inclusiv prin granturi directe.

Sprijin pentru lichidităţi sub formă de garanţii de stat şi de împrumuturi subvenţionate: Statele membre vor fi în măsură să ofere (i) garanţii de stat subvenţionate astfel încât băncile să poată acorda în continuare împrumuturi tuturor întreprinderilor afectate de criza actuală şi (ii) împrumuturi publice şi private cu rate ale dobânzii subvenţionate.

Statele membre pot acorda garanţii de stat sau pot institui scheme de garantare care să sprijine împrumuturile bancare contractate de întreprinderi. Acestea din urmă ar beneficia de prime subvenţionate, cu reduceri ale ratei de piaţă estimate pentru primele anuale aferente noilor împrumuturi destinate întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-urilor) şi altor tipuri de întreprinderi.

Statele membre pot facilita acordarea de împrumuturi publice şi private întreprinderilor, cu rate ale dobânzii subvenţionate. Aceste împrumuturi trebuie acordate cu o rată a dobânzii care să fie cel puţin egală cu rata de bază fără risc, plus o primă de risc de credit specificată, aplicabilă IMM-urilor şi, respectiv, celorlalte tipuri de întreprinderi.

Pentru ambele tipuri de sprijin, sunt prevăzute limite ale valorii maxime a împrumutului, care se bazează pe nevoile operaţionale ale unei întreprinderi, ţinând seama de cifra sa de afaceri, de costurile sale cu energia sau de nevoile sale specifice în materie de lichidităţi. Împrumuturile pot fi atât pentru investiţii, cât şi pentru nevoile de capital circulant.

Ajutor pentru a despăgubi întreprinderile pentru preţurile ridicate la energie: Statele membre vor putea să ofere parţial compensaţii întreprinderilor, în special celor care sunt mari consumatoare de energie, pentru costurile suplimentare datorate creşterilor excepţional de ridicate ale preţurilor la gaze şi energie electrică. Acest sprijin poate fi acordat sub orice formă, inclusiv prin granturi directe. Ajutorul total per beneficiar nu poate depăşi 30 % din costurile eligibile, respectiv un plafon maxim de 2 milioane EUR, în orice moment. În cazul în care întreprinderea înregistrează pierderi din exploatare, poate fi necesară acordarea unui ajutor suplimentar pentru a se asigura continuarea activităţii sale economice. În acest scop, statele membre pot acorda ajutoare care depăşesc aceste plafoane, până la 25 de milioane EUR pentru utilizatorii care sunt mari consumatori de energie şi până la 50 milioane EUR pentru întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în sectoare specifice, cum ar fi producţia aluminiului şi a altor metale, a fibrelor de sticlă, a celulozei, a îngrăşămintelor sau hidrogenului şi a multor substanţe chimice de bază.

Cadrul temporar de criză va contribui la direcţionarea sprijinului către economie, limitând totodată consecinţele negative asupra condiţiilor echitabile de concurenţă de pe piaţa unică.

Astfel, cadrul temporar de criză include o serie de garanţii:

O metodologie proporţională: Ar trebui să existe o corelaţie între cuantumul ajutorului care poate fi acordat întreprinderilor şi dimensiunea activităţii lor economice şi gradul lor de expunere la efectele economice ale crizei, luându-se în considerare cifra lor de afaceri şi costurile lor cu energia;

Condiţii de eligibilitate: Definiţia utilizatorilor care sunt mari consumatori de energie este stabilită prin trimitere la articolul 17 alineatul (1) litera (a) din Directiva privind impozitarea energiei, şi anume întreprinderile pentru care achiziţionarea de produse energetice reprezintă cel puţin 3 % din valoarea lor de producţie;

Cerinţe în materie de durabilitate: Statele membre sunt invitate să aibă în vedere stabilirea, în mod nediscriminatoriu, a unor cerinţe legate de protecţia mediului sau de securitatea aprovizionării atunci când acordă ajutoare întreprinderilor pentru costurile suplimentare cauzate de preţurile excepţional de ridicate la gaz şi energie electrică. Ajutorul acordat ar trebui, aşadar, să ajute întreprinderile să facă faţă crizei actuale, punând totodată bazele unei redresări durabile.

Cadrul temporar de criză se aplică până la 31 decembrie 2022. În vederea asigurării securităţii juridice, Comisia va evalua, înainte de data menţionată anterior, dacă durata cadrului temporar de criză va trebui prelungită. Mai mult, pe durata aplicării cadrului, Comisia va monitoriza constant conţinutul şi domeniul de aplicare al acestuia în lumina evoluţiilor de pe pieţele energiei şi de pe alte pieţe ale factorilor de producţie, precum şi din perspectiva situaţiei economice generale.

Cadrul temporar de criză adoptat astăzi vine în completarea numeroaselor posibilităţi oferite statelor membre de a lua măsuri care să fie conforme cu normele UE existente privind ajutoarele de stat. De exemplu, normele UE privind ajutoarele de stat permit statelor membre să sprijine întreprinderile care se confruntă cu deficite de lichidităţi şi care au nevoie de ajutoare pentru salvare urgente. În temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din TFUE, statele membre pot să despăgubească întreprinderile pentru daunele cauzate în mod direct de evenimente excepţionale, cum sunt cele provocate de criza actuală.