Anchetă ONG: Cum au crescut autorităţile pădurea pe hârtie, în timp ce arborii sunt tăiaţi masiv

Anchetă ONG: Cum au crescut autorităţile pădurea pe hârtie, în timp ce arborii sunt tăiaţi masiv

O investigaţie derulată de o organizaţie nonguvernamentală arată că Inventarul Forestier Naţional (IFN), instrumentul folosit de autorităţi pentru a obţine informaţii despre starea pădurilor din ţara noastră, conţine date viciate în aşa fel încât să apară că în păduri se exploatează un volum mai mic de lemn decât cel tăiat în mod real.


În ceea ce priveşte volumul de lemn din pădurile de răşinoase din Ţara Românească, datele inventarului depăşesc cu 200.000 de metri cubi cantitatea pe care am fi putut-o avea, dacă nu s-ar fi tăiat niciun arbore în aceşti ani. 
 
„Doar că, în aceşti 6 ani, pădurile au fost decimate.
 
IFN conţine nepotriviri de date care aruncă în aer tot Inventarul şi pun sub semnul întrebării toate cifrele oficiale sugerând că, de fapt, proporţia tăierilor ilegale este chiar mai mare decât rezultă din Inventar.
 
IFN conţine informaţiile despre starea pădurilor, despre ritmul lor de creştere şi despre volumele de lemn care se găsesc în păduri. Acest instrument ar trebui să ne spună situaţia actualizată a pădurilor şi să facă o „estimare precisă a cantităţii de lemn recoltat din terenurile cu vegetaţie forestieră”, se arată în comunicatul Declic.
 
În urma unei analize în detaliu, a ieşit la iveală că datele din Inventarul Forestier prezintă probleme grave.
 
„Am încercat, pe cât permit datele publicate pe site-ul Inventarului, să ne facem o idee despre impactul presiunii exercitate de economie asupra pădurilor. Ne-am concentrat pe pădurile de răşinoase şi am analizat volumele de lemn scos din păduri între 2012 şi 2018. Pentru asta, am comparat volumul de lemn care se găsea în păduri în 2018, conform INF, cu volumul care ar fi trebuit să existe în prezent, dacă nu s-ar fi exploatat deloc. Cu alte cuvinte, pentru început am calculat cât lemn am fi avut în pădure la sfârşitul lui 2018 dacă nu s-ar fi tăiat deloc între 2012 şi 2018 şi copacii ar fi crescut nestingheriţi. Am folosit pentru asta estimările de creştere a pădurilor luate din datele Inventarului Forestier”, declară Radu Cernuta, autorul investigaţiei. 
 
Cele mai surpinzătoare date reies din analiza stării pădurilor de răşinoase din Ţara Românească. Potrivit cifrelor IFN, pare că în Ţara Românească nu doar că toţi arborii s-au dezvoltat nestingheriţi şi nu s-a scos niciun lemn din pădure în această perioadă, dar în mod ciudat apare şi lemn în plus, peste cât ar fi putut creşte pădurea în mod natural. În 2012 s-au inventariat 93 milioane metri cubi de lemn. Dacă nu s-ar fi exploatat timp de 6 ani, în 2018 ar fi trebuit să fie 107,4 milioane metri cubi. Dar s-au măsurat 107,6 milioane metri cubi. Este incredibil, avem în Inventar cu aproximativ 200 000 de metri cubi mai mult decât putea creşte pădurea!
 
”Concluziile inventarului par a fi manipulate cu scopul de a linişti publicul şi a permite exploatatorilor forestieri să taie şi mai mult lemn. Altfel, nu înţelegem cum au reuşit autorităţile să producă acest miracol şi să înregistreze creşteri cu peste 200.000 de metri cubi faţă de potenţialul natural de creştere a pădurilor. Sau metoda de realizare a inventarului e pur şi simplu defectuoasă”, a declarat Antoniu Bumb, campaigner Declic.
 
Potrivit numeroaselor articole de presă,  în Muntenia s-au exploatat intensiv răşinoase. Sunt cunoscute, de exemplu, cazurile Vidraru sau valea Topologului. În sudul României, suprafaţa acoperită cu răşinoase a scăzut cu aproape 7 000 ha. Mai ştim că, în perioada inventarului, judeţul Argeş a fost chiar campion pe ţară la tăieri ilegale. Doar în 2015 s-au înregistrat 3087 cazuri [15]. Dar în Inventarul Forestier Naţional nu apare să se fi tăiat vreun arbore.
 
Care ar putea fi explicaţia? Ipoteza cea mai probabilă este că în primul ciclu al IFN  cantitatea de lemn inventariată a fost subevaluată, cu scopul de a masca jaful plănuit pentru următorii ani. Cu alte cuvinte, când au început inventarierea, a fost  „pus deoparte” nişte lemn. „Cineva” s-a asigurat că rămâne lemn neinventariat pentru a acoperi furturile care urmau să aibă loc.
 
După publicarea investigaţiei, peste 1000 de membri ai Comunităţii Declic şi reprezentaţii Declic au scris autorităţilor guvernamentale, (Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Mediului şi Prim Ministru) pentru a le cere explicaţii legate de erorile din Inventarul Forestier. Cum poate creşte pădurea, pe hârtie, mai mult decât o permite ritmul natural de creştere? Asta în condiţiile în care în acele păduri s-a tăiat masiv. 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: