Şeful BCR: Orice guvern care nu dă 5% creştere economică ar trebui înlăturat de electorat

Tomas Spurny, preşedintele BCR, spune că dezvolatrea infrastructurii ar trebui să reprezinte principalul obiectiv al guvernului FOTO bcr.ro

România este o ţară cu un grad redus de îndatorare şi un potenţial înalt de creştere economică, iar orice guvern care nu va putea oferi, pe termen mediu, un nivel de creştere a PIB de cel puţin 5% ar trebui eliminat de electorat, apreciază preşedintele BCR, Tomas Spurny.

„Există o discuţie despre cât ar trebui să fie creşterea economică. Realist vorbind, ar trebui să fie la 5%. Asta ar trebui să fie ţinta şi orice guvern care nu dă 5% ar trebui să fie înlăturat de către electorat şi electoratul ar trebui să ceară o creştere de 5%“, a spus Spurny, la o conferinţă organizată de „Ziarul Financiar“.

Ulterior, el a nuanţat, în afara conferinţei, arătând că orice guvern ar trebui să asigure cadrul pentru o creştere economică de 2-3% în următorii doio ani, pentru ca mai apoi să ajungă la ritmuri mai înalte de creştere, care să permită o recuperare a declajului de PIB pe locuitor între nivelul din România şi media UE.

„Dacă aş fi politician în România aş spune public: trebuie să îndatorăm ţara la 60% din PIB cât mai repede posibil, asumându-ne să construim şi să oferim x mii kilometri de autostradă, să punem apă şi canalizare în ţară (...) dar cineva trebuie să spună deschis că această politică de austeritate nu va mai continua“, a mai afirmat Spurny, potrivit Mediafax.

Potrivit şefului BCR, România este cea mai bună alegere din Europa din punct de vedere al costului forţei de muncă, aflat la treime din media UE, şi al taxării. În ceea ce priveşte dezvolatrea infrastructurii, Spurny afirmă că ar trebui să reprezinte principalul obiectiv al guvernului.

„Datoria României costă cât cea a Italiei în prezent, este incredibil, dar este o realizare importantă. Trebuie să împrumutăm bani, pentru că acum banii sunt disponibili şi întrebarea este cât vor mai fi ei disponibili, având în vedere starea lucrurilor în Europa şi la nivel internaţional. Guvernul trebuie să aibă un singur obiectiv, să construiască infrastructură indiferent de cost, cât mai repede posibil, pentru că aşa concurezi cu celelalte ţări“, a conchis Spurny.

Mai puteţi citi:

Economia românească dă primele semne clare de revenire: PIB a crescut cu 1,6% în trimestrul al treilea din acest an şi cu 2,7% în primele nouă luni. Produsul Intern Brut (PIB) a crescut în trimestrul al treilea, în termeni reali, cu 1,6% comparativ cu trimestrul al doilea al acestui an şi cu 4,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor de tip semnal anunţate astăzi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

BERD se aşteaptă ca economia românească să crească cu 2,4% în 2014. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a îmbunătăţit prognoza de creştere economică a României pentru anul următor de la 2,2%, nivel anticipat în luna mai, la 2,4%, dar a avertizat că perspectivele pe termen scurt sunt limitate în continuare de evoluţia slabă a zonei euro.

Comisia Europeană: România va avea o creştere economică de 2,1% în 2014. Economia românească va înregistra o creştere de 2,1% în 2014, estimează experţii Comisiei Europene. Avansul va fi mai puternic în 2015, pe baza revenirii treptate a cererii interne. Totodată, Executivul UE estimează o scădere a ratei inflaţiei la 2,5% şi reducerea deficitului bugetar la 2% din PIB.