Planul de ajustare a deficitului României va fi transmis CE până pe 15 octombrie. Boloș: Mi-aș fi dorit să aibă fiscalitate zero

Planul fiscal structural referitor la traiectoria de ajustare a deficitului bugetar în următorii şapte ani trebuie transmis Comisiei Europene până pe 15 octombrie 2024, a declarat marți ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.

Planul României de ajustare a deficitului bugetar în 7 ani va fi trimis CE până pe 15 octombrie

Ministrul a afirmat că unele state-membre au solicitat prelungirea acestui termen pentru ianuarie - februarie 2025.

„Termenul pe care îl avem, potrivit Regulamentului Comisiei Europene, este 15 octombrie 2024. Ţările membre ale Uniunii Europene, printre care şi Franţa, dar şi alte state, au avut această iniţiativă de a avea timpul fizic necesar pentru pregătirea planurilor fiscal-structurale. Au lansat atât în scris, cât şi verbal solicitare către Comisia Europeană pentru a prelungi termenul acesta, undeva în ianuarie - februarie 2025. Pentru România este foarte important acest plan din perspectiva traiectoriei de ajustare a deficitului bugetar. Pe Comisie o interesează deficitul în termen ESA, adică în termen de angajamente pe care le are România şi care fundamentează deficitul de tip ESA. De asemenea, important este ce nivel al deficitului bugetar vom avea în anul 2025, pentru ca această traiectorie de ajustare să nu fie una brutală, încât, pe de o parte, să afectăm investiţiile, pe de altă parte să avem o politică fiscală în care să fie nevoie de măsuri destul de consistente pentru ceea ce înseamnă politica fiscală. De aceea, eforturile noastre au fost orientate spre a avea această perioadă de şapte ani la dispoziţie, astfel încât să avem o ajustare rezonabilă şi, în acelaşi timp, politica noastră fiscală să fie una suportabilă", a subliniat Boloş.

Potrivit sursei citate, fără modernizarea sistemului fiscal, speranţele de a avea o perspectivă solidă de sustenabilitate pentru finanţele publice „sunt deşarte".

„Am trecut la un nivel de digitalizare care permite Ministerului de Finanţe să elaboreze instrumentele necesare pentru ca tot ceea ce înseamnă gap de TVA, chiar la celelalte impozite şi taxe, să se vadă într-o îmbunătăţire a colectării. Semnele se văd în execuţia bugetară. Ieri (luni, 23 septembrie 2024, n.r.) am aprobat rectificarea bugetară cu 10,4 miliarde de lei din mai buna colectare, deci există perspectiva aceasta a colectării. Se văd şi măsurile pe care le-am avut din perspectiva implementării modulului e-Factura, modulului e-TVA, modului e-Transport îmbunătăţit şi a celorlalte categorii de măsuri care modernizează sistemul fiscal. Fără această modernizare a sistemului fiscal, speranţele noastre de a avea o perspectivă solidă de sustenabilitate pentru finanţele publice sunt deşarte şi ştiu bine ce spun din acest punct de vedere", a menţionat ministrul Finanţelor.

Mi-aș fi dorit să aibă fiscalitate zero

Demnitarul a susţinut că şi-ar dori din poziţia de ministru al Finanţelor, ca pachetul de măsuri referitor la ajustarea fiscal-bugetară să aibă componenta de fiscalitate zero.

„Acest pachet de măsuri nu trebuie privit doar din perspectivă fiscală. Eu mi-aş dori, ca ministru de Finanţe, ca acest pachet de măsuri pentru ajustarea fiscal-bugetară să aibă componenta de fiscalitate zero. Am făcut eforturi la nivelul Ministerului de Finanţe pentru reducerea gap-ului de TVA. Avem primul modul antifraudă, care este în etapă-pilot şi cu care lucrăm ca să trecem cumva de la stadiul de vorbă la stadiul de fapte, respectiv să vedem în încasări efective şi în procent de efective reducerea acestui gap. De asemenea, efortul pe care îl facem şi care se va intensifica la un moment dat în ceea ce priveşte restructurarea sistemului de cheltuieli publice, dar şi a sistemului de cheltuieli al companiilor de stat şi al companiilor locale are un singur scop: ca ajustarea fiscal-bugetară să nu ducă sarcina fiscală în totalitate spre mediul de afaceri. Şi doi, foarte important, este să nu facem prin ajustarea fiscală o modalitate prin care să ne blocăm propriile noastre investiţii. Să vedem cum evoluează lucrurile şi cum se încheie discuţiile pe marginea planului fiscal structural cu Comisia Europeană. Politica şi strategia pe care am avut-o este ca sarcina fiscală să fie împărţită pe pilonii aceştia: digitalizare mai bună, combaterea evaziunii fiscale şi restructurarea de cheltuială publică cu componentă cât mai mică de fiscalitate", a afirmat Marcel Boloş.

Boloș: investițiile vor depăși 110 miliarde lei până la sfârşitul anului

Dinamica investiţilor publice a fost mult superioară în acest an, în condiţiile în care, în contul de execuţie bugetară, România înregistra, la sfârşitul lunii august, 67 de miliarde de lei investiţii realizate atât din fondurile europene, cât şi din fondurile naţionale, a anunţat marţi ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, în cadrul unei conferinţe referitoare la programul de investiţii.

„Investiţiile reprezintă motorul nostru de creştere economică şi de dezvoltare pe termen lung. Există o întreagă dezbatere în spaţiul public în ceea ce priveşte evoluţia deficitului bugetar, îngrijorarea aceasta care există din perspectiva sustenabilităţii finanţelor publice. Trebuie să mărturisesc că, în acest an, dinamica investiţiilor nu a mai fost ca în anii anteriori. Am avut o dinamică mult superioară în anul 2024, pentru ritmul de investiţii publice, iar în contul de execuţie bugetară, la sfârşitul lunii august, înregistram 67 de miliarde de lei, investiţii realizate atât din fondurile europene, cât şi din fondurile naţionale. Pentru ceea ce înseamnă evoluţia până la sfârşitul anului şi, desigur, implementarea acestui buget de investiţii publice ambiţios, cifrele ne arată că vom trece uşor de 110 miliarde lei. Sunt proiecte care, fie că vorbim de infrastructura de autostrăzi, fie că vorbim de infrastructura de cale ferată sau celelalte investiţii care se fac în domeniul educaţional, dar şi în domeniul sănătăţii, sunt coloana vertebrală de dezvoltare a României", a menţionat Marcel Boloş.

Potrivit acestuia, bugetele de investiţii publice pentru anii 2025, 2006, 2027 "sunt extrem de ambiţioase".

„Aşadar, inclusiv prognoza aceasta pentru următoarea perioadă de timp, vorbesc de anul 2025, 2006, 2027, bugetele de investiţii publice sunt extrem de ambiţioase. Peste 150 de miliarde de lei urmează să fie alocaţi din bugetul de stat sub formă de cofinanţări, dar şi de cheltuieli care reprezintă contribuţia României la politica de coeziune, la Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dar şi la Programul Naţional Anghel Saligny. Din această perspectivă, ca procent din PIB, în anii următori vom ajunge şi până la 8% alocare a acestor bugete. Partea bună este că, dacă până mai ieri nu aveam execuţie bugetară pe investiţii - şi rectificările bugetare din anii precedenţi se făceau prin tăieri de bani de la investiţii, pentru că banii nu se foloseau - acum nu se mai pune în discuţie acest lucru. Ultima noastră rectificare bugetară, cea de ieri, a presupus un plus de 20 de miliarde de lei la investiţiile finanţate din fonduri europene", a adăugat ministrul.

În opinia sa, acesta este „un lucru extraordinar de bun pentru România, dar are şi acest aşa-zis preţ pe care îl vedem, în termen de creştere a deficitului bugetar, dar şi a nivelului datoriei publice". El a explicat că acest lucru „s-a petrecut şi la nivelul altor state membre care s-au dezvoltat în urmă cu 10-15 ani - şi au avut aceleaşi tip de probleme în ceea ce priveşte deficitul bugetar şi creşterea datoriei publice".