Care este cel mai ieftin combustibil pentru încălzirea locuinţei şi de ce se va tripla preţul în următoarele decenii

Foto Shutterstock

O analiză efectuată de Asociaţia Energia Inteligentă asupra preţurilor actuale a energiei folosite la încălzirea locuinţei, inclusiv lemne de foc, gaze naturale şi energie electrică, arată că în anumite condiţii acestea se vor tripla în următoarele decenii.

„În curând se va termina această iarnă, care din fericire nu a fost una foarte rece, dar cu toate acestea va lăsa în urmă găuri adânci în bugetul multor familii. 

Plafonarea preţurilor la gaz şi energie, nu rezolvă problemele prezente din energie, doar le amână până în primăvara viitoare, când vom constata că sărăcia energetică este mai mare şi că mulţi consumatori au probleme în achitarea facturilor”, notează Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI).

Potrivit acestuia, dezvoltarea de noi capacităţi de producţie energie electrică şi gaze naturale în România, dacă se va realiza în următorii ani, va aduce şi costuri mai mari, deoarece aceste investiţii trebuie recuperate de la consumatori, adică vor determina creşteri de preţuri. 

„Importurile de energie, tot mai complicate în acest context, vor fi şi ele tot mai mari, şi la preţuri tot mai mari. Taxele pe dioxid de carbon se vor tripla în următorii 30 de ani, taxarea pierderilor de metan, taxonomia activităţilor economice etc., toate vor aduce noi costuri şi noi măriri de preţ. 

Reţelele de distribuţie din România, indiferent de forma de energie (termie, electricitate, gaze) sunt uzate tehnic, moral, supra sau subdimensionate. Asta înseamnă că ele vor trebui să fie schimbate şi asta înseamnă alte costuri şi alte măriri de preţ”, explică specialistul în energie.

Potrivit studiului, în următorii ani se va înregistra un trend crescător al preţurilor la energie, majoritatea ajungând să se tripleze până în 2050.

„Dacă considerăm salariul mediu net pe economie din România va atinge anul acesta un nivel de 3.565 lei/lună/persoană şi presupunând că într–o locuinţă locuiesc minim 2 persoane active, la un consum mediu de energie folosită în prezent în România, am calculat impactul ponderii în bugetul familiei al costurilor cu diverşii combustibili folosiţi în locuinţe, luând în considerare creşterea preţului mediu al diferitelor forme de energiei şi o creştere anuală cu 3% a salariului net, se desprinde următoarea prespectivă a utilităţilor energetice în bugetul familiei”, notează expertul, prezentându-şi calculele în tabelul de mai jos:

„Putem observa că dacă în prezent folosirea energiei electrice pentru încălzire reprezintă cea mai scumpă soluţie, în viitor, potenţielele investiţii în energie regenerabilă, poate aduce această formă de energie să fie comparabilă cu celelelalte forme de energie folosite în present, atât datorită epuizării acestor resurse concomitent cu creşterea preţului, cât şi datorită influenţei taxelor de CO2, taxelor pe emisile de metan şi taxonomiei adoptate, asupra preţului pentru gaze şi lemne de foc”, explică el.

Un alt exemplu de calcul a ţinut cont de veniturile minime nete din România, respectiv 1.500 lei/luna/persoană şi faptul că într–o locuinţă stau în medie 2 persoane cu acest venit. „La un consum mediu de energie folosită în present, în România am calculat impactul ponderii în bugetul familiei al costurilor cu diverşii combustibili folosiţi în locuinţe, luând în considerare creşterea preţului diferitelor forme de energiei şi o creştere anuală cu 9,4% a venitului net, se desprinde următoarea prespectivă a utilităţilor energetice în bugetul familiei”, notează specialistul.

În ceea ce priveşte analiza persoanelor cu venituri mici, chiar în condiţiile unei creşterii anuale a veniturilor acestora cu 9,4%, nu există perspectiva suportabilităţii acestor costuri de această categorie în următorii 10 ani.

„Scenariile prezentate ar trebui să fie un important semnal de alarmă, care să determine atacarea cauzelor pentru situaţia în care ne găsim şi să pregătească corespunzător situaţia viitoare, de altfel una foarte complicată”, se arată în studiu.

Asociaţia subliniază că o acţiune inteligentă, ar permite ca imensele investiţii în capacităţile de producţie şi reţele, să nu fie realizate doar pentru a înocui un sistem uzat cu acelaşi tip de sistem, ci în stabilirea unui plan care să aducă România anului 2050 într-o poziţie în care oamenii să nu mai sufere de frig sau să nu poată să-şi achite factura, să atingem ţinta de zero emisii nete în clădiri (NZB) şi să avem suficienţa resurselor. Un astfel de concept poate include – Local Energy Using (LES) – folosirea cu preponderenţă a resurselor energetice locale şi Unique Energy Grid (UEG) – dezvoltarea în interiorul localităţilor mari a mai multor sisteme de cvartal pentru producerea şi distribuirea căldurii şi frigului cu distribuţie pe orizontală către consumatori.

„O astfel de decizie ar presupune mult curaj şi va fi dureroasă pentru mulţi consumatori din marile oraşe, necesitând folosirea sistemelor actuale fără alte investii în acestea, până la momentul finalizării implementării construcţiei conceptului de UEG, care se va întinde pe o perioadă estimată la 10 – 20 de ani”, arată Chisăliţă.

În opinia sa, identificarea surselor de energie locale (LES) care pot fi folosite pentru fiecare zonă din ţară, permite să folosim la maxim avantajele acestor surse, să reducem costurile cu transportul energiei, să descongestionăm anumite zone, să ne folosim de tehnologia şi formele de energie noi în zone în care nu avem alternative fezabile, să atingem ţintele naţionale pe care le am asumat.

Astfel, fiecare localitate ar trebui să-şi stabilească LES care să fie susţinute prin Politicile Publice Naţionale, dar o macro analiză la nivelul României ne permite să apreciem că:

• în zona centrală, dar şi în zonele în care există resurse de gaze naturale, acestea ar trebui să continue să utilizeze gaze naturale în sistem individual, concomitent cu măsuri de reducere a pierderilor, eficientizare şi măsuri de captare a CO2 şi stocare în zăcăminte depletate cu scopul atingeri nivelului de Zero Net CO2 în 2050.

• în zona de vest şi nord vest a României, acolo unde există resurse geotermale este importantă sprijinirea prin Politici Publice Naţionale şi Locale exploatării şi dezvoltării ale resurselor geotermale.

• în zona de deal şi munte, Politicile Publice Naţionale şi Locale trebuie să sprijine exploatarea şi dezvoltarea tehnologiei pentru folosirea biomasei, biogazului, deseurilor.

• în zona de est a României,  dezvoltarea resurselor de încălzire trebuie să ia în considerare sprijin în folosirea pompelor de căldură si deseurilor, lucrări cu costuri mari de investiţie, dar care prezintă costuri reduse de operare, fiind astfel un mijloc de a rezolva şi problemele sociale cu care această zonă se confruntă

• în zona de sud est şi sud a României, dezvoltarea reţelelor noi de distribuţie pe hidrogen, sau amestec hidrogen – gaze naturale, hidrogen care se poate produce din excedentul de energie regenerabilă produsă în imediata apropiere a acestor zone (Dobrogea), de unde pot să fie transportate prin conducte şi folosit în amestec cu gazele naturale, după adaptarea reţelelor existente, concomitent cu măsuri de reducere a pierderilor, eficientizare şi măsuri de captare a CO2 şi stocare în zăcăminte depletate cu scopul atingeri nivelului de Zero Net CO2 în 2050

• în zonele aglomerate (ex Bucureşti – Ploieşti) – module mici nucleare – SMR care au posibilitatea de a produce energie termică şi enrgie electrică.

„Aceste Concepte, ne pot crea o perspectivă optimistă şi posibil de atins, în anul 2050. Alternativa constă în a continua cu Politicile şi Măsurile actuale de a „cârpi” reţelele, de a dezvolta Politici Locale şi Naţionale neadecvate etc. şi a ne pune aceeaşi întrebare în fiecare iarnă – Cum rezolvăm problema încălzirii!”, încheie specialistul