România cere fonduri de peste 850 de milioane de euro prin PNRR pentru reformarea ANAF

Foto: Arhivă Adevărul

Modernizarea şi consolidarea sistemului financiar-fiscal reprezintă una dintre completările aduse Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) în varianta adoptată de Guvern şi publicată miercuri de către Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE).

Atfel, în noul PNRR, componenta „Modernizarea şi consolidarea sistemului financiar-fiscal” a fost introdusă pe Pilonul III („Creştere inteligentă, durabilă şi favorizarea incluziunii”). Noua componentă are prevăzut şi un buget iniţial de negociere în valoare de 856 milioane euro.

Conform noilor modificări din PNRR, potrivit rapoartelor de ţară, una din problemele de bază identificate se referă la necesitatea asigurării sustenabilităţii pe termen lung a finanţelor publice. 

”Din perspectiva componentei veniturilor, acest lucru determină de urgenţă modernizarea şi digitalizarea ANAF, astfel încât să fie eficientizată colectarea veniturilor la bugetul general consolidat cu consecinţă asupra creşterii ponderii veniturilor fiscale în PIB.”, se arată în documentul publicat ieri.

Pincipalele direcţii în ceea ce priveşte reforma ANAF prin digitalizare sunt:

- Creşterea conformării voluntare a contribuabililor prin dezvoltarea serviciilor digitale

- Îmbunătăţirea proceselor de administrare a impozitelor şi taxelor, inclusiv prin implementarea managementului integrat al riscurilor

- Asigurarea capacităţii de răspuns pentru provocările informaţionale actuale şi viitoare, inclusiv în contextul pandemiei, prin transformarea digitală a MF/ANAF

Celelalte reforme şi investiţii aferente noii componente vizează:

- Modernizarea sistemului vamal şi implementarea vămii electronice

- Îmbunătăţirea securităţii sistemului financiar naţional prin prevenirea şi combaterea eficientă a spălării banilor şi a finanţării terorismului

- Îmbunătăţirea mecanismului de programare bugetară, inclusiv prin intermediul unui nou instrument IT în vederea eficientizării şi prioritizării cheltuielilor publice

- Consolidarea capacităţii instituţionale de prognoză a cheltuielilor cu pensiile prin utilizarea de instrumente complexe de modelare economic

- Revizuirea cadrului fiscal în domeniul impozitului pe venit şi impozitelor pe proprietate

- Crearea Băncii Naţionale de Dezvoltare

- Înfiinţarea Fondului de capital de risc pentru rezilienţă economic

- Suplimentarea bugetului şi orientarea schemelor de ajutor de stat spre investiţii semnificative, în special în zona de inovare şi noi tehnologii aplicate în zona de producţie

„Reforma ANAF este o reformă cheie de care România are nevoie acută, atât din perspectiva redresării economice, cât şi din perspectiva creşterii competitivităţii şi a calităţii vieţii”, spunea un comunicat al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR), în urmă cu puţin timp.

Potrivit CDR, dacă în PNRR este inclusă reforma ANAF „fără o individualizare clară, România riscă să nu valorifice nici de această dată oportunitatea de a finanţa şi operaţionaliza modernizarea reală, transformarea digitală complexă şi completă a administraţiei fiscale, în ciuda impactului pozitiv dovedit de experienţa altor state la nivelul îmbunătăţirii nivelului de colectare a veniturilor bugetare sau de fiscalizare a economiei”.

Documentul integral poate fi consultat aici.