Exclusiv România, înconjurată de bombe economice: Isărescu și BNR, ultima linie de apărare. Un cunoscut economist explică pe înțelesul oricui riscurile
0România se confruntă cu serioase probleme economice structurale și conjuncturale economice, iar echilibrul va fi cheia menținerii pe linia de plutire, spune economistul Liviu Deceanu, într-o analiză pentru „Adevărul”. Până acum, politica BNR și o anumită indulgență a Comisiei Europene au făcut să nu deraiem.
Economia României a fost greu pusă la încercare în ultimele săptămâni de probleme conjuncturale, care s-au adăugat problemelor structurale, mult mai vechi și chiar mai grave. Economistul Liviu Deceanu predă la Universitatea Babeș-Bolyai, unde este și cercetător și vorbește despre situația care a apărut în urmă cu două săptămâni, care a dus la creşterea cursului şi a dobânzilor, dar și la ieşiri de capital istorice din România. În opinia sa, situația a fost excelent gestionată de guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), care nu și-a pierdut mintea limpede, într-un moment de cumpănă.
Salvați de BNR
„Mugur Isărescu și BNR au reacționat prompt și au reușit să prevină o situație și mai complicată, dar lucrurile nu au fost deloc simple. România s-a confruntat în acel moment cu două categorii mari de probleme. Mă refer aici la probleme structurale pe care le are o economie de bază, pe care dacă facem o analogie le putem compara cu bolile cronice ale oamenilor. De aceste probleme se scapă foarte greu. Și aici cel mai bun exemplu e deficitul uriaș, de care cred că a auzit toată lumea. Și, pe de altă parte, am avut probleme conjucturale sau factorii conjuncturali. Pe acestea le-aș compara cu o răceală, uneori severă, dar e obicei ele se rezolvă, trec de obicei. Însă, dacă organismul e slăbit, o răceală severă poate fi fatală. Exact la fel, când problemele conjuncturale sunt foarte mari, «răceala» asta poate să te doboare de tot, ba chiar să fie fatală. Acum, problemele conjuncturale au fost reacția pieței și a investitorilor la unele declarații date de unul dintre candidații la postul președinte și de rezultatele din turul 1, dar nu numai”, spune Liviu Deceanu.
BNR a reacționat prompt în momentul în care lucrurile tindeau să scape de sub control. Factorul psihologic a amplificat și mai mult degringolada, la fel și fondurile speculative care au încercat să exploateze slăbiciunile leului. O cădere a leului ar fi echivalat cu un adevărat dezastru. Inflația și așa mare ar fi ajuns la cote astronomice, prețurile ar fi crescut peste noapte cu multe procente, iar populația ar fi absorbit din plin șocul.
„A fost și o panică generală care a făcut ca mulți oameni să-și schimbe banii din lei în euro. Evident, a fost o cerere foarte mare de euro, care a dus automat la o creștere a euro. Pentru regulile economiei sunt simple și mereu aceleași: când e cererea mare, prețul crește. Și a mai fost faptul că au fost ieșiri uriașe de capital, valută care a ieșit din țară. Pentru că au fost și multe reacții din astea psihologice”, mai spune Deceanu.
N-am scăpat de problemele structurale
Problemele structurale foarte bine cunoscute în rândul investitorilor au căpătat o altă dimensiune, psihologic vorbind.
„Spuneam de deficitul enorm, aș adăuga la problemele structurale și deficitul de cont curent și deficitul comercial, care sunt legate. Și după aceea, datoria publică în creștere - peste 50% din PIB în momentul de față. Și tot în creștere. La toate astea se adaugă și faptul că previziunile de creștere economică s-au redus acum la sub 2% din PIB, pentru 2025. Și s-a redus și producția industrială”, explică Liviu Deceanu întregul context.
Chiar și așa, încă nu se poate vorbi de recesiune, în opinia lui Liviu Deceanu. „Vorbim deocamdată de stagnare. Nu-i criză, nu-i recesiune. Dar avem problemele astea de natură structurală, care oricum trebuie rezolvate, indiferent cine a ieșit președinte sau cine ar fi putut să iasă. Aici nu aveam de ales, iar orcine era președinte se confrunta cu aceste probleme. Dar atunci, strict în momentul respectiv, s-a produs un risc politic. Riscul politic e o componentă a riscului de țară, care se referă la toate riscurile specifice unei economii și care afectează agenții economici străini”, mai spune Deceanu.
Deocamdată, deși situația s-a ameliorat grație măsurilor luate de BNR, România nu a scăpat de problemele cronice, cele structurale. Țara este sub lupa agențiilor de rating, iar acestea pot oricând să o retrogradeze.
„Ar fi o catastrofă, automat investitorii străini fie își retrag capitalurile, iar creditorii străini refuză să te crediteze, fie îți cer dobânzi și mai mari. Iar atunci totul s-ar prăbuși. Bursele cad și așa mai departe”, adaugă expertul.
Avem BNR, dar avem nevoie și de un guvern competent
Pe de altă parte, România nu se poate baza doar pe BNR la nesfârșit, ci are nevoie de acum și de un guvern care să dubleze eforturile susținute al Băncii Naționale.
„Banca Națională a reacționat foarte, foarte bine pănă acum. A retras sume importante de lei din piață pentru a reduce cantitatea de lei, iar în acest fel a mai echilibrat cursul leului și i-a oprit căderea. Au fost și multe capitaluri speculative care au acţionat amplificând problemele, dar am văzut că domnul Isărescu și Banca Națională au intervenit. Înțeleg că tot BNR a asigurat lichiditatea necesară pentru plăţi bugetare şi pentru plata pensiilor. Pentru că situația, repet, risca să devină critică. E meritul lor, al celor de la BNR, care sigur că au făcut eforturi în ultimii ani ca să mențină cursul în jur de 5 lei. Pentru că și fără riscul ăsta politic, să o spunem deschis, în permanență au existat presiuni pe curs. Și aceste presiuni vor continua, tocmai din cauza factorilor structurali, pe care i-am amintit înainte. Deci, dacă nu se rezolvă problemele astea, nu ne mai poate salva nimeni”, susține economistul.
Aceasta va fi mare provocare pentru viitorul guvern, să rezolve problemele structurale care nu fac decât să se strângă asemenea unui laț și să sufoce economia pe zi ce trece, mai spune Deceanu. De altfel, același lucru l-au susținut și alți economiști, inclusiv guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
„Asta va fi marea misiune pentru noul guvern, să reducă deficitul bugetar. Și să o facă fără să mărească mult taxele. Președintele Nicușor Dan a declarat că n-ar vrea taxe mai mari, dar e de văzut dacă va putea. Președintele interimar Ilie Bolojan spunea că e aproape imposibil să nu se umble și la taxe. Dar și dacă vor fi inevitabile aceste creșteri, ar fi bine să nu fie unele mari, altfel riscă să clatine din temelii tot sistemul fiscal. Și e de dorit să nu fie taxe cu mult mai mari și ca să nu strice planurile de business ale companiilor, astfel încât acestea să se poată adapta și să nu fie nevoite să disponibilizeze oameni”, punctează economistul.
De asemenea, factorul psihologic și reforma vor fi extrem importante pentru a evita orice derapaje economice.
„Și atunci nu trebuie un stil pompieristic, trebuie menținut un trend de responsabilitate, mai multă rigoare inclusiv cu cheltuielile statului. Și tot la priorități, restabilirea încrederii piețelor de capital”, mai spune Deceanu.
Deși există voci care susțin că România nu mai poate evita o intervenție a Fondului Monetar Internațional, Liviu Deceanu consideră că nu s-a ajuns într-o asemenea situație disperată.
Cu sau fără FMI
„Cu o politică mai prudentă, cu reducere de cheltuieli, cu o colectare mai bună a taxelor și a impozitelor, inclusiv de la marii datornici și de la companiile și de stat, lucrurile se pot regla. Și atunci, eu cred că dacă gradul de colectare crește, dacă se reduc unele cheltuieli inutile, încet, încet, cred că se poate reduce deficitul de la an la an fără să fie nevoie de niște măsuri din astea foarte dure, foarte brutale. Și se poate și fără asistența Fondului Monetar Internațional. Pentru că trebuie să se știe, atunci când intervine Fondul Monetar Internațional, în general impune foarte multă austeritate. Iar prea multă austeritate duce economia în recesiune. Partea bună e că până acum și Comisia Europeană a dat dovadă de înțelegere și nu ne-a sancționat pentru derapajele economice. Și sper să fie la fel de indulgentă în continuare”, subliniază Liviu Deceanu.
În ce privește numele viitorului premier, expertul crede că soluția Liviu Bolojan ar fi potrivită, la fel cum o variantă Mugur Isărescu ar fi de luat în calcule, dacă guvernatorul BNR ar fi dispus să se implice.
„Eu sunt economist și nu fac politică, dar înțeleg că deja noul președinte a vorbit despre Ilie Bolojan ca viitor premier. Cred că e o soluție bună. O soluție bună ar fi și Mugur Isărescu sau un alt economist important. Acum, depinde și ce se vrea, pentru că nu cred că se va merge pe un guvern de tehnocrați”, încheie Liviu Deceanu.
Se încarcă comentariile...
