România, laudată și criticată de Bruxelles în același raport: progrese reale, dezechilibre excesive în continuare

Comisia Europeană recomandă României, în cadrul Pachetului de primăvară al Semestrului European 2026, să continue consolidarea finanțelor publice și menținerea disciplinei bugetare, să accelereze reformele în administrația publică și sistemul de pensii și să crească eficiența colectării taxelor, în special prin reducerea decalajelor semnificative de TVA și impozit pe profit, considerate printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.

Comisia Europeană recunoaște că România a făcut progrese. Foto arhivă

Comisia Europeană a adoptat, miercuri, Pachetul de primăvară al Semestrului European 2026, în care arată că România, alături de alte state membre precum Austria, Belgia, Finlanda, Franţa, Ungaria, Italia, Polonia şi Slovacia, a luat măsuri eficiente pentru corectarea deficitului excesiv, motiv pentru care nu este necesară, în această etapă, adoptarea de măsuri suplimentare în cadrul procedurii de deficit excesiv.

În același timp, evaluarea generală a Comisiei pentru statele aflate în planuri bugetare pe termen mediu arată că, în cazul României, implementarea etapelor-cheie ale reformelor și investițiilor asumate pentru perioada până la 30 aprilie 2026 este, în linii mari, pe drumul cel bun, iar „Comisia consideră că, per total, România şi-a respectat angajamentele într-un mod satisfăcător”.

Pentru statele membre care beneficiază de o perioadă de ajustare bugetară extinsă, inclusiv România, Comisia a analizat și progresul reformelor care stau la baza acestei flexibilizări, concluzia fiind că angajamentele asumate sunt, în ansamblu, respectate.

România rămâne în categoria „excesiv”

În același pachet de evaluare, Comisia Europeană menține însă o poziționare prudentă în ceea ce privește stabilitatea macroeconomică a României. În analiza dezechilibrelor macroeconomice, România continuă să fie încadrată în categoria statelor cu dezechilibre excesive, vulnerabilitățile fiind considerate în continuare semnificative.

Executivul european arată că, la nivelul UE, vulnerabilitățile au evoluat diferit de la un stat la altul, iar în unele cazuri s-au redus, însă în cazul României acestea rămân ridicate, chiar dacă au existat progrese în implementarea reformelor.

În contrast, alte state precum Grecia, Ţările de Jos şi Suedia nu se mai confruntă cu dezechilibre, întrucât vulnerabilitățile lor s-au diminuat de-a lungul timpului, în timp ce Italia, Ungaria şi Slovacia continuă să prezinte dezechilibre, dar nu în aceeași categorie de severitate ca România.

Recomandările Comisiei: consolidare fiscală, reforme și investiții

În cadrul pachetului de primăvară, Comisia Europeană recomandă României continuarea măsurilor de consolidare fiscală și menținerea unei discipline stricte în ceea ce privește cheltuielile nete, conform limitelor stabilite de Consiliul UE.

Bruxelles-ul solicită, de asemenea, accelerarea reformelor structurale, inclusiv implementarea integrală a reformei pensiilor și adoptarea unei noi legi a salarizării în sectorul public, precum și creșterea eficienței colectării fiscale, cu accent pe reducerea decalajelor de TVA și impozit pe profit, considerate printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.

În același timp, Comisia subliniază necesitatea îmbunătățirii administrației publice, consolidării guvernanței companiilor de stat și stimulării investițiilor în infrastructură de mediu și transport sustenabil.

Principalele recomandări:

• România trebuie să continue consolidarea fiscală prin aplicarea completă a reformei pensiilor, corectarea salariilor publice și un control mai strict al investițiilor.
• Este obligatorie creșterea colectării taxelor prin închiderea decalajelor de TVA și impozit pe profit, alături de aplicarea guvernanței corporative în companiile de stat.
• Pentru stimularea productivității, Comisia cere finanțarea stabilă a cercetării și promovarea investițiilor private, măsuri ce depind direct de o administrație publică digitalizată, predictibilă și capabilă să prevină corupția în achizițiile publice.
• Accesul firmelor la finanțare trebuie extins prin scheme de garantare pentru IMM-uri și prin îmbunătățirea alfabetizării financiare.
• În energie și mediu, raportul solicită trecerea rapidă la surse regenerabile, eliminarea cărbunelui și a subvențiilor pentru combustibili fosili, dar și investiții în rețele, managementul deșeurilor și economia circulară. 
• Conectivitatea zonelor rurale trebuie asigurată prin rețele de transport sigure, fiind necesară și creșterea rezilienței climatice a infrastructurii prin investiții de adaptare și asigurări de risc.
• Pe plan social, este prioritară reducerea sărăciei în rândul copiilor, romilor și persoanelor cu dizabilități, prin garantarea accesului la locuințe sociale și servicii esențiale.
• Integrarea pe piața muncii a femeilor și tinerilor necesită politici active mai bine finanțate și extinderea serviciilor de îngrijire timpurie a copiilor.
•  În educație, prioritățile vizează reducerea abandonului școlar, eliminarea decalajului urban-rural și modernizarea învățământului profesional.
• În final, se recomandă combaterea sărăciei în rândul salariaților prin negocieri colective și reformarea sistemului medical, prin mutarea accentului de la spitale către serviciile de sănătate primară și preventivă în zonele defavorizate.

Competitivitate și stabilitate macroeconomică

La nivel general, pachetul de primăvară al Semestrului European 2026 pune accent pe echilibrul dintre competitivitate și sustenabilitatea finanțelor publice, Comisia subliniind că statele membre trebuie să continue reformele pentru reducerea vulnerabilităților, stimularea investițiilor și accelerarea tranziției energetice.

„Competitivitatea şi sustenabilitatea finanţelor publice merg mână în mână. Ambele sunt esenţiale pentru prosperitatea, rezilienţa şi suveranitatea pe termen lung a Europei”, a declarat comisarul pentru economie şi productivitate, implementare şi simplificare, Valdis Dombrovskis, subliniind că recomandările actuale trasează o direcție clară pentru statele membre, inclusiv pentru România.

Eurogrupul şi Consiliul Uniunii Europene urmează să analizeze concluziile pachetului în perioada următoare, în vederea aprobării orientărilor finale.