România, zero fonduri europene la jumătatea exercițiului financiar. Cât de grav este și ce se va întâmpla cu taxele după alegeri

0
Publicat:

Zero euro din fondurile de coeziune și structurale pentru România, la jumătatea exercițiului financiar. Economistul Adrian Codirlașu susține că situația nu e dramatică, dar România are o problemă cu deficitul, ceea ce înseamnă că după alegeri vor fi luate măsuri importante.

România are probleme cu accesarea fondurilor europene  și cu deficitul bugetar. FOTO: Shutterstock
România are probleme cu accesarea fondurilor europene și cu deficitul bugetar. FOTO: Shutterstock

Un raport semnat de președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, scoate în evidență că la jumătatea perioadei bugetare 2021-2027, România nu a atras aproape niciun euro din fondurile de coeziune și structurale care i-au fost alocate.

46 de miliarde de euro este suma pe care România o poate accesa în perioada 2021-2027 în cadrul Politicii de Coeziune, care prevede eliminarea decalajelor în ceea ce privește infrastructura, serviciile și nevoilor, inclusiv la nivel microregional, și cuprinde domenii precum creșterea competitivității economice și a nivelului de digitalizare, modernizarea sistemului de sănătate, dezvoltarea infrastructurii de transport, ocuparea forței de muncă, tranziția către o economie verde, combaterea sărăciei, pescuit și acvacultură durabile.

Consiliul Fiscal arată că ajutorul european dat țării prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care presupune alocări de 28,4 miliarde de euro pentru perioada 2022-2026 (din care 13,5 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi) „se confruntă cu întârzieri semnificative și provocări majore”. Până în acest moment, rata de absorbție a României prin PNRR este sub 20% la jumătatea perioadei.

Adrian Codîrlașu, vicepreședintele CFA România, una dintre cele mai importante organizații profesionale care reunește profesioniști în investiții din domeniul bancar, managementul activelor, asigurări, private equity, fonduri de pensii și alte domenii diferite ale industriei investiționale, a explicat pentru „Adevărul” cât de gravă e această situația și cum va evolua economia României.

Zero fonduri europene. Cât e de grav

Adevărul: Cât de grav este, după dumneavoastră, faptul că România accesat zero euro fonduri europene de coeziune și structurale la jumătatea exercițiului financiar?

Adrian Codirlașu: În general, fondurile vin undeva spre jumătatea exercițiului financiar. Vedeți și acum încă primim fonduri din exercițiul financiar precedent. Deci, nu aș vedea ceva grav în faptul că primim fondurile mai târziu, atâta timp cât le primim. Acei bani vor intra în investiții. Conform Consiliului Fiscal, anul acesta am primit încă 2,5 miliarde de euro din bugetul precedent. Deci nu văd o problemă. Atâta timp cât vom primi banii, suntem în regulă.

Care este cauza faptului că avem aceste probleme cu accesarea fondurilor europene: este vorba despre o incapacitate administrativă sau de lipsa de voință politică?

Anumite programe de finanțare cer anumite reforme și, practic, Comisia Europeană vrea să vadă îndeplinirea acelor reforme pentru a da drumul la bani, în special pe partea de PNRR. Astfel că de aici avem întârzierile: acele reforme presupun anumite legi, legile se negociază cu Comisia Europeană, iar lucrul acesta durează.

Bineînțeles, e bine să ne ținem de PNRR, pentru că vine la pachet cu niște reforme de pe urma cărora economia României va beneficia. Pe lângă faptul că primim fonduri, unele din ele gratuite, vor fi adoptate și reformele care fac economia să funcționeze mai bine.

În contextul acestor probleme cu fondurile structurale și cu PNRR, vedem fabrici în România care concediază, vedem situația din Germania, care va influența industria românească, cum vedeți evoluția economiei? 

Se vede că economia Uniunii Europeane încetinește și avem și raportul Draghi, care arată că și spune faptul că Uniunea Europeană pierde competitivitate, prin urmare e nevoie de anumite reforme, inclusiv la nivelul Uniunii. Domnul Draghi menționează reglementarea care poate fi îmbunătățită în sensul eliminării anumitor cerințe sau îmbunătățirea anumitor cerințe pentru a face mai ușor, în special pentru companiile mici, costul de conformare.

„Cred că vor fi și majorări de taxe”

În contextul în care urmează în curând alegerile, ce credeți că se va întâmpla după acel moment? Se va trece la creșterea taxelor?

Avem un deficit bugetar mare și vom avea și anul viitor un deficit bugetar mare, deci nevoie de consolidare. În această consolidare eu cred că vor intra și majorări de taxe, pe lângă, poate, reformele pe care le cere PNRRR-ul și care de asemenea vor aduce mai mulți bani la buget, reformele care le va cere comisia poate într-o eventuală negociere.

Deci da, unele vor presupune taxe.

Pe termen scurt și mediu, ce credeți că este cea mai importantă problemă a economiei pe care România trebuie s-o rezolve?

Problema noastră este deficitul bugetar mare. Aici cred că e nevoie de consolidare, deoarece ne asumăm un risc ca economie. În caz că se întâmplă ceva rău la nivel internațional nu mai avem spațiu fiscal când ne ne trebuie, cum a fost când a început pandemia, cum a fost când a început războiul în Ucraina. Deci cumva trebuie să ne creăm un spațiul fiscal, ca să putem interveni când e nevoie.

Deci practic să economisim bani când o ducem bine, ca să-i folosim când apar șocuri.

Criza în România?

Credeți că se văd semnele unei crize în România?

Nu, nu, nu cred că va fi criză. Recesiune e posibil, deși scenariul de bază e că economia încă va continua să crească, e adevărat sub potențial. Dar criză nu, decât cum spuneam dacă se întâmplă o criză la nivel global, atunci da, automat ne afectează, cum a fost 2008. Doar în România nu văd semnele unei crize.

Dacă în cazul fondurilor structurale, banii se pot accesa cu multiple perioade de prelungire, în cazul PNRR, unde vedem că avem probleme, o modificare a termenului în care pot fi accesați este puțin probabilă.

Credeți că vom pierde bani din PNRR sau vor reuși autoritățile să rezolve problemele la timp?

Banii din PNRR sunt, de asemenea, foarte importanți pentru economia românească și cred că autoritățile vor să-i acceseze și vor face, poate mai târziu, poate doar minimul de reforme, dar vor face ceea ce trebuie pentru a accesa fondurile din PNRR. Deci, nu cred că există opțiunea să nu-i luăm.

Suntem în pragul unui conflict din ce în ce mai extins în Orientul Mijlociu. Credeți că există potențialul să fie afectată economia România de acest conflict?

Conflictul din Orientul Mijlociu poate afecta prețul petrolului. În sensul acesta, am putea să avem un preț mai mare la de petrol la nivel global. Dar, România n-are relații economice substanțiale cu Orientul Mijlociu, care are chiar să conteze la nivel macro.

Nu văd un impact doar prin prețul petrolului, care, mă rog, va afecta întreaga lume. Dar pe de altă parte, a apărut o știre conform căreia Arabia Saudită a renunțat la ținta de 100 dolari pe baril – prețul de vânzare a petrolului pentru a-și menține cota de piață, fapt care duce de fapt la scăderea prețului. Pentru că Statele Unite au devenit un jucător important, sunt nu non-OPEC, OPEC încerca să controleze prețul, dar are un acum un competitor foarte important și ca să-și mențină cota de piață va produce, ceea ce înseamnă prețuri mai mici pentru toți la petrol și implicit inflație mai mică în toată lumea.

Cine este Adrian Codirlașu

Adrian Codirlașu este vicepreședintele CFA România, un bancher senior cu peste 20 de ani de experiență pe piețele bancare și financiare.

Este titular al CFA Charter din 2006 și deține un doctorat în Finanțe Internaționale. Adrian are o experiență de 5 ani ca Senior Options Dealer la ING Bank unde a ajutat la demararea afacerii cu instrumente financiare derivate bancare în România și peste 8 ani experiență în managementul riscului (risc de piață, lichiditate, operațional, reputațional și de credit). Anterior, a fost Economist Senior în cadrul Departamentului de Cercetare al Băncii Naţionale a României de aproximativ 6 ani. Adrian este, de asemenea, profesor asociat la DOFIN – Școala Doctorală de Finanțe, ASE. În perioada 2011 - 2013, Adrian a fost Președintele Asociației Analistilor Financiar-Băncari din România, iar în ultimii 13 ani Adrian este membru al Consiliului de Administrație al CFA România. El a fost Președintele CFA România timp de șapte ani.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite